4,796 matches
-
performând acte de bunăvoință În favoarea altui actor, fără să știe când, dacă și În ce măsură celălalt va reciproca În viitor” (Molm și colab., 2000:1399 - 1400). În astfel de condiții, riscul și incertitudinea reciprocării furnizează oportunitatea ca partenerii să-și demostreze credibilitatea (trustworthiness). „Teoreticienii clasici ai schimbului au sugerat că Încrederea este mai probabil să se dezvolte Între parteneri atunci când schimbul are loc fără negocieri explicite sau Înțelegeri contrângătoare” (p. 1396). În cazul schimburilor negociate, datorită faptului că termenii schimbului sunt cunoscuți
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unui partener Într-o situație favorabilă generată de o situație neanticipată În contract poate determina abandonul relației de către celălalt partener; În schimb, răspunsul pro-social atrage după sine reciprocarea, instituind astfel o relație de durată Între parteneri care și-au dovedit credibilitatea. Din punct de vedere legal, părțile Își mențin autonomia, dar contractul este mediat prin mecanisme de contractare elastice. Analiza pe care am Întreprins-o În sectorul confecțiilor (vezi cap. VIII) a evidențiat existența unor astfel de relații bazate pe „contracte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
altă parte, presupun informarea reciprocă a părților și arbitraje În cazul neînțelegerilor majore. Zona de toleranță echivalează În fapt cu asumarea unui schimb reciproc, și care nu a fost negociat anterior și care dă astfel posibilitatea partenerilor să-și dovedească credibilitatea și să genereze Încredere. Reciprocitatea, posibilă În limitele zonei de toleranță a contractului cadru, face ca partenerii să prefere soluționarea „internă” a eventualelor neînțelegeri, decât să apeleze la instanțele de judecată. Apelul la instituții (instanța de judecată) - ca mecanism de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Între parteneri. Pe de altă parte, apelul la instanță În soluționarea unui conflict era de natură a pune capăt cooperării viitoare, ceea ce nu se Întâmpla În cazul conflictelor soluționate intern și care, dimpotrivă, erau de natură a solidifica relația reasertând credibilitatea angajamentelor partenerilor. Astfel, față de tipul clasic, contractul neoclasic menționat de Williamson permite o zonă de toleranță În limitele căreia partenerii acceptă eventuale abateri de la litera contractului și consideră adaptarea reciprocă În cazul unor perturbări neanticipate. În majoritatea cazurilor, aceste contracte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
similară economiei neoclasice. În mediile instituționale Însă, guvernează reguli și sisteme Împărtășite de credințe, universuri de semnificații social construite. Incidența organizării crește odată cu elaborarea și dezvoltarea miturilor raționale. Ele sunt Înglobate În structura formală pentru a conferi organizației legitimitatea și credibilitate. Cu cât crește numărul regulilor, simbolurilor, „miturilor raționale” cu atât mai mult se va dezvolta organizarea formală pe ordinea acestora. Structura formală instituționalizată nu este Însă direct corelată cu eficiența, motiv pentru care, afirmă aceiași autori, există decuplare Între structurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimbului au sugerat că este mai probabil ca Între parteneri să se dezvolte Încredere interpersonală (n.a.) atunci când schimbul are loc fără negocieri explicite sau Înțelegeri constrângătoare. În aceste condiții, riscul și incertitudinea schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a intereselor mutuale și apariția reciprocității, constituirea expectațiilor și Încrederii; dezvoltarea Încrederii este rezultatul unei perioade de Încercare În care una dintre firme Își asumă rolul de inițiator și, În felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor de integrare operațională și strategică, precum și a mecanismelor de control social (bazat În special pe reputație, obligații morale, Într-un cuvânt, autocontrol). Încrederea generează așteptări pe baza inferențelor privind istoria relațiilor anterioare și a trăsăturilor personale ale partenerului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
menține În măsura În care partenerul reciprochează și face dovada unui comportament prosocial. Perioada de Încercare a relației presupune ca una din părți să inițieze, prin acordarea unui favor, un proces care poate deveni reiterativ; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Astfel apar premisele instituirii Încrederii Între parteneri. Avantajele economice mutuale sunt un stimulent pentru continuarea tranzacției, dar mai importantă se dovedește a fi creșterea volumului tranzacțiilor Între parteneri care reflectă importanța relației per se. Astfel, firmele cercetate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care aceasta are relații apropiate. Uzzi afirmă că unul dintre actanți (În analiza de rețea, numit broker-ul) având relații cu doi actori ce nu au raporturi Între ei acționează ca vehicul (go between) Între aceștia asigurându-i reciproc de credibilitatea celuilalt. Este astfel posibilă conexiunea subgrupurilor În cadrul rețelelor și structurarea diferită a acestora. Procesul de formare a rețelei presupune crearea de „punți” (bridges) Între relații implicate și astfel libera circulație a capitalului social În rețea. În baza studiului etnografic Întreprins
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
timp Însă, rețelele sunt rezultatul investițiilor individuale În capital social și ele emerg ca urmare a acțiunilor individuale. Actorii fac investiții În resurse sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea spune că rețelele sociale sunt rezultatul macrosocial al investițiilor sociale ale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cazuri firmele străine Își trimit proprii tehnicieni pentru a coordona procesul productiv) comparativ cu cele ocazionale, precum și existența unor mecanisme interne de soluționare a conflictelor. Pe de altă parte, Încrederea generează așteptări Împărtășite, clienții și firmele partenere românești având deopotrivă credibilitate În angajamentele asumate. În interviurile realizate, un manager definea relația specială (implicată) pe care o avea cu unul dintre „partenerii tradiționali”: Sunt și relații de Încredere, pentru că, la un moment dat, după mai mulți ani lucrezi, lucrezi, știi ce are
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
informale generează Încredere și expectații privind comportamentul partenerului. Pe de altă parte, contractul este simbolul relației, iar investiția ia de multe ori forma investiției contractuale după cum se exprima un manager, În sensul cultivării relațiilor actuale și stabilizării lor prin demonstrarea credibilității și seriozității din partea partenerului: Încercăm să oferim absolut tot ce ține de noi În sprijinul derulării În cele mai bune condiții a producției pentru fiecare zi În parte, cât se poate de mult, cât de multe servicii se pot acorda
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu este Întotdeauna dintre cele mai serioase. Astfel, una din părți, În acest caz partenerul român, are inițiativa prin manifestarea unui comportament credibil, atent față de interesele partenerului, proces care poate deveni recurent; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Modelul propus de Larson (1992) pentru explicarea diadelor antreprenoriale este util În Înțelegerea strategiei exemplificate. Reciprocarea ulterioară este semnalată de către unul din manageri astfel: Trebuie să cântărești bine relația cu partenerul respectiv, pentru că dacă el Întâmpină o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai lucrez!” Și eu, la rândul meu, când am o perioda neacoperită și Îi spun partenerului: „Uite asta! Ai vreo comandă?” și Îmi zice „Da!”, mă ajută! Și deci sunt niște relații reciproce! Procesul de consolidare a Încrederii prin manifestarea credibilității reciproce a celor doi parteneri este cel mai bine ilustrat de relația care s-a stabilit Între un manager și partenerul englez ce contractează aproximativ 90% din capacitatea de producție a unei firme mari; relația concentrează aproape Întreaga capacitate productivă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel încât să se pună capăt „războiului generalizat împotriva femeilor”, umilirii lor ca femei, inclusiv prin misoginismxe "„misoginism"5, și, mai ales, războiului manifestat prin molestări, violențe, violuri. Acest tip de abordare domină feminismul radical și pare să aibă coerență și credibilitate dacă ne gândim că toate celelalte relații - rasiale, etnice, de clasă, religioase - sunt între grupuri sau persoane din grupuri, iar în interiorul fiecărui grup există relații de subordonare de gen mai mult sau mai puțin tari. Dar tocmai rolul acordat patriarhatului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la domeniile În care aceștia Învață cu succes, la disponibilitatea de a oferi sprijin substanțial elevilor la anumite discipline etc. Pentru realizarea acestor sarcini complexe și dificile, profesorul consultant trebuie să reprezinte o sursă de autoritate științifică și să aibă credibilitate În fața celorlalți colegi prin cunoașterea corespunzătoare a aspectelor referitoare la curriculum, pentru a putea participa la dezbateri și a oferi consultanță pe această temă, trebuie să aibă experiența necesară abordării oricăror probleme În activitatea de predare-Învățare la clasă, capacitate de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
scale statistice (itemurile corespunzătoare coping-uluiă au un caracter specific, devenind irelevante pentru factorii particulari de stres (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cercetarea calitativă câștigă teren și în acest domeniu, dezvoltând din ce în ce mai multe metode și tehnici de investigare. Respectând evaluarea criteriilor de credibilitate, anumite studii din Germania, SUA și Israel își continuă ambiția necesară de a cerceta o anumită limită (Bărbat, 2001, p. 101Ă de stres care, atunci când este atinsă, conduce frecvent la instalarea mecanismelor de coping maladaptative (de apărareă. În același timp
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
comună și cea științifică este mai mică decât în zonele specifice altor științe (în speță, ale naturii). A porni de la această premisă înseamnă câștiguri însemnate atât din punct de vedere teoretico-metodologic, cât și din cel al eficienței sociale și al credibilității disciplinelor socioumane; înseamnă a face dovada unei atitudini realiste și echilibrate în judecarea capacității omului de a cunoaște universul social în care trăiește. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu aderăm la poziții radicale cum ar fi cea adoptată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
metodice însă, vom proceda la expunerea lor succintă, pe categorii. 1. Caracteristicile sursei/comunicatorului. Felul în care este perceput comunicatorul și ce caracteristici și motivații îi atribuie receptorul sunt aspecte ce contează semnificativ în succesul schimbării de atitudini. Dintre acestea, credibilitatea este mai importantă și se referă la cât de expert este considerat cel ce propune o idee și o atitudine și ceîncredere se poate avea în el (cât de cinstit și de obiectiv apare). O problemă deschisă cercetărilor de mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare profunzime rămâne intervenția efectului de halo în percepția competenței, adică în ce măsură o personalitate dintr-un domeniu (un mare poet, de exemplu) este considerată expertă și în alte domenii (cheltuirea banilor publici, săzicem). Oricum, alți factori rămânând constanți, cu cât credibilitatea e mai accentuată, cu atât mai puternică este influența ei în schimbarea de atitudine. Asemănarea sursei cu receptorul sporește, de asemenea, influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă, reciprocitatea și grupul de referință. Similaritatea poate fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
persoana este închisă și conservatoare, șansele de a primi și interpreta informații ce subminează convingerile colective sunt mici. Datorită expunerii selective, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar odată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse etc.) sau prin distorsionarea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin, ridiculizarea argumentelor ș.a.) și prin elaborarea de contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau chiar în gând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mesaje este nu doar o chestiune de etică religioasă și umanistă, ci și una de natură foarte pragmatică, deoarece publicul este ultrasensibil la intenția surselor persuadante. Așa cum am mai subliniat, dacă se simte că ele sunt lipsite de onestitate, credibilitatea tinde spre zero. Pe de altă parte, responsabilitatea ne revineși nouă, publicul larg, atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferifeedbackul necesar pentru a le evalua realist și, eventual, a recompune forma și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aici trebuie să aibă o calitate deosebită; ele au explicit un caracter de anticipație și rezultatul lor este supus verificării într-un timp foarte scurt, măsurat în ore sau zile, așa încât orice greșeală majoră este imediat percepută și afectează puternic credibilitatea institutului în cauză. Cu toate eforturile imense presupuse de organizarea unui sondaj la ieșirea de la urne, dacă informația este obținută prin declarațiile votanților, asemenea greșeli nu sunt rare. Așa cum amintește autorul citat mai sus, de exemplu, în 1996, israelienii „s-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu un soi de năduf, îngrijorată, ca și cum povestirea călugărului ar fi fost o molimă ducă-se pe pustii, de care să te ferești cu orice preț. În aer plutea un soi de descumpănire, drept care Tommaso profită spre a-și spori credibilitatea și simpatia. Ținea seama mereu de reacțiile celor ce-l ascultau și era atent să le perceapă atât pe cele pozitive cât și pe cele negative, știa să intuiască momentele de absență precum și pe cele de participare. Începu oleacă să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
progresul procesului de pace în Orientul Mijlociu. În afară de aceasta, multe lucruri vor depinde de măsura în care efectele negative ale eșecurilor serviciilor de informații și ale exagerării la nivel politic a informațiilor în cazul irakian se vor permanentiza și vor afecta credibilitatea guvernului american atunci când acesta va apela la alte țări pentru sprijin în cazuri precum cel al Iranului, al Coreei de Nord sau în cazul războiului împotriva terorismului. După cum remarca săptămânalul britanic The Economist, "spionii s-au înșelat, iar politicienii au
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]