19,565 matches
-
a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanțe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. Faptul că, potrivit textului de lege criticat în cauza de față, soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Curtea Constituțională a relevat, prin raportare la prevederile art. 78 alin. (1) al acestui act normativ, că: 16. (...) Sancțiunea nerespectării acestei dispoziții legale este prevăzută de alin. (2) al art. 78, criticat în prezenta cauză, care instituie prezumția că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. Este evident că instituirea unei astfel de prezumții se întemeiază pe
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
ce privește formularea unor motive noi de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 180 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 21 mai 2019, paragraful 42). ... 23. Astfel, Curtea observă că autorul critică încălcarea accesului la justiție din cauza termenului scurt reglementat prin sintagma criticată, termen în care el, personal, nu poate obține o autorizație de accesare a documentelor ce conțin informații clasificate depuse la instanța de judecată. ... 24. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
că ar putea obține acces direct și personal la informațiile clasificate, însă sintagma criticată împiedică acest acces deoarece reglementează un termen prea scurt de soluționare a procesului. ... 26. În aceste condiții, Curtea reține că o eventuală constatare a neconstituționalității sintagmei criticate în raport cu motivarea autorului ar presupune validarea raționamentului acestuia, respectiv completarea textului de lege criticat prin recunoașterea dreptului de acces direct la informațiile clasificate. În concret, art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 ar urma să
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
sau DSP (care emite un act administrativ individual), în condițiile în care măsura carantinării, fiind o măsură restrictivă de drepturi și libertăți individuale, poate fi dispusă numai prin acte administrative cu caracter individual. ... 10. Totodată, autoarea excepției consideră că normele criticate încalcă și dispozițiile art. 53 alin. (2) din Constituție, deoarece sunt neproporționale și discriminatorii față de situația care determină luarea măsurii. Astfel, dacă se face o comparație între carantina persoanelor și izolarea la domiciliu sau la locația declarată, astfel cum
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
fără numărul legal de membri ar putea avea loc la nesfârșit, prevederea legală fiind total lipsită de predictibilitate. Această deficiență în organizarea instanței supreme ar putea afecta inclusiv actul de înfăptuire a justiției la nivelul cel mai înalt. ... 14. Se critică lipsa unor criterii clare, predictibile și obiective în schimbarea membrilor completurilor de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție și la celelalte instanțe, care, potrivit art. 34 alin. (3) și, respectiv, art. 57 din legea criticată, se face în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ideea de imparțialitate este afectată atunci când un judecător este repartizat de la o secție la alta, în baza unor criterii neclare, cu componentă subiectivă. Prin genul acesta de mutări, discreționare, se poate influența însuși actul de justiție. ... 25. Se critică art. 28 din Legea privind organizarea judiciară, care stabilește aceleași condiții în ceea ce privește posibilitatea secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și a completurilor de 5 judecători de a-și schimba jurisprudența. În acest sens, autorii sesizării consideră
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ajunge la o componență nedemocratică a colegiilor de conducere a instanțelor/Înaltei Curți de Casație și Justiție/Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, micșorându-se numărul membrilor aleși de adunările generale, și la creșterea influenței președinților. ... 37. Se critică faptul că, potrivit art. 58 alin. (4) și (5) din legea supusă controlului, sistemul de repartizare aleatorie va fi auditat extern doar sub aspect tehnic, nu și sub aspectul posibilelor eludări ale sistemului prin intervenție umană, ceea ce face ca
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
a judecătorilor și, ca atare, impune ca acest regulament să înlăture orice risc de afectare a independenței justiției. ... 74. Cu privire la susținerea că nu există criterii clare, predictibile și obiective în art. 36 alin. (3) și (8) din legea criticată pentru formarea completurilor de judecată de 5 judecători și tragerea la sorți a completului de 5 judecători, sunt relevante aceleași argumente anterior prezentate. Astfel, art. 36 alin. (3) reglementează cu claritate modul în care se formează completurile de 5 judecători
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
133. Așadar, dincolo de utilizarea conjuncției disjunctive „sau“, care ar putea sugera existența unor noțiuni care impun necesitatea alegerii doar a uneia, cu excluderea obligatorie a celeilalte, Curtea observă că legiuitorul a particularizat prevederile generice cuprinse în textul de lege criticat în cauză, în funcție de specificitățile și nevoile procedurale ale domeniului penal, respectiv civil, procedura jurisdicțională aplicabilă în cadrul proceselor fiind reglementată, sub acest aspect, în dispozițiile corespunzătoare mai sus menționate. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Constituție. ... 142. În ceea ce privește prevederile art. 30 alin. (3), ale art. 54 alin. (2), ale art. 82 alin. (2), ale art. 90 alin. (2), ale art. 97 alin. (2) și ale art. 107 alin. (2) din lege se critică, în esență, faptul că includerea de drept în colegiul de conducere a președintelui, a vicepreședinților, a președinților de secții și alegerea unui număr foarte mic de alți magistrați în adunarea generală sunt de natură să transforme colegiile de conducere în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și Justiție/Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, micșorându-se numărul membrilor aleși de adunările generale, și la creșterea influenței președinților. ... 148. În ceea ce privește prevederile art. 30 alin. (5) din lege, Curtea reține că se critică posibilitatea Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de membri, pe durată nedeterminată, susținându-se că prevederile citate sunt neclare, impredictibile și creează instabilitate, întrucât extinderea perioadei de funcționare fără numărul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
alin. (1) din Constituție. Or, nu poate fi extrapolată soluția pronunțată de Curtea Constituțională cu privire la ipoteza avută în vedere de autorii sesizării. ... 155. În ceea ce privește prevederile art. 34 alin. (3) și art. 57 din lege, se critică lipsa unor criterii clare, predictibile și obiective în schimbarea membrilor completurilor de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție și la celelalte instanțe. Se susține că criteriile pe baza cărora se poate face schimbarea membrilor completurilor de judecată ar
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
conduce la neconstituționalitatea textului de lege criticat, deoarece legiuitorul nici nu ar fi putut să prevadă, în mod exhaustiv, aceste situații obiective. Din acest motiv, dispozițiile art. 52 alin. (1) teza finală din Legea nr. 303/2004 (similare celor din legea criticată în speță) prevăd că schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. ... 161. Nu se poate reține nici susținerea că s-ar nesocoti prevederile art. 126 alin.
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
supreme nu pune în discuție compunerea acesteia, care rămâne nealterată, ci reprezintă o simplă reconfigurare în interiorul structurilor deja reglementate prin lege. ... 162. În ceea ce privește prevederile art. 36 alin. (3) și (8) din lege, Curtea observă că se critică lipsa unor criterii clare, predictibile și obiective, contrar prevederilor art. 1 alin. (3)-(5) și ale art. 124 din Constituție, susținându-se că formarea completurilor de 5 judecători pe baza criteriilor prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
constituirea unor completuri specializate la curțile de apel și tribunale este impusă chiar prin legea contestată, ele se înființează prin hotărâre a secției pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum prevede art. 45 alin. (2) din lege. Se critică existența a două soluții diferite pentru situații similare, arătând că, pentru identitate de rațiune, ar trebui reținută aceeași soluție. ... 166. Curtea constată că nu poate fi reținută critica formulată, întrucât diferența de reglementare este justificată de rațiunea pentru care se
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
o autoritate superioară, urmând ca înființarea lor să se realizeze prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței. ... 168. În ceea ce privește prevederile art. 58 alin. (4) și (5) din lege, se critică faptul că sistemul de repartizare aleatorie va fi auditat extern doar sub aspect tehnic, nu și sub aspectul posibilelor eludări ale sistemului prin intervenție umană, ceea ce face ca această auditare să nu își poată atinge obiectivul exprimat la alin.
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
la înființarea SIIJ, este constituțională, întrucât opțiunea legiuitorului de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul sistemului judiciar. ... 188. În ceea ce privește prevederile art. 115 alin. (1) din lege, sunt criticate întrucât conducerea Institutului Național al Magistraturii nu mai este realizată de Colegiul științific, ci de directorul Institutului Național al Magistraturii. În felul acesta, rolul Institutului Național al Magistraturii și, mai ales, al Consiliului științific este slăbit, toată puterea decizională concentrându
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
este realizată de Colegiul științific, ci de directorul Institutului Național al Magistraturii. În felul acesta, rolul Institutului Național al Magistraturii și, mai ales, al Consiliului științific este slăbit, toată puterea decizională concentrându-se în mâna unui singur om. Se mai critică faptul că Institutul Național al Magistraturii este eliminat complet din procedura de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau din procedura de selecție a inspectorilor judiciari. De asemenea, alte concursuri nu se vor mai organiza de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
civile prin care i s-a respins o cerere de revizuire a unei sentințe civile formulată în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 803 din 24 noiembrie 2015. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate din Legea nr. 304/2004 referitoare la compunerea completelor de judecată sunt neconstituționale. În acest sens, arată că, potrivit extraselor din hotărârile Colegiului de Conducere al Curții de Apel Craiova referitoare la stabilirea și compunerea completelor de judecată, rezultă că la
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
colegiile de conducere ale instanțelor. În cazul de față, dreptul la o protecție egală în fața legii este încălcat, justiția nefiind unică, imparțială și egală pentru toți, ceea ce încalcă dispozițiile art. 124 din Constituție. ... 6. Se susține că dispozițiile criticate din Legea nr. 304/2004 contravin și prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, întrucât membrii completului pot fi prieteni, rude, pot avea anumite interese etc. ... 7. În final, se arată că nelegalitatea constituirii completelor
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată. ... 15. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, precitată, paragrafele 33-37, Curtea a observat că se critică însăși ideea de învestire ex lege a colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor cu competența de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
nr. 600 din 8 iulie 2020. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional urmează să analizeze prevederile legale criticate cu care a fost sesizată, astfel cum și-au produs efectele în cauză. Așadar, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale înainte de modificarea acestora prin actul normativ menționat. ... 21. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
convenționale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor de recuperare a creanțelor bugetare și de stabilire a procedurilor insolvenței și cărora se circumscriu și prevederile criticate în prezenta cauză. ... 36. De altfel, orice ingerință în dreptul la proprietate poate fi justificată numai de o cauză de utilitate publică sau de un interes general. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant că, datorită
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
realizată de autorii excepției între termenul de contestație de 3 zile și termenele stabilite pentru exercitarea recursului sau termenele prevăzute de legiuitor în noua lege a insolvenței, Curtea arată că aceasta nu demonstrează existența vreunui viciu de neconstituționalitate a prevederilor criticate de autori. Așa cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituție și cum a statuat în mod constant instanța constituțională (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]