2,185 matches
-
Durerea cea veche, - cea nouă... Afară e trist ca și-n casă, - Plouă, - plouă. De acum, efect al condițiilor de viață, Macedonski apare invadat de psihoza de persecuție. Poetul e sub trăsnet, lovit, sfâșiat. Aci el jură răzbunarea cea mai cruntă veacului, aci, resemnat la ideea destinului fatal al oricărui poet, se înseninează și se abstrage. Nu mai este un "poet" răstignit, este Poetul, Geniul neînțeles de contemporani. Fără profunditate, Macedonski ar fi un cabotin ridicul, plin însă de o vibrație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
femeii sale, un fierar își bate nevasta care-l înșeală. Toate acestea sunt "dureri înăbușite", cum se cade să fie suferințele unui primitiv. Eroii au o "taină" pe care nu știu s-o exprime, care-i duce la iuți gesturi crunte, după care rămân mereu întunecați și într-o sălbatecă sau numai speriată stupoare. O vreme, prin influența directă ori mijlocită a lui Zola, se încearcă studiul social. Crâșma e scena tipică de desfășurare a faptelor, locul de pierzare, unde necăjiții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
admirator al lui Coșbuc și al lui Goga, lămurea că nu voia utopii, dreptate abstractă pentru proletarii din toate țările. El cerea dreptate socială pentru țărani, aceasta în vederea tocmai a înfăptuirii "ființei naționale a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lachei. Tot ce privește așezările primitive cu enigmatica lor constituție instinctuală este de o mare poezie sociologică. Convoiul de "lănțurași" intrând în satul siberian și cerșind în cor, osândirea la moarte de către mir a unui hoț sunt de o măreție cruntă. În evocarea priveliștii siberiene, C. Stere pune un patos extraordinar. Fără paletă bogată și vocabular afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul gol. Cel puțin trei descripții, adevărate imnuri ale sublimității naturii, sunt de neuitat: taigaua, tundra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
BRĂESCU Continuând pe Tony Bacalbașa, Gh. Brăescu evoacă, cu un talent superior, viața cazonă, bizuindu-se pe observarea și pe cât cu putință îngroșarea mecanizărilor sufletești. Noul Moș Teacă este și el de o ignoranță crasă, facil infatuat, lăudăros, biurocratic, arțăgos, crunt. În comportarea eroilor se disting clar trei momente: împietrirea de tagmă, simplitatea omului mediocru și micul gest individual. Colonelul din A căzut Turtucaia!... simbolizează un fel posibil de adaptare, care constă în a evita orice inițiativă: "bine cu toată lumea, asculta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un picior! Aci întunecat, spiritul merge în noapte ca pe corăbii cu felinare verzi, aci purificat, alunecă pe o luntre serafică cu un crin la cârmă. Viața poetului este astfel o veșnică trecere din negru în alb (dispozițiune romantică), din crunte melancolii în extaze și jubilări. Vântul bătrân într-o clipă de umoare neagră capătă guri de câini lătrători, se înfurie ca un taur și urmărește pe poet cu chemarea lui dureroasă: hau-hau. Dimpotrivă în momente euforice, clopotele duminicale își propagă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au pus averile și familiile în faimoasele lor căruțe plecînd în sud către Macedonia. Dar regele Antigonos Gonatas nu a fost bucuros de asemenea musafiri și le-a ieșit înainte cu ho în anul 279. î.e.n. A urmat o încăierare cruntă iar galii au trebuit să-și schimbe direcția către sud-est să ia Dardanele la picior și așa amărîți și chinuiți au ajuns în podișul Anatoliei unde au întemeiat statul Galatia care a dăinuit pînă în anul 25 î.e.n. cînd a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sarmati, ce, călare, Vin și se duc tot foind prin a orașului străzi. Nu e nici unul din ei să nu poarte în spate o tolbă, Arc și săgeți ce la vîrf unse-s cu fiere de șerpi. Chip fioros, glasul crunt, icoana lui Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de „o dictatură” legionară, ci tocmai dimpotrivă, se temeau de faptul că legionarii luptau pentru realizarea unei democrații corecte, dusă prin iubirea creștină până la DEMOFILIE. Ceea ce făceau legionarii era iubirea poporului, iar ceea ce făceau dușmanii legionarilor era exploatarea cea mai cruntă a poporului pe care pretindeau că-l guvernează în mod democratic. Pentru legionari democrația era o realitate, în timp ce pentru dușmanii lor, democrația nu era decât un acoperământ impenetrabil pe care era scris „democrație” dar sub care se ascundeau toate hoțiile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se găsea mai totdeauna în stare de nervozitate și de aceea am crezut cu toții că ar fi bine să nu stăruim pe lângă el să mai scrie ceva și pentru Fântâna Blandusiei. Nu mult în urmă Eminescu a fost izbit de crunta boală, îndeobște cunoscută, care i-a pricinuit moartea. Așadar, de la numărul 6 ziarul nostru a fost lăsat pe proprii noștri umeri. Această sarcină încetul cu încetul pe mulți dintre cei care se angajaseră la o colaborare regulată i-a obosit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dumnezeul lui Clare este precum cel recunoscut de Chatterton: nelimitat, infinit, insondabil.] Heccar and Gaira, an African eclogue / Heccar și Gaira, eglogă africană - "Tigrul cel răsunător"; "Arcași negri ai sălbăticiilor"; "chinurile arzătoare ale zilei"; "aburii întunecoși noptatice rouri distil[înd]"*; "crunte furtuni vu[ind]"; "Moartea înarip[ind] săgeata"; "nisipul însîngerat"; "chilia umbroasă" a Amintirii**; "sînge pururi dînd miasme". [*the dark vapours nightly dews distil[ing]: Ideea "distilării" ("rourilor", apelor sau a altor fenomene) apare obsedant în opera poetică a lui John
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Dumnezeu, care e Estul meu, Soarele meu". Clifton - "stînci crepusculare"; "strînsoarea morții"; "rafala care-învăluie în nori țîșnind din suflul timpului" (blast of time's inclouding breath); "talazuri mohorîte"; "scena cea sumbră"; "cîmpia cea tristă"; "mormîntul cel tăcut"; "poveste de o cruntă suferință" (tale of woe); "șuvoi de suferință crîncenă"; "sălaș singuratic". To Miss Hoyland. From a MS. of Chatterton's, in the British Museum / Către dra Hoyland. Dintr-un manuscris al lui Chatterton din British Museum - "disperare-întunecată". To Miss C. / Către
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nopții"; "bufnițe de rău augur"; "corbi funerari croncăne"*; "dumbrăvi bîntuite"**; "calea cea mai singuratică"; "duhuri ce nu au odihnă, tovarăși ai caznei mele"; "luna cea palidă"; "noaptea mohorîtă"; "zîne fantastice"; "furtuna mugitoare"; "săgeata cea lipsită de căință a Morții"; "povestea cruntei suferințe"; "perechea cea căznită"; "un mormînt prietenos". [*boding owls; ravens fun'ral croak: imagini avînd afinități cu opera lui Poe; vezi poemul său obsesiv, The Raven / Corbul (1845).] [**haunted groves: locurile bîntuite (de ființe supranaturale sau de spiritele celor morți
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
puțin timp să-mi tîrîi viața ceasta; Povestea mea fatală, precum un fatal clopot, / Răsună în urechile aceleia pe care mi-am dorit-o de soție". Goddwyn. A Tragedy / Goddwyn. O tragedie - "Ea auzit-a glasul morții"; "glasul ascuțit al cruntei suferințe"; "Războiul cel cu fața sîngeroasă". English metamorphosis / Metamorfoză engleză - "război mistic". An excelente balade of charitie / Baladă excelentă despre caritate (1464) - "De nori o grămădire, ce-avea culoare mohorîtă sură"; "furtuna cea neagră"; "Cît de mizer și cît de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Eclogue the third / Eglogă, cea de-a treia - "săgeata morții". Elinoure and Juga / Elinoure și Juga - "Cu mult mai mult decît doar moartea simt în fantezie"*; "Surori întru tristețe"; "melancolia plutește sumbru"; "corbi letali"; "tinere bufnițe trezesc noaptea"; "poveste de cruntă suferință"; "nori mohorîți"; " Zînele sprintene țes visul cel de aur / Al fericirii, care cu noaptea zboară"; "eu [Juga] [voi] muri în gînd în fiecare zi"**; "dangăt letal". [*Much more than death in phantasy I feel: pare că relația de legătură
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
inițiatice prin care probabil că a trecut. În textul lui Rowley/Chatterton, morțile "în gînd" se referă probabil la durerea cumplită cauzată de iubire sau alte astfel de emoții puternice ale omului, ce pot fi mai brutale decît cele mai crunte dureri fizice.] The storie of William Canynge / Povestea lui William Canynge "[Cu] simțurile prăbușite spre-a se odihni, corpul meu zăcea; Curînd după aceea spiritu-mi, desprins de legăturile-i cele pămîntești, Unitu-s-a-n văzduhul arcuindu-se cu Adevărul de o parte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
deținuților. Țintuit într-o celulă oblonită cu jaluzele, fără lumină, fără aer, Toma Bontaș s-a stins strop cu strop. Sufletul lui pleacă la cer dintrun corp scheletic, fără geamăt și fără blesteme. Așa au murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment istoric de jalnică rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri și de Învățătura Domnului Iisus Hristos Cel răstignit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa și din toate locurile unde sângele strămoșilor s a amestecat în crunte bătălii cu țărâna sfințită. Când se desfăcea pachetul cu țărână, înainte de a se turna pe masă, se citea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o. ȚĂRÂNA de la TURDA (scrisoare) „Fraților! Am expediat țărâna ce mi-ați cerut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
împotriva noastră și trebuie nimicit. Toate guvernările, începând cu anul 1930, sunt o „cascadă” de morți și de morminte, fior de prigoniri care au masacrat pe nepartizani, legionari, până la al șaptelea neam. Numele de legionari a ajuns „stafie înfiorătoare”, plăcere cruntă, dirijată de nebunia și desfrâul unor oameni, lupii beznelor, comuniștii, care au născocit atâtea infamii pe seama legionarului pentru ca omul să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din Iași, născut la 31.05.1927. Transportat de la închisoarea Suceava la închisoarea Pitești, ajunge la așa zisa cameră 4 spital (24.02.1950), atelierul de tortură și schingiuiri pentru studenții români. Aici, după ce a fost supus la o anchetă cruntă și nereușind să-i smulgă cele dorite de torționari, a fost dezbrăcat, complet gol, apoi a fost legat cu mâinile la spate și înălțat pe un par până la tavan, după care a început lovirea cu ciomege și răngi, bucățică cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
novus, iar prin spiritul ofensiv, însetat să pună stăpânire pe teritorii cât mai vaste, „un Rastignac” al culturii, în fine, prin forța lui vijelioasă, oscilând între frenezia romantică și clasicismul senin, țintind monumentalul, ca „un Gingis-han, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei”, care visează adesea, compensator, o „Acropole”. Un portret sugestiv, chiar dacă nu atât de spectaculos, îi este dedicat și lui Pompiliu Constantinescu, „un critic analist, prob, neinfluențat de pasiuni”, obiectiv, de o „mare consecvență a ideilor”. Întrucât acesta rămăsese
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
desfășoară dialogul dintre haiducul mândru - „Nalt la stat, / Mare la sfat / Și viteaz cum n-a mai stat” - și natură este preponderent lirică. Acțiunea se precipită dramatic odată cu apariția lui „Manea, slutul și urâtul, / Manea, grosul și-arțăgosul”, pornit pe cruntă răfuială cu străinul care a cutezat să îi calce meleagurile. Drept răscumpărare, Manea îi cere calul. Dispus să ajungă la o înțelegere, Toma îi întinde plosca să bea, dar Manea îl lovește mișelește și fuge. Conflictul social, caracteristic baladelor antifeudale
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
pură” și incoruptibilă pentru că nu este încă angajată în Timp. „A te întoarce înapoi”, a atinge punctul cel mai „vechi” al Lumii, echivalează cu aneantizarea operei timpului, cu transcenderea acestei lumi păcătoase și pline de suferință. Ireversibilitatea timpului cosmic, lege cruntă pentru toți cei care trăiesc în iluzie, nu mai acționează asupra lui Buddha. Pentru el, timpul este reversibil și chiar poate fi cunoscut dinainte: căci Buddha cunoaște nu numai trecutul ci și viitorul. Este important să subliniem ideea că Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
elementele naturii, ale întregului cosmos, deoarece, așa cum remarca Mircea Eliade, în baladă, "semnificația acestei nunți nu mai este substituirea elementelor rituale cu scopul de a efectua simbolic o nuntă postumă; măreția fabuloasă a ceremoniilor mistice este răspunsul dat de păstor cruntului destin. El reușește să prefacă un eveniment nefericit într-o taină a nunții pentru că moartea unui tânăr păstor necunoscut se transformă în celebrări nupțiale de proporții cosmice". Astfel ia naștere o impresionantă imagine poetică a contopirii omului cu natura, căci
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]