2,064 matches
-
sau o pornire despre care ne dăm seama, la timp, că ne-ar dezonora, dacă ne-am lăsa În voia ei. Însă este valabilă, În același timp, observația lui Gustav Le Bon, Întărită de reflecțiunea lui Mihai Codreanu: „Cine Își cugetă prea mult sentimentele, sfîrșește prin a-și sentimentaliza cugetările”. * „Logicienii se vor apleca asupra statuii pe care ai făcut-o, pentru a stabili numărul motivelor pentru care statuia ta este frumoasă. Și nu se Înșală, pentru că statuia este Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Credința În bine echilibrează tristețea vieții” (M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care așteaptă prilej de răzbunare.” (Cicero) Dușmănia Întreținută În suflet se transformă, treptat, În arta de a se obține maximum de răutate În relația dintre oameni. * „Să căutăm a cugeta bine: iată principiul moralei.” (Blaise Pascal) În afară de aspectul logic al cugetării, care trebuie asigurat pentru realizarea unei coerențe a exprimării, este obligatoriu să spunem și să apărăm „adevărul”, fără de care relațiile dintre oameni ar fi marcate doar de nedreptăți și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Lycurg) Aceasta, În condițiile unei societăți normale, unde „moralitatea” este respactată. Este știut Însă că „Acolo unde este puterea, acolo-i dreptatea” (proverb). Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat din cauza abuzurilor manifestate de cei puternici. „Să cugeți mereu la cele prin care poți fi liniștit.” (P. Syrus) Recomandarea aceasta se impune nu numai prin Înțelepciunea ei, ci și pentru motivul invocat de Solon: „Totdeauna vine, În cele din urmă, pedeapasa”. Conformism, oportunism atitudinal „Parveniții sînt ca maimuțele
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
catarge”). * „Fiecare are filosofia propriei atitudini.” (C. Pavese) Adică, fiecare are un anumit sentiment față de propria-i existență, În fapt de viața Însăși. Unii oameni reușesc să Împingă acest sentiment pînă la nivelul elevat al respectului față de sine: „Trebuie să cugetăm așa ca și cum altul ar putea să privească În adîncul inimii noastre” (L.A. Seneca). * „Nu importă ce face natura din om, ci ceea ce el Însuși face din sine.” (Imm. Kant) Lucrul asupra „sinelui” trebuie să fie atît unul de ordin intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-vă în omul cel nou”. Când rostim rugăciunea numai cu gura și cu buzele, nu-l putem slăvi pe Dumnezeu, ci trebuie să ne rugăm și cu inima. într-adevăr, a ne ruga numai cu gura, iar cu mintea a cugeta la cele lumești este un lucru fals înaintea lui Dumnezeu, care cunoaște și cele mai adânci taine ale sufletului nostru. Viața de azi, zisă modernă, se caracterizează prin grabă. Obișnuim să afirmăm că trăim în secolul vitezei, în secolul în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al lui David spune: „Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut; ci în Legea Domnului e voia Lui și la la Legea Lui va cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește fapta cea bună. Psaltirea în tâlcuirea Sfinților Părinți arată că omul are de îndeplinit o lucrare în lume și nu o poate împlini dacă ascultă de sfatul necredincioșilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu. Dumnezeul iudeilor, pentru că de ar fi crezut că este Dumnezeu, nu ar fi ajuns la o cugetare păgânească ca aceasta, dar mai ales atunci când auzea în toate zilele câte minuni a făcut Dumnezeu împotriva vrăjmașilor iudeilor, iar după ce a cugetat întru sine unele ca acestea, atunci prin cuvânt grăitor a hulit pe Dumnezeul lui Israel.” Iar, mai departe adaugă: „Cei care erau în jurul împăratului Sanehedrin s-au stricat, întrucât au căzut din dreapta credință și din buna cinstire a lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
este una cu dreapta lucrare a faptelor bune. Vorbind mai întâi despre dreptatea universală, psalmistul pomenește în continuare părțile și lucrările ei: „cel ce grăiește adevăr în inima sa”. Omul cel drept, zice, care va locui în cer, acela va cugeta și va dogmatiza lucruri adevărate. Toți oamenii suntem aproape unul de altul, fie (doar) după firea omenirii, fie după același cuvânt al credinței, fie după legătura de neam sau de rudenie; iar rău se numește vătămarea sau paguba. însă, după
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Hristos. Să lăsăm pe seama Providenței refacerea unității creștine. Noi, însă, trebuie să descoperim pentru noi înșine, înțelesul adânc al rugăciunii Domnului nostru Iisus Hristos și să înțelegem ce înseamnă aceasta: a fi una. înseamnă a voi, a simți și a cugeta la fel. Așadar, atunci când sentimentele și cugetele noastre sunt la fel, cearta, vrăjmășia, ura, răutatea și toate divergențele dispar, pentru că nu mai dorește nimeni rău împotriva altuia, nici nu mai caută nimeni numai ale sale. Fiecare creștin va căuta să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bine pentru aproapele lui, și apoi pentru sine. Atunci va sălășlui în lume liniștea, armonia și pacea Domnului Iisus Hristos după dorința cerului, manifestată prin corurile îngerești: „Pe pământ pace și între oameni bunăvoire”. Pentru ca să voim, să simțim și să cugetăm la fel, trebuie ca fiecare dintre noi să trăiască după voia lui Dumnezeu. „Una să fie Doamne”, așa s-a rugat Domnul Iisus Hristos atunci în pragul plecării din lumea pământească, pentru ucenicii săi și se roagă azi pentru Biserică
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Sf. Vasile cel Mare ne recomandă „înfrânarea limbii, lepădarea mândriei, îndepărtarea de pofte, clevetiri, minciuni și jurăminte mincinoase”, pentru a putea împlini voia lui Dumnezeu și a posti cu adevărat. Indiferent cine suntem, toți cât trăim pe pământ, simțim și cugetăm, avem în noi puterea de a învinge, prin credință și rugăciune, greutățile și durerile vieții și de a ajunge la scopul final al vieții noastre: fericirea veșnică. în măsura în care folosim această putere a rugăciunii rostite din credință, în toate împrejurările vieții
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împodobirea cu frumusețea cea dintâi. în această binecuvântare de spirit, omul încearcă să înțeleagă că viața este o comoară dată de Dumnezeu, dar și o chemare cu un destin și cu un rost special. în fața morții, omul este dispus să cugete asupra rostului existenței umane și s-o raporteze la sfârșitul ei pământesc. în lumina învățăturii creștine, omul nu este o glumă a firii, ci chipul și slava lui Dumnezeu. în el este sentimentul morții, dar și nădejdea învierii și a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întreaga lume și în tot universul. Pentru a ne ruga cu evlavie și smerenie, cu dreaptă cunoștință de Dumnezeu și de starea noastră, să gândim cât mai sus și cât mai curat la sfințenie, la rugăciune și la mântuire. Să cugetăm, așadar, la sfințenia desăvârșită, și la sfințenia și curăția Ființei dumnezeiești, cu care ne pune în contact, la cel mai înalt nivel, rugăciunea. Trebuie să ne gândim totodată la firea și la starea noastră omenească, la viața noastră trupească și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
obligatoriu să fie explicată elevilor de profesorul de religie, pentru a se evita interpretările greșite care duc la rătăcire. Vom încerca o explicație a acestei rugăciuni, referindu-ne și la înterpretările Sf. Părinți. Să pătrundem, așadar, înțelepciunea acestei cerești rugăciuni, cugetând mai întâi la porunca dată de Hristos oamenilor, aceea de a se ruga în taină. Prin aceasta îi face să priceapă că văzul și auzul lui Dumnezeu Atotputernicul stau de față în cele mai ascunse și mai tainice locuri și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
l-am scârbit sau m-am sfădit sau pe cineva am osândit sau m- am mărit sau m-am trufit sau m-am mâniat sau, stând la rugăciune, mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei lumi sau răzvrătire am cugetat sau prea m-am săturat sau m-am îmbătat sau nebunește am râs sau ceva rău am cugetat sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima sau ce nu se cade am grăit sau de păcatul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
am trufit sau m-am mâniat sau, stând la rugăciune, mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei lumi sau răzvrătire am cugetat sau prea m-am săturat sau m-am îmbătat sau nebunește am râs sau ceva rău am cugetat sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima sau ce nu se cade am grăit sau de păcatul fratelui meu am râs, iar păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit sau altceva
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în sertarul din birou. Hai odată!” Și se apucă de scris. Vedea cum cerneala stiloului impregna pe hărtie lumea în care crescuse însa abordată dintr-o perspectivă obiectivă . Simți de multe ori nevoia de a se opri și de a cugeta asupra schimbării pe care o făcuse însa înflăcărarea cu care scria, deși nu îi aparținea, îi acapară toată energia. Era doar un instrument acum. Încet, încet Gavriel începuse să se obișnuiască cu această activitate - în care Ștefan lua controlul asupra
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
acord cu Marx, drept "persoana juridică înmatriculată care administrează și utilizează capitalul, indiferent de natura acestuia, în scopul obținerii de profit în condiții de concurență, și care angajează muncă salariată" (modificare art. 230). Apoi, în acord cu vremurile în care cugeta Marx, săptămâna de lucru poate ajunge la 48 de ore de lucru, adică 6 zile de opt ore sau 5 zile cu aproape zece ore (modificare art. 111) și - aflăm rapid din următorul aliniat - că, prin excepție, durata timpului de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
toate am dat. O! Suflete ticălos Negru și Întunecos Zicea-i că-n lume-i frumos. Pe lume cît ai trăit În rele te-ai tăvălit. Îngrijit numai de trai Nu gîndeai la iad, la rai. La moarte n-ai cugetat Dar de dînsă n-ai scăpat. Că iată ia a venit Și din lume te-a răpit. Îngerul morții acum Mă Însoțește la drum Și mă trece pe la iad Unde păcătoșii ard. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și la Amphilopolis și la Delion, acolo unde m-au așezat acolo am rămas, ca și oricare altul, Înfruntând primejdia morții, acum, În schimb, când Zeul Îmi rânduiește, după cum am socotit și Înțeles eu, că trebuie să-mi petrec viața cugetând și scrutându-mă pe mine și pe alții, acum eu, temându-mă de moarte sau de orice altceva, mi-aș părăsi postul. Acesta ar fi un lucru groaznic și, Într-adevăr, pe bună dreptate aș fi dus la Închisoare sub
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
diferențiază de animale. Omul probează influența și inteligența de a prelua experiența anterioară, pe care o folosește în noi situații, ceea ce înseamnă începutul invenției, a creației. Specia umană este specia „Homo sapiens” și și „Homo faber” (omul meșteșugar). Lucian Blaga cugetă la destinul creator al omului din unghiul necesităților vitale. Dumnezeu este cauza a tot ce este, El transmite timpul și spațiul. La Ea nu ajungem cu ajutorul simțurilor, ci numai prin rațiune, pentru că este dincolo de lumea văzută. Dumnezeu este unic, este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cela rând, parcă erai în toată mintea; dar acum unde te visezi, de umbli cu porci după tine? Și cine te-a pus la cale să mă iei tocmai pe mine în bătaie de joc? Ferească Dumnezeu, înălțate împărate, să cuget eu, om bătrân, la una ca asta! D-apoi, să avem iertare, luminarea voastră, că acesta mi-i flăcăul, despre care v-am spus mai deunăzi că m-a trimis la măria-voastră, dacă vă mai aduceți aminte." (Ion Creangă, Povestea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala și falanga lor. După ce și-au îndepărtat avutul și familiile de Istru, geții au aplicat tactica pămîn- tului pîrjolit să-i macine pe dușmani prin sete și foame. După înverșunarea luptelor au cugetat ei(erau oameni cu glagorie) că este mai bine o pace pentru macedoneni decît o șonțeală continuă. ,,Ieri am înmormîntat pe Raero care a fost lovit(tras) și rănit de vîrful unei săbii anul trecut cînd am pornit război cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
belferi" sau intelectualii de club și "elitele spirituale ale unei țări, creatorii de istorie, cele mai splendide exemplare ale unei rasse"83. Pornind tot de la criteriul ideilor ca instrument de lucru, o altă voce diferenția între acei puțini intelectuali "cari cugetă", cei "ce vor să aibă opinii" obținute prin asimilarea și transmiterea ulterioară a ideilor marilor gânditori și "intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
moral, concis, xilografic: "Era acest Ștefan-Vodă om nu mare la stat, mânios, și degrabă vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Era întreg la minte, nelenevos, și lucrul seu știa să-l acopere; și unde nu cugetai, acolo îl aflai. La lucruri de răsboae meșter: unde era nevoie, însuși se vâra, ca văzîndu-l ai sei să nu se îndărăpteze. Și pentru aceea, rar răsboiu de nu biruia. Așijderea și unde-l biruiau alții, nu pierdea nădejdea; că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]