8,982 matches
-
Toate Articolele Autorului Un cuvânt poate să înfășoare ca o pânză de mătase un suflet sau îl poate plesni ca un bici!; un cuvânt poate să treacă în repeziciune de fulger, din ureche în ureche, ori poate rămâne bătut în cuie de eter la dosarul conștiinței, de unde cleștarul inimii se poate să se chinuie zile ani sau o viață să îl smulgă, analizându-l ca repulsiv... dar poate să fie și așezat în jilț de iubire de mâinile de-mbrățișat ale inimii
MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ŞI VID de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362353_a_363682]
-
ramurile-n vânt Și cum El s-anălțat din noapte, Dimineața. Nu vezi cum înviază iar Cristos În fiecare frunză, floare, Și cum Îi cântă numele duios Murmuitoarele și dulcile Izvoare? Din suferința sângelui vărsat S-a zămislit seva vieții Și cuiele din pieptu-nsângerat Sunt firele de iarbă cântând imn Blândeții. Referință Bibliografică: MIRESME SFINTE / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1562, Anul V, 11 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MIRESME SFINTE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362386_a_363715]
-
roșii? Și-n grădină la bunica Unde vede floricica Trece iute că și trenul Stârnind în aer polenul. După bondarul isteț Eu voi strânge-n coșuleț Roșii, castraveți , ardei, Dolofanii dovlecei. Fără ajutorul lui Eu mi-aș pune pofta-n cui. Zum, zum, zum, întreaga vară, Face plinul la cămara! Albina O văd zilnic în stupina Pe hărnicuța albina. O pornește de prin zori, Miere s-adune din flori. Când voi crește vreau așa Harnica să fiu că ea. Râde mama
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
din autorii înscriși în această colecție au fost deja tipărite și trimise acestora. Autorii interesați vor achita 500 lei în contul de mai jos: Asociația GRUP MEDIA SINGUR - ALIANȚĂ ARTELOR Loc. Târgoviște, jud. Dâmbovița OP 1, Ghișeu 3, CP 19 CUI/ CIF: 339 06 907 Cont BCR Târgoviște IBAN: RO 94 RNCB 0128 1441 5407 0001 SAU: Card Bancă Transilvania: Nume: BUMB GRIGORE MARINEL Cod Swift: BTRLRO22DBA Cont IBAN: RO 66 BTRL 01 601 201 P 945 81 XX - PENTRU LEI
EDITURA SINGUR – COLECŢIA SCRISUL DE AZI de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361023_a_362352]
-
în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Rânduiala rău se surpă Mulți coboară, puțini urcă, Răul biciuie cu ură A întrecut orice măsură! Cei mai “Mari” își fac statui, Din greșeli și-și bat și-un cui, Chiar în frunte de se poate Să le aibă ei pe toate... Cei de rând își duc povara Vor să scape de rău țara, Piatră de încercare grea Au pus furii iar pe ea! Sfinți și îngerii din icoane Împlinesc
RÂNDUIALA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361058_a_362387]
-
nr. 1151 din 24 februarie 2014. uneori mă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-se de scrisoare fiecare primește în plic câte o câmpie sau o mare cei mai norocoși primesc câte un copac ori o iubire sau două bat un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familie cu spinarea cât o bătaie de aripă le pipăie când le șterg de păianjeni până le țin de sete apoi oamenii văd cu vârful de cui până când marea se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
două bat un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familie cu spinarea cât o bătaie de aripă le pipăie când le șterg de păianjeni până le țin de sete apoi oamenii văd cu vârful de cui până când marea se dezlipește din cauza câmpiei de valuri câmpia se dezlipește din cauza copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze ... Citește mai mult uneorimă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-sede scrisoarefiecare primește în plic câte o câmpiesau o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze ... Citește mai mult uneorimă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-sede scrisoarefiecare primește în plic câte o câmpiesau o marecei mai norocoși primesc câte un copacori o iubire sau douăbat un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familiecu spinareacât o bătaie de aripăle pipăiecând le șterg de păianjenipână le țin de seteapoi oamenii văd cu vârful de cui până când marease dezlipește din cauza câmpiei de valuricâmpiase dezlipește din cauza
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
primesc câte un copacori o iubire sau douăbat un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familiecu spinareacât o bătaie de aripăle pipăiecând le șterg de păianjenipână le țin de seteapoi oamenii văd cu vârful de cui până când marease dezlipește din cauza câmpiei de valuricâmpiase dezlipește din cauza copacului de iarbăcopaculse dezlipește din cauza iubirii de frunze... XXX. DELFINUL DE LA MALUL LUNII, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014. între cuvânt și hârtie este un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
fi luptat cu o tigroaică, ba că în timpul somnului, ca să nu cadă din pat, s-ar fi proptit cu tălpile și cu mâinile de pereții căsuței, punând presiune pe aceștia. Cert este că unul dintre pereți s-a desprins din cuie și a căzut, iar acoperișul din șindrilă a luat-o și dânsul la vale, căzând peste oaspeții aflați sub mirajul lui Morfeu. Noroc că am scapat cu toții aproape nevătămați. Tăticu era singurul care avea ceva zgârieturi pe părțile dorsale, cu toate că
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
că vor fi date afară de la teatru și vor ajunge muncitoare în fabrică la Apaca! În fine, ne reculegem și prindem puțin curaj, ne luam angaralele de sub dărâmături și o ștergem pe plajă. Noapte, vânt, frig ca la Polul Nord. Facem cuie. Fetele supărate, nu vroiau nici în ruptul capului să stea măcar în brațele noastre să le încălzim. Auleo! Îmi aduc aminte că atât eu cât și luptătorul ne lăsaserăm buletinele de identitate la recepție. Așa că, nu puteam să ne luam
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
cunoaștere pentru a ne desprinde de viețuire! Dar câți dinte noi ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respira Terra din nevoia de hrană spirituală a Culturii? Rațiunea a suferit mutații ontologige detractoare și mulțumirea căutarea de sine și nu ai cui să-i mai spui: Ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respiră Terra, în timp ce se-ntinde incendiul târând verdele din frunza-i ce naufragiază la orizontul firii; vocea aurului negru e întărită-n sfârșire și nici nu ne putem închipui cât
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
lăsate pe spate, spintecă ca o săgeată desișul. Pe drumul stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini ciobănești mioritici, lățoși, cu zgardă de tablă în jurul gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată, spălată cu moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel patru la număr, camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
din toate camerele. Prăvălia era mare, cu tijghele masive cu geamuri, iar în cutii erau expuse mărfurile. Galantare mari, rafturi înțesate cu marfă diversificată, încălțăminte agățată de șireturi, opinci din talpă și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu povestirea, și cuptoare, sobe din tablă, burlane, fărașe de gunoi, fărășele de
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
aparține ca pagina personală și care este corespunzător înregistrat ca proprietatea mea. În consecință, activitatea mea pentru asociația Deutsch-Rumänischer Verein e.V. a luat sfârșit în acest an, cu toate consecințele de rigoare. Și cum nimeni nu e bătut în cuie pe un scaun sau o poziție, am predatștafeta și sunt curios cine o va prelua. - Vorbiți-ne despre Premiile și Diploma de Excelență pe care le-ați obținut de-a lungul anilor. Ce realizări v-au fost recunoscute prin decernarea
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
ancorate în iluzii Ce se-nvârtesc în cercurile serii, Într-un nonsens atavic de confuzii. Nu știu să ies din sensurile frânte De rațiunea strâmbă ce-mi impui. Îmi dai să-nghit trădările mărunte, Doar legea ta și cifrele din cui. Le-ai așezat în ordinea-ți firească. Dar nu-i a mea, în hăuri mă arunc. Ecoul depărtării să lovească Singurătatea ta , cu scâncete de prunc. Mă strigă noaptea, cântecul de iele În dansul lor să mă prefac blestem. Să
ÎN NOPŢILE CÂND MUGURI GEM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360879_a_362208]
-
nor? Parc ' o aud strigându-mă pe nume Și-așa mă simt de singur și stingher Precum atunci când a plecat din lume Să-și odihnească sufletul în cer! Nici în ceasornic timpul nu mai bate, A încremenit acolo sus în cui, Camera ei cu lacrimile toate Parcă mi-e teamă încă s-o descui... Nu pot să uit și n-o să uit vreodată Blândul chip din urmă când s-a dus, Acum eu știu că nu e supărată Mama mea citindu
NU POT SĂ UIT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364135_a_365464]
-
băgat unde nu-mi era locul? A trecut încă o toamnă roasă de melancolie și o iarnă viforoasă peste catapeteasma Bisericii mele. Iisus este tot acolo și mă așteaptă sigur. Uneori îl visez plângând. “ În scrisoarea “Iisus cel bătut în cuie de cositor”, poposim în casa bunicilor scriitoarei. “Iisus era între noi, la locul lui, pentru a ne privi cum păcătuim în neștire și a ne ierta mai apoi cu o înțelegere aproape lumească, neieșindu-și niciodată din fire. Uneori, credeam
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
ierta mai apoi cu o înțelegere aproape lumească, neieșindu-și niciodată din fire. Uneori, credeam că trăgea cu urechea la ce se vorbea în șoaptă, prin casă. Când ne certam din te miri ce, era întotdeauna gata să sară din cuie, dar se abținea, zâmbea trist și știam că trebuie să ne împăcăm, să ne iertam între noi.” ... ”Bărbați și femei, profesori cu diplome universitare sau numai țărani cu șapte clase, ai mei, toți I se rugau Lui și seara și
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
apendice al „Poemelor” Poezia lui Marin Sorescu reia marea sa temă a donquijottismului cosmic, clădindu-se din coloșii și magmele cosmice, dându-le un epicentru uman: „Mi-am adus în atelier un stejar falnic Și l-am spânzurat de un cui Cu coroana în jos. Cerul l-am legat cu un nor În dreptușl ferestrei. Sub el, orizontal- Am așezat câmpia. De la ciocârlii și prepelițe Am păstrat numai câte-o aripă, Celeilalte dându-i drumul să zboare. Locurile rămase libere pe
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
dorul meu Și ploaia ochilor să doară Cînd va cădea întîia oară Din ochii mei, în ochii tăi.'' --- CAMELIA RADULIAN- FA-MA IUBIRE Mi-a mai rămas un cântec necântat și sângele, pe care încă suie, a răstignire, dragostea prin cuie, ca iedera, pe locul neumblat. Chiar dacă nu-i al meu, si nu va fi, ți-am legănat prin vise, totuși, trupul și ți-am iubit, fără să știi, tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Că un abis cu fumegări de
CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363233_a_364562]
-
știu, Cei ce nu dau nimănui socoteală, În iad ei au dușmani de clasă, de școală, La fel și urmașii urmașilor săi, Îți vine să strigi la Dumnezei, Intră un varan, iese un pui, Portretul lui Stalin fixat e în cui. Cânt 2 Călina, calina, Mălina, mălini, Câți ai sfărmat între canini? Outsideri, buldogi de pe Vega mă latră, Ei sunt genialii din era de piatră, Mă simt depășit, sunt poate senil, Dar râd de prostanul trufaș, infantil, În artă, de-i
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
femeia asta ușoară, până nu fac vreo nebunie! - Pârâta Safta Florica, care vă este ultimul cuvânt față de divorțul solicitat de reclamant? - Dacă el nu poate altfel, domnule judecător, dacă el nu mă mai vrea..., divorțăm și gata! - După desfacerea căsătoriei, cui doriți să rămână copiii? Răspundeți pe rând! - Să-mi fie mie încredințați amândoi, domnule judecător, se exprimă tatăl copiilor, ridicându-și bărbia semeț. - Păi, atunci..., dacă nu mă mai vrea, să-și ia și copiii cu el. Am zis! răspunse
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]