2,938 matches
-
cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa!”. Celelalte gajuri smulse, în unele variante, fetei, ca gest violent de asumare a iubirii ei, aduc doar implicații negative: „Cine m-o vărsat apa,/ Turbura-s-ar ca dânsa;/ Cine m-o luat cununa,/ Cununa-s-ar cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa;/ Cine m-o luat inelu’/ Ruginire-ar ca dânsu’” (Peștenița - Hunedoara). Condiționaluloptativ al verbelor conferă versurilor o valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa!”. Celelalte gajuri smulse, în unele variante, fetei, ca gest violent de asumare a iubirii ei, aduc doar implicații negative: „Cine m-o vărsat apa,/ Turbura-s-ar ca dânsa;/ Cine m-o luat cununa,/ Cununa-s-ar cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa;/ Cine m-o luat inelu’/ Ruginire-ar ca dânsu’” (Peștenița - Hunedoara). Condiționaluloptativ al verbelor conferă versurilor o valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit și pune în mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea). In plus față de ruja maritală, cununa înglobează și simbolul rodirii sacre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea). In plus față de ruja maritală, cununa înglobează și simbolul rodirii sacre pentru viitoarea ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea). In plus față de ruja maritală, cununa înglobează și simbolul rodirii sacre pentru viitoarea ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I (5.1), Trei fete surori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I (5.1), Trei fete surori, „stabilesc o conexiune între plecarea fetelor, culesul florilor și preparativele pentru căsătorie: «Trei surori la flori/ Flori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nouă zile;/ El se duce în trei zile,/ In trei zile pe trei cai:/ P-un’ se duce, p-alt se-ntoarce,/ P-altu’ cu el împrânzește./ Cătați-l în degețel,/ Veți găsi d-aur inel” (Lupșanu - Călărași). Inelul, năframa și cununa - „odoarele/ Strălucind ca soarele” reprezintă coduri maritale cunoscute de fecioara denunțător, printr-o legătură tainică cu ciuta și feciorul. Orațiile de nuntă dezvăluie continuitatea rituală a urmăririi sub forma alaiului de nuntă pornit spre casa miresei, pe un traseu ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
podgorile;/ Vălcelili cu viorelile,/ Satile cu fetile./ Când bătu soarli de sară,/ Ieșirăm la drumu-al mare/ Și deterăm de-o urmă de fiară,/ Și stătu toată oștirea’n mirare./ Unii zâsără că ie urmă de zână,/ Să’i fie împăratului cunună,/ Așa să găsâră alț învățători,/ Mai cunoscători,/ Și găsâră că ie urmă de căprioară/ Să-i fie’mpăratului soțioară” (Stanotîrn - Vidin). Asemenea epifaniei zoomorfe de la apus, feciorul devenit mire face descoperirea așteptată la plecarea soarelui de pe boltă. Diferența fundamentală este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cel mai evident în colindele Ciutalinei unde fata care-l acuză de minciună îi cunoaște acțiunile aparent în mod inexplicabil: „În pozunar îl căta/ Odoarele că-i găsea;/ La degetu-i se uita/ Și inelul că-i vedea;/ Ișlicelu-i răsturna/ Și cununa-i strălucea./ Iar Sandul, dacă vedea,/ Ibovnica le spunea,/ Acasă c-o aducea/ Și cu ea se cununa/ De se ducea pomina” (București). În felul acesta vânătoarea rituală devine „alegorie a unui scenariu erotic” care în absența legăturii totemice ciută
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nivelul cel mai avansat al însemnelor, statutul divin al miresei fiind culmea spirituală a fecioarei nubile: „Atunci unii ziceau că-i urmă de căprioară/ Dar nunul cel mai mare/ (...)ș-a zis că-i urmă de zână/ Să fie împăratului cunună” (Borca - Neamț). Remarcăm o nouă confirmare a identității mitice fecioarăciută și totodată natura superioară a fetei nubile. Dacă flăcăul este împărat și pornește la vânătoare cu un alai ce seamănă cu o „expediție domnească medievală” (Silvia Ciubotaru), naturii sale excepționale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vrea să fim toți Într-o turmă, cu un Păstor, fără dezbinări. Botoșaniul să fie un oraș al credinței, al frăției. Să Îi ajute Dumnezeu să transforme În bine municipiul nostru, după cum dorește, și la urmă să-i dea lui cununa În Rai! Anii au trecut În grabă și mă gândesc la trecutul meu. La cât de mult m-a ajutat Dumnezeu pe mine și familia mea. Așa modest cum mi-am crescut copiii, au fost primii la școală la Învățătură
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la sfințenie. Ea adăpostește stânca pe care Domnul a stat când S-a rugat cu sudori de Sânge. Este foarte impresionant să vezi. Te uimește. Stânca este Împrejmuită simbolic cu un gard de fier forjat. Gardul este cum a fost cununa de spini a Domnului și Înalt de vreo 30 cm. Ți se dă voie să ajungi până la acest gărduț simbolic și te poți apleca peste el să te rogi atingând cu fruntea stânca. Pe stâncă este și un altar. Iar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
altele pentru trup. Am ajuns comozi și mai trândavi. Din mândrie. Bine ar fi să nu mai dăm vina pe alții și să ne ostenim cu ce ne este de folos. Cu osteneală și milostenie Împletite cu dragoste se câștigă cunună! Ultima zi de pelerinaj (Sâmbătă) Dimineața am fost la slujbă la Sfântul Mormânt al Maicii Domnului, Între orele 6 și 8. Ne-a dus fratele Relu (șoferul care era la biserică) cu mașina. Două colege de cameră aveau parastas la
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și-L Îmbrâncesc. Și strigă jurând de rău Piară omu-acesta rău Că se face Dumnezeu Și-ntr-a-noastră Lege mare Vrea să facă strâmtoare Servitorii făr’ de minte Îl dezbracă din veșminte Și cu biciul Îl lovesc Până când Îl ostenesc Din spini cununa-i Împletesc Și pe frunte i-o tocmesc Peste obraz Îl lovesc Și tare Îl batjocoresc. Iisus Crucea o ducea Și de slab se-mpiedica Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ Fața Lui de sânge plină Se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la matcă îndată ce armata de ocupație pătrunse în București. Iată ce scria în Bukarester Tagblatt într-o românească dubioasă: „Astăzi, odată cu gratitudinea și pietatea realului (?!) și autenticul românism, unindu-se și remușcarea și pocăința rătăcirilor unui fatal moment, neamul depune cununi de lacrimi pe mormântul unde au depus cununi de flori proaspete și virginale (?!) Feldmareșalul Mackensen și Mareșalul Falkenhayn.“ La acest pelerinaj n-au fost din femeile române pocăite decât d-ra Fanny, d-nele Radovici- Stere și Marie Nicole Darvari, iar din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București. Iată ce scria în Bukarester Tagblatt într-o românească dubioasă: „Astăzi, odată cu gratitudinea și pietatea realului (?!) și autenticul românism, unindu-se și remușcarea și pocăința rătăcirilor unui fatal moment, neamul depune cununi de lacrimi pe mormântul unde au depus cununi de flori proaspete și virginale (?!) Feldmareșalul Mackensen și Mareșalul Falkenhayn.“ La acest pelerinaj n-au fost din femeile române pocăite decât d-ra Fanny, d-nele Radovici- Stere și Marie Nicole Darvari, iar din tre domni, germanofilii. Se transformase ca în povestea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
1919 la Bârlad, la tipografia Lupașcu, pe hârtie modestă, că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate, exprimată în titluri de felul acesta «Cununa de aur», «Țării mele», «O, țară», «Țara», «Mormântul stegarului», cuprinzând puține poezii, este cronologic al doilea volum din creația sa, care îi va aduce lui V. Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
doilea volum din creația sa, care îi va aduce lui V. Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! <citation author="Vasile Voiculescu">Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregun mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) /citation> sau Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! <citation author="Vasile Voiculescu">Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregun mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) /citation> sau Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru volumul Țara Zimbrului de câte Academia Română după ce, cândva, refuzase la premiere pe Caragiale, Gherea, Delavrancea - ceea ce l-a determinat pe Vlahuță să refuze când
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
confirmare a ceva! <citation author="Vasile Voiculescu">Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregun mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) /citation> sau Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru volumul Țara Zimbrului de câte Academia Română după ce, cândva, refuzase la premiere pe Caragiale, Gherea, Delavrancea - ceea ce l-a determinat pe Vlahuță să refuze când i s-a făcut
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
episcopul a fost însoțit de un alt agent rus, Iakov Ozerețkovski. Deși Petru era un conducător abil, el este cunoscut mai mult pentru scrierile sale, fiind considerat drept cel mai mare poet sîrb. Principalele lui opere sînt The Mountain Wreath (Cununa munților) (1847), Light of the Microcosm (Lumina microcosmosului) (1845) și The False Tsar Stephen the Small (Falsul Țar Ștefan cel Mic) (1851), ultima avînd desigur drept subiect cariera aventurierului din secolul al optsprezecelea. În ciuda faptului că era în primul rînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În ciuda faptului că era în primul rînd preocupat de problemele existenței umane, Petru a scris cu patimă despre trecutul sîrbilor (identificat direct cu cel al muntenegrenilor). Citatul următor este extras din partea de început a celebrei sale opere The Mountain Wreath (Cununa munților): Dumnezeu și-a vărsat mînia asupra sîrbilor, Căci păcate de moarte au îndepărtat mila Lui de noi: Conducătorii noștri au călcat în picioare toate legile, Cu ură sîngeroasă s-au doborît unii pe alții, Au smuls din frunțile fraților
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dicționarele obișnuite, ci acel trezit În imaginația lui elucu brantă și aptă pentru sonorități neobișnuite. Astfel, cuvântul Barmherzigkeit (milă) Îi sugera lui Urmuz (parcă-l văd scutu rându-se pe Înfundate de râs, cu fruntea lui Împodobită cu papule sifilitice, „cununa lui Venus“) clipa când găinațul pă sării se scurge În fir prelung până la pământ, unde face plici!; iar Butter nu Însemna, pentru Urmuz, unt, ci acel prisos de cocă subțire care se scurge după ce lipitorul de afișe netezește cu palma
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]