2,097 matches
-
revistă efemeră care a apărut doar timp de un singur an, în 1951 la Buenos Aires, în Argentina. Dintre bucatele oferite cititorilor se pot cita "Sâni umpluți", "Momițe parizian", "Roșcove în foi de viță", "Limbă à la princesse", "colțunași cu steregoaioe", "Curcan cu surdină", "Costițe sultanine", "Țipar cu mătănii" și altele. Aici în Peru, l-au descoperit și vizitat principalii agitatori și suporteri internaționali ai literaturii sale: Ștefan Baciu, "editorul" din Honolulu, Mircea Popescu, secretarul general al Revistei Scriitorilor Români, (tipărită în
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
extremitatea nordică a insulei Newfoundland, Canada.. După o perioadă de explorări sponsorizate de marile națiuni europene, prima așezare a fost stabilită prin 1600. Europenii aduceau americanilor cai, pisici, vite și suine și în schimb se întorceau în Europa cu cartofi, curcani, tutun, fasole și dovleci. Mediul nou îi expunea pe coloniștii la diferite boli noi, necunoscute. Nativii (amerindienii) erau și mai sensibili față de bolile aduse de europeni, în special variola și rujeola. Amerindienii au pierit în număr mare înainte ca să înceapă
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
putut plantă grădini și stabilit bazele capitalei lor, Tenochtitlan, în 1325 d. Hr. Practicau culturi tipice aztece: porumb , fasole, dovlecei, cartofi, roșii și avocado; obțineau hrană prin pescuit și vânătoare animalelor locale, cum ar fi iepuri, șerpi, armadilo, coioții și curcan sălbatic. Sistemul lor relativ sofisticat al agriculturii (inclusiv cultivarea intensivă a terenurilor și metodele de irigare), precum și o tradiție puternică militară le-a permis aztecilor pentru a construi un stat de succes, iar mai tarziu un imperiu. Aztecii au migrat
Imperiul Aztec () [Corola-website/Science/298758_a_300087]
-
(n. 1840, Galați - d. 1909) a fost un scriitor și compozitor român. A fost profesor la Conservatorul din București. A scris piese de teatru cu caracter satiric („Căsătoriile în lumea mare”, 1871) sau eroic („Curcanii”, 1878; „Traian și Andrada”, 1893). Compozițiile sale muzicale („Doi ochi”, „Hora de la Grivița”, „Cântecul gintei latine” ș.a.) au un pronunțat caracter patriotic. S-a remarcat și prin cronicile sale dramatice și muzicale, publicate în „Revista literară”, „Revista contimporană”, „Literatorul”. A
Grigore Ventura () [Corola-website/Science/308777_a_310106]
-
aplică definiția produselor din carne stabilită la art. 2 lit. (a) din Directiva 77/99/CEE; 2. carnea sau produsele din carne utilizate la obținerea produselor din carne trebuie să provină de la: - păsări de curte din următoarele specii: păsări domestice, curcani, bibilici, gâște și rațe, sau - animale domestice din următoarele specii: bovine (inclusiv Bubalus bubalis, Bison bison), porcine, ovine, caprine și ecvine, sau - vânat de crescătorie și iepuri de casă prevăzuți la art. 2 alin. (3) din Directiva Consiliului 91/495
jrc3231as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88388_a_89175]
-
de o zonă șcheiană din vale, numită Cutun, de care era legată prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910 că „și astăzi populația românească, în frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei și cea a Costiței), conduși de "Junii Curcani", ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tâmpa, pe la Crucea din Cutun și petrec acolo. Bătrânii povestesc că în tinerețele lor se făcea joc sus, în Cetatea de pe Tâmpa”. La poalele Tâmpei s-au construit în secolul
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
iar doamna Elisabeta a fost jucată de către soția acestuia, Constanța. Constantin Nottara a primit rolul lui Osman Pașa. Pepi Machauer, priceputul machior al Teatrului Național, l-a interpretat pe țarul Rusiei, Alexandru al II-lea. Protagoniștii principali ai filmului, Peneș Curcanul și soția lui, Rodica, au fost interpretați de către Aurel Athanasescu și Jeni Metaxa-Doro. Inițial, aceste roluri fuseseră rezervate altor actori (Tony Bulandra și T. Barbu, după cum dorea Liciu), dar probabil că aceștia nu fuseseră disponibili la momentul filmărilor. În cazul
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
pitorescul „vocabular“ argotic spicuim: "a ciordi, a mangli, a șuti" (toate trei cu sensul de „a fura“), "babac", „părinte“, "Bacu", „Examenul de Bacalaureat“, "bicicletă", „ochelari“, "bilă", „cap“, "bostan", ;cap“, "bosu-mare", „directorul“, "bosu-mic", „directorul adjunct“, "broască", „poșetă“, "casma", „mână“, "ciripitor", „denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani“, "devlă", „cap“, "dirig", „diriginte“, "dirigă", „dirigintă“, "fasole", „dinți“, "felicitare", „ordin de concentrare“, "fetiță", „mitralieră“, "frunză", „profesoară de botanică / biologie“, "găină", „pălărie“, "gagiu", „individ“ / „iubit“, "hard", „creier“ / „cap“, "icre", „bombe", "limbă", „informator al poliției“, "lovele", „bani“, "mălai", „salariu
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
de o zonă șcheiană din vale, numită Cătun, de care era legată prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910 că „și astăzi populația românească, în frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei și cea a Costiței), conduși de "Junii Curcani", ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tâmpa, pe la Crucea din Cutun și petrec acolo. Bătrânii povestesc că în tinerețele lor se făcea joc sus, în Cetatea de pe Tâmpa”. La 1241 abia au timp câteva familii de
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
echilibrul lor termic comun. Cine? Cine dintre noi nu a bătut din palme săltând, scandând, ritmând, rimând, căutând a se elimina de obicinuielnic, și nu va mai fi intonat (...): Onica, / Danica / Trei sălciele / Fermecele / Pui, țui, papagal / Pene albe de curcan / Ieși afară...căpitan". Adică acest copil, dintre cei așezați în cerc și arătat cu degetul, după rostirea onomatopeică, la ultimul cuvânt, este scutit de servituțile jocului, eliminat, sau devine conducător, "căpitan". Vasile Lovinescu, urmărind câteva cimilituri la Creangă, citează o
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
secară, meiul, orezul, vită de vie, măslinul, pomi fructiferi, trestia de zahăr, animale că boul, bivolul, calul, măgarul, oaia, porcul, păsări de curte. Din America au fost aduse în Europa plante că porumbul, cartoful, roșiile, ananasul, tutunul, și păsări precum curcanul. Prădarea tezaurelor adunate de generații de către amerindieni și exploatarea intensă a minelor de aur și de argint, că cele din Potosi-Peru sau de la Zacatecas-Mexic, au dus la un uriaș aflux de metale prețioase din America în Europa, care au avut
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
medicală. Oastea românească este concentrată de-a lungul Dunării, mulțumindu-se la început doar să riposteze tirurilor turcești de artilerie de la Vidin. În urma unei încăierări între soldații olteni și dorobanții moldoveni pe motiv că cei din urmă au fost porecliți „curcani” (din cauza penelor de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
fiind vătaful. În jurul orei 11 cele șapte grupuri de juni se îndreaptă spre Piața Prundului (azi Unirii) din fața Bisericii Sfântul Nicolae. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine bine stabilită și devenită tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armași. Vătaful poartă lenta roșie pe piept, iar armașii mare și mic, galbenă și albastră, formând astfel
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
al soarelui nu se mai practică azi, în schimb îngroparea vătafului", în care apare și un popă mascat, își are sensuri care sunt cu greu înțelese azi. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanți, Junii Brașovecheni, Junii Roșiori și Junii Albiori. Junii Tineri reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevărați întemeietori ai obiceiului, fiind prezenți pe tot parcursul anului în ritualurile junilor. Atributul de „tânăr” li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Pe Tocile. Se găsesc în litigiu cu cei ce au acaparat, după „naționalizare”, „Cabana Junilor” din Poiană și au transformat-o în restaurant. Compania s-a format în anul 1879 din rândul bărbaților căsătoriți care locuiau „Pe Coastă”. Numele de „Curcani” corespunde companiei omonimice acoperită de glorie în războiul pentru Independență de la 1877 a României, în condițiile în care românii din Ardeal nu puteau participa la acest mare război, ori preluarea acestor costume la numai doi ani după marele eveniment, este
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
este evident un răspuns la participarea sufletistă a românilor din Șcheii Brașovului, costumul devenind un simbol. El este asemănător cu cel al Junilor Tineri, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă niște căciuli negre „cu țoc”, împodobite cu pene de curcan și susținute sub bărbie cu o curea fină. Aceste căciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca și la Junii Albiori, motiv pentru care pe steagul companiei apare chipul eroului unității naționale, precum și tricolorul românesc. Actualul steag a fost
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Albiori, motiv pentru care pe steagul companiei apare chipul eroului unității naționale, precum și tricolorul românesc. Actualul steag a fost confecționat în 1977, prilejuit de centenarul Independenței, purtând pe o parte chipul marelui voievod Mihai Viteazul și pe alta un june curcan, iar pe lance plăcuțe metalice gravate cu numele membrilor. Ei organizează jocuri strămoșești în fiecare an, în ziua de „Sânchetru” (Sfinții Petru și Pavel — 29 iunie) la Crucea Mușicoiului, o impresionantă troiță datând din anul 1671, fiind ridicată de protopopul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
strămoșești în fiecare an, în ziua de „Sânchetru” (Sfinții Petru și Pavel — 29 iunie) la Crucea Mușicoiului, o impresionantă troiță datând din anul 1671, fiind ridicată de protopopul Băilă și refăcută de Nicolae Stinghe Oaie in 1902. În vechime Junii Curcani organizau maialuri împreună cu Junii Dorobanți pe Șaua Tâmpei, acest maial a fost reluat cu sprijinul Ministerului Culturii în anul 2013. Cea de-a doua troiță protejată de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscută și sub numele de Crucea de la
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
și refăcută de Nicolae Stinghe Oaie in 1902. În vechime Junii Curcani organizau maialuri împreună cu Junii Dorobanți pe Șaua Tâmpei, acest maial a fost reluat cu sprijinul Ministerului Culturii în anul 2013. Cea de-a doua troiță protejată de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscută și sub numele de Crucea de la Știm, ridicată în anul 1781 de cei șapte frați Voina și refăcut de Nicolae Muntean-Stim. Tot ei protejează troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Știm, ridicată în anul 1781 de cei șapte frați Voina și refăcut de Nicolae Muntean-Stim. Tot ei protejează troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867 pe locul altei troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761). Parastasele Junilor Curcani au loc la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Junii Dorobanți au funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
ei protejează troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867 pe locul altei troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761). Parastasele Junilor Curcani au loc la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Junii Dorobanți au funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al scindării Grupului Junilor Curcani, prin prezentarea unui registru de procese verbale al Dorobanților în care apare
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Junii Dorobanți au funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al scindării Grupului Junilor Curcani, prin prezentarea unui registru de procese verbale al Dorobanților în care apare menționat anul 1923. Primul steag a fost confecționat în anul 1926. Păstrează pe actualul steag al companiei lor (alcătuit în 1977, prilejuit de centenarul Independenței), imaginea unui erou
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
descris de Vasile Alecsandri în poezia „Dorobanțul”. Vechiul steag a dispărut în condițiile tulburi ale anului 1948, când prin decret guvernamental au fost desființate toate grupurile de juni. Din 1938 Junii Dorobanți au dobândit personalitate juridică. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
dobândit personalitate juridică. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor si Prund. Junii Dorobanti organizează de Sfanta Maria Mare "Jocul Strămosesc de la Crucea Dreptății, de la „Fântânița Popii”, din capatul strazii Pajistei, aceasta este ridicată în 1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în condițiile celor trei popasuri brașovene a avut bune legături cu românii din Șcheii Brașovului. (Oferă Bisericii Sfântul Nicolae un „valtrap” — covoraș, aflat astăzi în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]