8,658 matches
-
facilitatoare-apropriativă sau pentru un dozaj oportun între acestea - peste legea sacră a unei învățări în consecință și, mai ales, a unei evaluări de același gen, riscând altminteri dereglări severe ale întregului demers, ca să nu mai vorbim de dezorientarea și nemulțumirea cursanților, judecători severi și îndrăzneți în asemenea situații de „fractură procedurală” (Ungureanu, 2001); • primordială pentru opțiunea evaluatorilor (strategie, formă, modalitate, instrumente evaluative etc.) rămâne natura conduitei terminale (de ieșire) care se dorește să se obțină la cursanți la finalul stagiului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de dezorientarea și nemulțumirea cursanților, judecători severi și îndrăzneți în asemenea situații de „fractură procedurală” (Ungureanu, 2001); • primordială pentru opțiunea evaluatorilor (strategie, formă, modalitate, instrumente evaluative etc.) rămâne natura conduitei terminale (de ieșire) care se dorește să se obțină la cursanți la finalul stagiului de formare, aceasta fiind de două mari tipuri distincte (Perry, 1997): - to fit the trainee („a adopta, a potrivi, a pregăti cursanții” în mod expres pentru un anumit „job” preexistent, cu specificații clare, bine-cunoscute); - to make a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluative etc.) rămâne natura conduitei terminale (de ieșire) care se dorește să se obțină la cursanți la finalul stagiului de formare, aceasta fiind de două mari tipuri distincte (Perry, 1997): - to fit the trainee („a adopta, a potrivi, a pregăti cursanții” în mod expres pentru un anumit „job” preexistent, cu specificații clare, bine-cunoscute); - to make a trainee for („a crea un nou cursant”, cu noi abilități și competențe pentru un „job” cu totul nou ce, el însuși, se face din mers
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind de două mari tipuri distincte (Perry, 1997): - to fit the trainee („a adopta, a potrivi, a pregăti cursanții” în mod expres pentru un anumit „job” preexistent, cu specificații clare, bine-cunoscute); - to make a trainee for („a crea un nou cursant”, cu noi abilități și competențe pentru un „job” cu totul nou ce, el însuși, se face din mers, odată cu cursanții aferenți practicării lui, cazuri tot mai frecvente pe piața muncii, care cere și „manufacturează” noi și noi ocupații). De asemenea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mod expres pentru un anumit „job” preexistent, cu specificații clare, bine-cunoscute); - to make a trainee for („a crea un nou cursant”, cu noi abilități și competențe pentru un „job” cu totul nou ce, el însuși, se face din mers, odată cu cursanții aferenți practicării lui, cazuri tot mai frecvente pe piața muncii, care cere și „manufacturează” noi și noi ocupații). De asemenea, deși nivelurile de performanță superioare sau chiar performanțele de altă natură (în cazul stagiilor scurte de formare) mai sunt încă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asemenea, deși nivelurile de performanță superioare sau chiar performanțele de altă natură (în cazul stagiilor scurte de formare) mai sunt încă vizate drept conduite terminale, accentul în educația adulților se mută tot mai mult spre competențe drept conduite terminale ale cursanților, mult mai adecvate și mai „fiabile” într-o lume a muncii atât de dinamică și autogenerativă în materie de noi meserii și profesii. Este drept că interesul pentru evaluare prin competențe s-a impus și în educația formală preadultă de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare/de parcurs și, mai ales, felul cum se succedă ele fluent și cumulativ-integrativ, conectate prin evaluări parțiale/intermitente din partea formatorului; • un interes sporit pentru evaluarea grupului de apartenență, simultan cu evaluarea fiecărui cursant, în stagiile de formare în educația adulților, dat fiind faptul că, la acest nivel, grupul supus unui program de formare diferă din multe puncte de vedere de grupul de tip „clasă de elevi”, având o relevanță mult sporită (o reală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare, comunicare și împărtășire acțională, învățare interactivă și colaborativă, lipsa de importanță a oricărei clasificări, ierarhizări performanțiale intragrup, constituirea unor afinități elective de rang superior între colegi etc.); • deplasarea radicală spre un caracter criterial al evaluării procesului curent formativ al cursanților, renunțându-se, îndeobște, la evaluarea de tip normativ, practicată încă pe scară largă/majoritară în educația de nivel școlar propriu-zis. Prin natura nivelului educativ aferent, evaluarea cursanților adulți renunță, practic, la standardele pur statistice calculate și stabilite ca praguri de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etc.); • deplasarea radicală spre un caracter criterial al evaluării procesului curent formativ al cursanților, renunțându-se, îndeobște, la evaluarea de tip normativ, practicată încă pe scară largă/majoritară în educația de nivel școlar propriu-zis. Prin natura nivelului educativ aferent, evaluarea cursanților adulți renunță, practic, la standardele pur statistice calculate și stabilite ca praguri de suficiență performanțială pentru generații întregi și niveluri de vârstă (cronologică și școlară) ale elevilor, dat fiind faptul că în cazul unor educabili adulți nici nu se mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finalitățile instructiv-formative nu mai sunt aceleași pentru efective mari de beneficiari, ca în educația preadultă, ci, dimpotrivă extrem de diversificate. În consecință, fiecare program de formare își stabilește înainte de punerea în derulare, ca stagiu efectiv, standarde minimale de reușită proprie pentru cursanții adulți beneficiari, evaluarea lor devenind pur certificativă (s-a depășit sau nu respectivul criteriu minim acceptat). De altfel, însăși deplasarea masivă a evaluării specifice educației adulților spre competențele cursanților și mai puțin spre performanțele lor, care s-a menționat deja
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în derulare, ca stagiu efectiv, standarde minimale de reușită proprie pentru cursanții adulți beneficiari, evaluarea lor devenind pur certificativă (s-a depășit sau nu respectivul criteriu minim acceptat). De altfel, însăși deplasarea masivă a evaluării specifice educației adulților spre competențele cursanților și mai puțin spre performanțele lor, care s-a menționat deja, impune aceasta, acordându-se o mai mare atenție unor „descriptori de competențe” decât „descriptorilor deperformanță” din școli, lucru concretizat în „competențele generale” și „competențele specific-dominale”, pe care trebuie să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-se o mai mare atenție unor „descriptori de competențe” decât „descriptorilor deperformanță” din școli, lucru concretizat în „competențele generale” și „competențele specific-dominale”, pe care trebuie să le aibă clar formulate și să le folosească operațional fiecare program de formare; • autoevaluarea cursanților adulți capătă o relevanță maximă. Autoevaluarea, de care sunt efectiv capabili cursanții adulți, mult mai mult decât copiii sau tinerii, este considerată absolut necesară și tocmai de aceea curent practicată în educația adulților. Într-adevăr, adulții se pot evalua pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din școli, lucru concretizat în „competențele generale” și „competențele specific-dominale”, pe care trebuie să le aibă clar formulate și să le folosească operațional fiecare program de formare; • autoevaluarea cursanților adulți capătă o relevanță maximă. Autoevaluarea, de care sunt efectiv capabili cursanții adulți, mult mai mult decât copiii sau tinerii, este considerată absolut necesară și tocmai de aceea curent practicată în educația adulților. Într-adevăr, adulții se pot evalua pe ei înșiși sub diverse aspecte, destul de obiectiv și de relevant, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
folosită ca punct de plecare, reper de comparație și „termen” în binomul complet al unui demers evaluativ edificator ce implică atât planul intern (autoevaluarea), cât și pe cel extern (evaluarea făcută de alții). În practică, evaluatorii, fie ei formatori (pentru cursanții adulți), fie experți-evaluatori de proces curent, de programe sau experți-auditori de organizații, pornesc mereu ori de la o succintă „notă de autoevaluare”, ori de la un „raport de autoevaluare” sau de la un „dosar de autoevaluare” complet, la fiecare din acestea, după caz
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
numeroase și mai diverse, putând fi abordate din mai multe perspective decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2. evaluarea învățării (dacă au interiorizat achizițiile scontate); 3. evaluarea condiției postînvățare (dacă derulează comportamentul profesional vizat); 4. evaluarea rentabilității stagiului (dacă a meritat investiția, costurile, generând totodată o valoare adăugată). În schimb, alți specialiști
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
propun o abordare mai integrată, care să combine și să grupeze aspectele de evaluat în educația adulților după dimensiunile proces-produs, rezultând astfel trei mari arii de evaluat: 1. evaluarea procesului de instruire și a resurselor; 2. evaluarea pentru asistarea învățării cursanților; 3. evaluarea programului și a produselor sale finale. Evaluarea procesului de instruire și a resurselortc "Evaluarea procesului de instruire și a resurselor" Acest tip de evaluare este, de obicei, realizată de profesor, dar uneori poate fi făcută și de către studenți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi culese și utilizate pentru a evalua întregul program (Caffarella, 2002). În sfârșit, Seaman și Fellenz (1989) consideră că, în cazul procesului formativ specific educației adulților, evaluarea, ca ansamblu procedural, presupune patru aspecte majore din perspectiva interacțiunii predare-învățare: 1. evaluarea cursantului adult; 2. evaluarea profesorului/formatorului; 3. evaluarea situației de predare-învățare; 4. evaluarea conținutului de învățat. 1. Evaluarea cursantului adult cuprinde câteva aspecte: - evaluarea nevoilor sale de învățare, care se poate realiza prin mai multe metode. Studenții pot să fie întrebați
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că, în cazul procesului formativ specific educației adulților, evaluarea, ca ansamblu procedural, presupune patru aspecte majore din perspectiva interacțiunii predare-învățare: 1. evaluarea cursantului adult; 2. evaluarea profesorului/formatorului; 3. evaluarea situației de predare-învățare; 4. evaluarea conținutului de învățat. 1. Evaluarea cursantului adult cuprinde câteva aspecte: - evaluarea nevoilor sale de învățare, care se poate realiza prin mai multe metode. Studenții pot să fie întrebați oral despre nevoile și interesele lor sau să fie lăsați să-și demonstreze abilitățile. Alte metode ar putea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezultatelor învățării: fie că se realizează în diferite momente aleseminarului, pentru identificarea rezultatelor intermediare, fie la finalul lui, nivelul achizițiilor se raportează, de obicei, la anumite obiective urmărite (ori de către profesor - cel mai adesea, atunci când proiectează demersul didactic -, ori de către cursant - care, de multe ori, știe destul de clar ceea ce vrea să învețe,săînțeleagă, să știe să facă). Aceste obiective se pot referi la: însușirea unor cunoștințe, îmbunătățirea și dezvoltarea abilităților cognitive, dezvoltarea unor abilități psihomotoare, îmbunătățirea capacității de rezolvare a problemelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese; cum este valorificat timpul alocat (și dacă e alocat corect); dacă sunt implicați și solicitați cursanții; dacă materialele folosite sunt elocvente și manipulate corect; dacă sarcinile didactice sunt relevante și bine explicate etc.; - evaluarea mediului social se realizează prin raportarea la scale care prezintă percepția reală și ideală a studenților și profesorilor asupra mediului. De asemenea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au fost însușite conceptele și procesele predate); b) participarea studenților la stabilirea obiectivelor și la negocierea conținutului (modificarea de către profesor a obiectivelor stabilite de el, astfel încât predarea-învățarea să abordeze și obiectivele și interesele studenților); c) analiza sarcinilor de lucru pentru cursanți; d) aprecierea specialistului în domeniu (este o persoană specializată în domeniul respectiv, care ajută profesorul în identificarea, clarificarea și ordonarea conținutului de predat, ținând cont de principiile și procesele specifice domeniului, de vocabularul specific etc.); e) strategiile de obținere a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de transfer a studenților (adică a măsurii în care folosesc eficient cunoștințele, abilitățile și atitudinile pentru rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în situația de muncă), urmărim evaluarea relevanței cunoștințelor transmise, a deprinderilor formate pentru practică. Competențele asimilate de cursant în urma absolvirii cursului trebuie să se regăsească la nivelul muncii sale în organizație, ca valoare adăugată. Este posibil să se evalueze acest impact asupra dezvoltării organizaționale, efectele putând apărea de obicei nu foarte explicit și pe termen lung. Totuși, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor prin participarea la astfel de cursuri; de aceea, este important pentru angajatori să știe ce competențe dobândește concret cel pentru care plătesc, dacă ele corespund nevoilor lor de dezvoltare organizațională. Fie că este vorba despre organizație, fie chiar despre cursantul ce plătește, el trebuie să știe ce primește în schimbul banilor, al timpului și al efortului cheltuite, trebuiesăîl putem atrage prin argumente de tipul competențelor și cunoștințelor concrete pe care le va achiziționa, ca fiind de o utilitate și o relevanță
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decalajul economic ce plasează continentul nostru după Statele Unite și Japonia, astfel încât universitățile și alte instituții de învățământ sunt interesate de necesitățile pieței muncii, de abordări flexibile ale educației și pregătirii care, pe de o parte, să atragă cât mai mulți cursanți, dar și să fie apoi capabile, pe de altă parte, să-i pregătească într-un mod corespunzător cu nevoile de muncă și de pregătire ale societății informaționale și ale societății bazate pe cunoaștere. Adoptarea inovației tehnologice denumite platformă de învățare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare virtual (engl. Virtual Learning Environment - VLE) este practic un site mai aparte, capabil să furnizeze câteva funcții de bază necesare procesului educațional. VLE poate fi perceput ca un software special conceput pentru a facilita transmiterea cunoștințelor de la tutore către cursant, dar și întregul proces administrativ al unui curs. VLE este adesea confundat cu LMS (Learning Management System), MLE (Managed Learning Environment) sau CMS (Course Management System) ș.a. Deși sunt noțiuni diferite (VLE poate fi considerat o subdiviziune a MLE), în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]