3,433 matches
-
un clopot/ Așa e viața:/ Patruzeci și șapte de războaie." "Duhul pietrelor" al lui Corneliu Sturzu evocă istoria într-un ciclu intitulat "Apocrife": Noi vom contesta armele lor/ După ce ne vor tăia capul/ Noi vom contesta plecarea lor/ după ce vor dărâma casa." Poetul urmărește creșterea în timp a neamului: Noi ne jucăm frumos de-a sentimentele/ Fiindcă suntem copii cuminți/ Iar Timuș, hatmanul încă nu a venit/ Deși ar trebui să fim de acum mari și foarte departe./ Dar noi trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sub denumirea de "pancreină". A fost monitorizat în planul lumii științifice internaționale, fiind eliminat din cursa pentru Premiul Nobel. La acest lucru au contribuit atitudinea sa antisemită, antimasonică și critica adusă darwinismului. Se pare că glasul său autentic științific, ce dărâmă templul scientismului materialist, nu convenea autorităților locale, dar și internaționale. Comitetul Nobel recunoaște meritele și prioritatea lui Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic, dar se exclude posibilitatea unei reparații oficiale. Premiul Nobel l-au primit doi canadieni pentru această descoperire, Paulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
este că tatăl-adolescent impunea respect. Era un om serios. Nu făcea bancuri, zece pe minut, așa cum se obișnuiește în mediul nostru cabotin, nu vorbea mai mult decât se cuvine, nu bătea câmpii când dădea indicații regizorale, nu își propunea să dărâme pereții, să mute arlechinii din loc, să doboare plafonul, ca să dovedească că e "modern". Modern era prin felul în care citea un text, prin felul cum îl gândea. Visarion se comporta tot timpul măsurat. Zâmbea din când în când, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
volum intitulat ANA Sens și imagine. Autorul și-a asumat astfel un demers mai mult decât cinematografic. Memento. Pentru fiecare dintre noi, cuvintele autorului scrise la sfârșitul filmului: "În anii regimului comunist au fost distruse sate și tradiții... s-au dărâmat lăcașuri de cult... și au fost arestați, deportați, uciși oameni nevinovați". Acest film, tocmai pentru că este autoreferențial, de la biografie la devenirea artistică, are o extraordinară forță de generalizare, construind pentru spectator un copleșitor univers semantic. Fac aici o paranteză: criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și punerea deja în pagină a poeticii filmice m-au copleșit. Liftul care urcă descoperă zidul. Zidul Casei Scânteii, imaginea simbol a ideologiei, propagandei și cenzurii comuniste. Dar, în același timp, ne putem gândi și la zidurile care se tot dărâmă, cerând jertfă. Iar jertfa există în ambele versiuni. Bărbatul aleargă pe lângă coloanele edificiului comunist, așa cum Meșterul Manole cercetează înfrigurat să înțeleagă de ce cad stâlpii mănăstirii. Din nou liftul, un unghi subiectiv din care vedem, la fiecare etaj, grilajul de fier
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
femeia de atunci, Lopahin începe să iubească si livada de vișini. Imaginea pe care ne-o oferă actorul în lectura scenică a lui Visarion nu este cea a durității, a ferocității și a vulgarității, nu sugerează puterea cuceritorului îmbogățit. Lopahin dărâmă perdele, mută oglinzi, trage cortina de fier peste această lume, dar nu e un învingător. Are bani dar nu e în stare să fie fericit, nu se simte împlinit. După ce cumpără livada, nu știe să o păstreze și o distruge
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un lucru pe care experții nu aveau de unde să-l știe: poți fi expert în orice, mai puțin în menținerea ordinii. Țăranii francezi sînt cei mai nervoși din Europa, e o veche tradiție, iar bretonii sînt foarte celebri pentru că au dărîmat cîțiva stîlpi de telegraf și pentru că ies în stradă cu tractoare și furci. Și viticultorii o fac, însă cu puști, și, din 1945 încoace, aveam șaisprezece morți violente legate de vie. Mi-a fost efectiv teamă. Toată lumea era speriată și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fi anost și plic ti sitor. Consider că muzica este un limbaj universal capabil să exprime toată complexi tatea existenței umane: declanșează gânduri, dorințe sau amintiri, animă sau inhibă, înalță sau coboară, calmează sau enervează, adoarme sau trezește, zidește sau dărâmă. Pe de o parte, muzica, cred eu, face parte din misterul universal: cum reușește ea să ne transforme atât de profund, să ne determine să comunicăm mai ușor în prezența ei, să învățăm mai rapid, cum poate ea să dea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dai nimic de la casă, că duce laptele. Dacă mai multe persoane mănîncă lapte dintr-un vas, nici una din ele să nu lase lingura jos pînă nu isprăvește de mîncat, ca să aibă vaca de la care s-a luat laptele spor. Dacă dărîmi cuibul rîndunelelor, îți moare vaca. Cînd trece liliacul pe sub vacă, ea crușește*. După ce mulgi vaca, să nu umbli cu foc ori să faci altceva pînă cînd nu-ți speli mînile, fiindcă-i coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
largi sectoare ale populației din aceste țări au înțeles că, avînd în vedere noul curs al politicii Uniunii Sovietice, aceasta nu va interveni militar. Dar aceste schimbări nu au putut avea loc fără mobilizarea maselor care, sub diferite forme, a dărîmat vechile regimuri comuniste. Din acest punct de vedere, eșecul tentativelor "reformiste" ale lui Egon Krenz, efemerul conducător al RDG, incapabil să satisfacă revendicările democratice, este semnificativ: mișcarea "de jos" a fost prea puternică pentru a putea fi îngrădită și nu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
două decenii, directorul unui teatru de copii. Teatrul, de cînd am montat eu prima oară în el, acum 40 de ani, avea o clădire mizerabilă; ce mai, numai a teatru nu arăta! De 25 de ani aud că va fi dărîmat. Fiindcă un teatru trebuie să arate bine. Dacă nu elegant ca "Luceafărul", ori evocator ca Naționalul, măcar îngrijit și curat. Teatrul nostru însă era din ce în ce mai părăginit. Pînă într-o zi, cînd s-a luat decizia să nu mai se joace
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de conștiință: Ce fac eu cu tine? Te duc la oala cu varză! Criminal ce sînt... mai bine-ți redau libertatea... Zboară, vulture! Și aruncă "vulturul" spre zări albastre. Numai că acesta, etilizat, n-a putut zbura; în schimb, a dărîmat, de pe masa vecină, sticla și paharele. Nuni a ajuns, încă o dată, la miliție. Prînzul liniștit al doamnei Lelia a fost amînat pentru o dată incertă... Un histrion care iubea libertatea L-am cunoscut bine pe actorul Alexander Ternovits (Buju). Era o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
obosit" ) și a imuabilului i se opun două manifestări ale energiei propulsive, reprezentate de Panteră, cazat periodic în spitalul devenit pentru el un fel de loc al renașterii, și de Zahei, uriașul nestăpînit: "Fusese pînă atunci într-o necurmată frămîntare. Dărîmase sub el trei paturi obișnuite. Nu-l potoliseră decît cu doctorii amorțitoare." Abil, inventiv, malefic și inconturnabil, Panteră este personajul cheie al începutului. Capcanele întinse de el cititorul o simte nu pot fi ocolite. El devine "operatorul" noii vieți a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
bănci sau la cei Înstăriți cu dobînzi. Nu reușeau să plătească Împrumuturile, trebuind să-și vîndă păminturile. Alții ca să-și completeze inventarul agricol, au Început să lucreze la oraș, unde cîștigau Însă puțin. Odată cu exploatarea cărbunelui În Lupoaia, au fost dărîmate casele vechi, construinduse altele mai mari pe șoseau Motru-Baia de Aramă. Împrejmuirile și curțile erau din ulucă, iar din 1968 se folosesc și materiale prefabricate. Datorită electrificării satului au Început să fie folosite aragaze, frigidere, mașini de spălat, fiare de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nu trebuie tulburată. Copilul știa că melcul părăsit în pădure, suferă din cauza lui și căuta o explicație fantastică: "Mi-adusei atunci aminte/ C-auzisem mai-nainte/ De o noapte între toate/ Urgisită,/ Când pe coate/ Guri spurcate/ Suflă vânt,/ Să dărâme din pământ". În locul luminii solare, venise o stihie aducătoare de moarte, un fior rece care a surprins melcul, ieșit din cochilie, înainte de vreme. Copilul îl privește deznădăzduit: "Era, tot, o scorojită/ Limbă vânătă, sucită.../ O nuia, ca un hengher,/ Îl
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se poate spune că cel aflat într-o funcție înaltă deține o virilitate în plus, nu-i așa? Este bărbat în toată puterea cuvântului, este șef, are și bani, și mașină; ei bine, dacă-l demiți, mai toate acestea se dărâmă ca un castel din cărți de joc, pentru că i-a fost luat atributul principal al masculinității: funcția. Un bărbat dat jos din funcție arată jalnic, de parcă ar fi... castrat. E o rușine, nu-i așa? Un coșmar: castrat de parteneră
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu unele asemănări Reschika este în deplin acord cu Sontag, respinge ferm tendința acesteia de a pune semn de egalitate între cei doi. Că și Nietzsche, pe care mai tarziu îl reneagă, acuzându-l de a fi un fals iconoclast dărâma idoli, doar pentru a-i înlocui cu altii -, Cioran se refuză, din cauza gândirii sale disjunctive, desfășurate în dualisme și paradoxuri, unei determinări univoce, iar a vedea în Cioran exclusiv un epigon al lui Nietzsche înseamnă o desfigurare totală, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Viața poate fi plină de mizerii, Cioran nu-i vede nici un sens, însă se simte atras de surprizele ei. Cioran chiar avertizează omenirea asupra catastrofei către care merge această lume, ca și Sábato, pentru care lumea e gata să se dărâme, lumea asta, care, maximă ironie, este produsul voinței noastre, al prometeicei noastre încercări de a o domină, este un eșec total. "Două războaie mondiale, dictaturile totalitare și lagărele de concentrare ne-au deschis în sfârșit ochii asupra genului de monstru
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
O carte care-și lasă cititorul la fel ca înainte e o carte ratată."83 Pagini de meditație pe tema morții și a sinuciderii îl singularizează printre filosofiile care se doresc reconfortante pentru om, pentru că nihilismul lui Cioran tulbură și dărâma speranțe, el contagiază cu obsesiile lui, dar are și puterea de a ne transmite curajul, de a ne face sa conștientizam faptul că suntem muritori. Scrise în scop terapeutic sau nu, cărțile lui Cioran, paradoxal tonice, nu sunt ratate, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și nici nu poate revendică total tradiția Europei. Și, ca și cum asta ar fi puțin, spune Sábato, încă nu s-a terminat de construit și definit o patrie, când lumea care a dus la apariția acestei țări a început să se dărâme. Conchide amar Sábato: "Ceea ce înseamnă că, dacă lumea asta e un haos, noi suntem un haos la patrat"60. Literatura pentru Sábato este un exercițiu profund, care nu trebuie să fie în funcție de nici o altă considerație exterioară, iar un scriitor adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din volumul Sobre héroes y tumbas. 27 Ernesto Sábato, La Resistencia, Una reflexión contra la globalización, la clonación, masificación, p. 32. 1 Seix Barral, Barcelona, 1998, traducere din spaniolă: Întotdeauna va exista un om care, chiar atunci când casă i se dărâma, este îngrijorat de soarta Universului". 2 Buenos Aires, 1999, p. 12. În românește: Am un respect sacru pentru artă și literatura, pentru că sunt singurele căi de atingere a absolutului condiției umane". 3 Paul Alexandru Georgescu, El Sin Par-Neasemuitul, articol apărut în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
8. 22 Dumitru Staniloaie, "Iisus Hristos sau restaurarea omului", Editura Omniscop, Craiova, 1993, p.233. 20 ,modifică temeiurile spirituale ale lumii. Vedem mai departe că prin cuvânt se arată omul subiect plin de putere asupra altor oameni. Cuvântul zidește și dărâmă în ordinea spirituala, deci în cea mal importantă”23. Vorbind despre funcțiile și sugestiile cuvântului „dor”, filosoful culturii Constantin Noica reține cu precădere cele doua funcții ale acestui „cuvânt-cheie” al literaturii populare româneștii: cea semantica, ce dovedește că în limba
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
8. 22 Dumitru Staniloaie, "Iisus Hristos sau restaurarea omului", Editura Omniscop, Craiova, 1993, p.233. 20 ,modifică temeiurile spirituale ale lumii. Vedem mai departe că prin cuvânt se arată omul subiect plin de putere asupra altor oameni. Cuvântul zidește și dărâmă în ordinea spirituala, deci în cea mal importantă”23. Vorbind despre funcțiile și sugestiile cuvântului „dor”, filosoful culturii Constantin Noica reține cu precădere cele doua funcții ale acestui „cuvânt-cheie” al literaturii populare româneștii: cea semantica, ce dovedește că în limba
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
mai puțin clar pentru traducere decît alte formulări simbolice. Neliniștea provine din faptul că exegeza a adunat în jurul acestui simbol un întreg sistem interpretativ atît de complicat, încît doar o muncă delicată și de lungă durată ar putea reuși să dărîme artificiul construcției dogmatice care leagă exclusiv mîntuirea răscumpărarea de moartea lui Iisus, omul-dumnezeu. Dimpotrivă, fiind om real, acesta "răscumpără omenirea" din păcatul adamic prin viața sa de sanctificat, a cărui moarte pe cruce nu constituie decît un episod. Mitul "răscumpărării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de slujire a Binelui, și anume munca. "La baza întregii sfere economice stă, desigur, un fapt simplu și implacabil (...), este vorba de necesitatea muncii pentru supraviețuire"2. Acest activism economic al ființei umane poate să apropie măcar, dacă nu să dărîme întru totul, zidurile de hotar dintre om și om, despre care vorbea Tagore. Deci, economia nu este neapărat o formă de cădere în lumesc, ci poate fi tocmai o cale de ieșire din el. Greșit înțeleasă, economia ne rănește, devine
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]