8,648 matches
-
ce constituie Istoria României. Constatând, riguros argumentat, toate aceste grave tare ale poporului român și ale istoriografiei noastre naționale, Dl Boia demistifică, unul după altul, toate miturile construite de popor și de istorici: “mitul unității daco-geților”, arătând că nu numai dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii medievale”, afirmând că e absurd să se vorbească despre națiuni în Evul Mediu; “mitul Mihai Viteazul”, demostrând că voievodul
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
din doruri cântările.” care degajă speranță și bucurie: Paștile Tău, Doamne Hristoase-i nespusă încredere, / Fixează în carne, în lume-a Scripturii prevedere, / Planul este din veci, nimeni, nimic nu poate să-ntoarne , / Cu dreptatea petreci bucuria Paștilor Tale, Doamne!!!” Acum când „dacii luminii din vetre-au renăscut!” ar fi cea mai potrivită și poate, ultima ocazie ca „ Să se reculeagă, se-ntoarce acasă / Oricare om sincer și oricare popor!”, desigur că și, mai ales, poporul român... Această întoarcere fiind spre zidirea unei
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
și ușor de apreciat (de exemplu hiperbola „Piciorul zborului sânului tău” ori metafora “seminței de foc”) , altele necesită solide cunoștinte de istorie, de lingvistică, religii comparate, etc .(Asa ar fi, de exemplu, compunerea sau descompunerea unor cuvinte „IIsus = ÎI-Sus” ori „daci = d-aci” . „D-aci Pitagora a tras geometrie, / D-aci egiptenii un Sfinx înhățară, / D-aci e Olimpul prădând geografie,/ D-aci au cuvântul de se numesc țară! „Străbuna cea Dac-Șa pe toți vă așteaptă”sau Ora-știe, T-rai-an, AȘA-
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
pieptul acela puternic. Și, parcă cu cât se străduiește mai tare să o ascundă, pe-atât urlă ea mai tare și face semne disperate de undeva, din nevăzut... (Capitolul II, p. 29) Străbunicul cel falnic al Alexandrei-Svetlana, impunător ca un dac dârz, cu trăsături de haiduc, cu credința de cremene, neclintită, Eroul care și-a salvat confrații, pe cei aproape 1.000 de români aflați în trenul istoric ce trebuia să integreze cu prezența lor, unitatea de Neam a celor peste
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
deci, peste genericul funest al așteptărilor zadarnice, strigă chemarea Eroinei noastre Alexandra-Svetlana, de a ne ridica în picioare, de a sta drepți, dârji, demni, îndârjiți, de a fi responsabili, de a lua atitudine testamentară privind moștenirea divină a Neamului nostru Dac. A trecut peste un sfert de veac de la orizontul așteptărilor noastre, de când măririle micimilor ciocoiești s-au proțăpit în poftele lor cele mari de putere și înavuțire nedreaptă, de setea celor mai sordide tranzacții, de rămânere permanentă la cârma politică
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
se înconvoaie, nu cade, se cutremură înalțându-și glasul din mugetul apelor dospite al pământului străbun, frământat de mii și mii de martiri, chemând caracterele alese, chiar și pe Fiii rătăcitori, spre a se întrupa în Icoana Izbăvirii României Mari-Fiica Neamului dac nemuritor. Îndârjirea ei se opune din răsputeri tuturor opresiunilor baronilor, escrocilor, samsarilor politici, satrapilor externi, care acționează fatal și ocult, care se evaluează, ne evaluează, vând, ne vând, se vând, donează, ne donează, clonează, cumpără, ne cumpără, se cumpără influențe
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-aș săruta privirea Prelinsă-ncet pe mine, Ce-mi răscolește firea Păstrată pentru tine! Ți-aș strânge-n palme râsul Să nu se piardă-n zbor, Cu
ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA de DANIEL DAC în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373599_a_374928]
-
Ți-aș împleti destinul Alăturea să-mi stai, Chezaș ne fie cerul Și îngerii din Rai. Cu fire toarse-n Lună Ne-om țintui în cer, Iubirea sa n-apună Și timpu-mi efemer! Referință Bibliografică: ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA de DANIEL DAC în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373599_a_374928]
-
-n Lună Ne-om țintui în cer, Iubirea sa n-apună Și timpu-mi efemer! Referință Bibliografică: ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA de DANIEL DAC în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373599_a_374928]
-
Ajută-ne Doamne ! ‘Noi suntem romăni’ spunea un căntec Căți dintre noi îl mai îngănă azi ? Nu mai sunt romănii trup și suflet Nici pădurea nu mai are brazi . ‘Nu ne vindem țara’ aveam o lozincă Ne-au lăsat-o dacii, n-o scoatem la mezat! Dar de la vlădică și pănă la opincă N-o mai știe nimeni,cu toții am uitat . ‘Ocrotește-i Doamne pe romăni’ Cănta o femeie ,că sunt mai săraci Nu-i lăsa să moară singuri prin străini
AJUTA-NE DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373652_a_374981]
-
și pănă la opincă N-o mai știe nimeni,cu toții am uitat . ‘Ocrotește-i Doamne pe romăni’ Cănta o femeie ,că sunt mai săraci Nu-i lăsa să moară singuri prin străini Ei sunt tot ai noștri cu inimi de daci . ‘Trăiască toți golanii’se striga odată Cănd în Golaniadă erau cu toții frați , Astăzi cănd Romănia pe față e furată Nu mai strigă nimeni ,golanii-s dezbinați . Ajută-ne Doamne să facem dreptate Suntem egali cu toții-n fața Ta Pedepsește hoții
AJUTA-NE DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373652_a_374981]
-
SĂ FUGIM ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Hai să fugim peste răstoacă! Să te ferești ... să mă îmbii ... Hârjoană între doi copii Ce se sărută doar în joacă. Și, dac'o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din cosiță. Altfel, s'or lăcomi la ie, Să cerceteze, cele ape Țesute, mai îndeaproape Și sânii care le
HAI SĂ FUGIM … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371345_a_372674]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > STRIGĂTUL NOPȚII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017 Toate Articolele Autorului Strigătul nopții abia mai desparte Stele, ce sfâșie bezna de smoală, Cu licăr de foc, izvorât de departe, Să umple abisul și lumea lui goală. La poale de
STRIGĂTUL NOPȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371361_a_372690]
-
învierii, Purtat peste ape, spre noul pământ. Doar semnul desparte, eternul de moarte, Și ziua de noapte, la ceas de apus, În clipa din urmă, când toate-s deșarte, Tot ce rămâne, e timpul răpus! Referință Bibliografică: Strigătul nopții / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2324, Anul VII, 12 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
STRIGĂTUL NOPȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371361_a_372690]
-
de apus, În clipa din urmă, când toate-s deșarte, Tot ce rămâne, e timpul răpus! Referință Bibliografică: Strigătul nopții / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2324, Anul VII, 12 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
STRIGĂTUL NOPȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371361_a_372690]
-
Lângă draga lui mândruță...... XXI. STRĂBUNII N-AU DORMIT...!, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. Străbunii n- au dormit...! Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut! Cum poți
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
au dormit și nu mai este drept, Să- ți cânți prin imn, masonice idei... Emilian Oniciuc- 23.11.2016 ... Citește mai mult Străbunii n- au dormit...!Emilian Oniciuc- 23.11.2016Românu- i deșteptat din zori,Și zorii- i sunt prieteni daci...Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci!Mai bine iar să dăm mână cu mână,Cum am făcut de- atâtea multe ori...Iar nația de daci, acum românăSă ne- o cinstim pe veci în trei culori
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
2016Românu- i deșteptat din zori,Și zorii- i sunt prieteni daci...Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci!Mai bine iar să dăm mână cu mână,Cum am făcut de- atâtea multe ori...Iar nația de daci, acum românăSă ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ,Spicul galben, este dincolo de Prut...Albastru- i cerul nostru drag și sfânt,Sub care ne- am trezit și ne- a durut!Cum poți să-
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
din sat. Ei nu au spus nimănui, nu s-au lăudat nicăieri, cine-au fost, ce-au făcut...Făcuseră un jurământ. Și ce să spună ei altora? Că fuseseră inițiați în niște taine secrete venite din străfundurile timpului, de pe vremea dacilor? Dacă strămoșii noștri au vrut să rămână taine, el, simplu călușar, trebuia să se supună acestei tradiții. El trebuia să joace și...atât! Restul lumii? Cine să-i bage-n seamă și de ce? Să le afle secretele și să le
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
identitate națională prin credința ortodoxă Pe de altă parte, Profesorul Ioan Savin exprimă această identitate ca specific al simbiozei daco-romane. În decursul timpului însă, unii au atribuit esența spiritului românesc laturii autohtone, afirmând că aceasta s-ar datora dârzeniei poporului dac, de la care „am fi luat structura intimă și organică a ființei noastre etnice, ca și legătură cu solul și cu cerul, de care Dacii nemuritori erau atât de legați și stăpâniți“. Pe de altă parte, latura latinizantă era de părere
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
unii au atribuit esența spiritului românesc laturii autohtone, afirmând că aceasta s-ar datora dârzeniei poporului dac, de la care „am fi luat structura intimă și organică a ființei noastre etnice, ca și legătură cu solul și cu cerul, de care Dacii nemuritori erau atât de legați și stăpâniți“. Pe de altă parte, latura latinizantă era de părere că tot ceea ce este românesc se datorează „romanilor cuceritori și colonizanți, de la care am luat, odată cu civilizația și organizația, și limba, și odată cu ea
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
de lumină și scăldat în albastru. „Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată / Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată, / Pe-atunci erai Tu singur, / Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei,“ spune scriitorul în „Rugăciunea unui dac“. Văzduhul nu putea să fie înțeles fără ochii deschiși spre tainele luminii. Albastrul poate să fie înțeles, gustat prin lumină, prin ochiul cel galben. În „Crăiasa din povești“ albaștrii ochi adună toate basmele, toate tainele acestei lumi, în timp ce parul cel
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
nostru minunat. Din taină Lui și a iubirii Apar podișuri, râd Carpații, Răsare soarele-mplinirii, Se nasc copiii, zâmbesc frații... Apare Decebal din stâncă, Pe malul Dunării-nspumate, Purtând o dragoste adâncă Pentru popor, pentru dreptate. Urmașii lui, copii de dac, Poartă în suflet bucurie. Se duce veacul peste veac Și timpul naște veșnicie! N. Grigorescu, un drapel, Pictează-n Cerul Cerului! Brâncuși înaltă către el Coloana Infinitului! Își scrie versul Eminescu Pentru tabloul mult iubit! Cântă vioară lui Enescu Concertul
APARE DECEBAL DIN STÂNCĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374036_a_375365]
-
Ca urmare la toate acestea, Constantin Frosin, cu cea mai mare stimă și admirație, își expune părerea despre Rodica Elena Lupu în modul următor: “Fructele hristice: rodiile s-au combinat cu frumusețea Elenei din Troia și cu simbolul suprem al Dacilor: Lupul. Și a rezultat Cuvântul întruchipat în poezie, proză, eseu jurnalistic și cine știe câte încă vor mai fi fiind și asteaptă ca distinsa Autoare să le dea la iveală... Felicitări și la mai multe, stimată și distinsă Doamnă Rodica Elena LUPU
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]