2,277 matches
-
sentimentele cele mai contrazicătoare. Am văzut cum, la 1840, se înnădușă în societatea ieșeană "semiorientală", unde boierii se uitau așa de urât la bonjuriști, la duelgii; Mîncăm oamenii", zicea Alecsandri. Dar în 1867 (Scrisori, p. 26) vorbește cu regret despre "datinele care se pierd" și suspină după "boierii, cucoanele de acum 20 ani", adică de la 1847, viață, datine, la înlăturarea cărora a contribuit și el așa de mult! Și dacă suspină după acele vremuri, asta nu-l împiedică să declare (Scrisori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îi "datoresc tot ce au", adică formele noi de viață (care, așadar, sunt bune!), nu-l împiedică să regrete (Scrisori, p. 189, anul 1886) că Russo, Cuciureanu n-au trăit să vadă transformările țării și să se bucure (de "pieirea datinilor!") - transformări făcute prin imitarea Franței; ceea ce nu-l împiedică aiurea (Scrisori, p. 251, anul 1890) să vorbească iarăși cu sarcasm de influența franceză asupra schimbărilor politice din România, deși aiurea vorbește de "nălucirile entuziaste ce au legănat tinerețea veteranilor din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și pasiunea investite în respectivele obiecte făurite de către aceștia. Dar „târgurile” nu sunt singurele activități culturale unde se regăsesc copii cu dizabilități. Mai enumerăm aici, prețuindu-le: Expoziția de ouă încondeiate și de icoane în preajma Paștelui, Festivalul „Fluierașul vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte decorative și vestimentare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
priveghetori de școală străini scrie guvernului din Viena următoarele: Ce s-ar alege din copii noștri cu învățători de altă lege și de altă limbă”? În vorbirea populară expresia ,,și- au citit legea” are sensul de a se cununa după datina religioasă iar expresia ,,lasă-l în legea lui” amintește și ea de timpul fără memorie. B. P. Hașdeu în Scrieri istorice, ne lasă informații prețioase cu privire la dăinu- irea acestor vlahi din Galiția și care au făcut obiectul unui amplu studiu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
centrului de putere get, unde jalea a fost mare. Adunarea neamului s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare, a dansat și a cîntat în memoria decedatului. După săvîrșirea chinului(mor ții), au fost aduse sfintele pirostrii ale cetății cum este datina străbună(veche) pen-tru a fi înălțat întreg la ceruri. Eu am fost vioi și am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieșit și plin de sfială am aprins lampa Salvatorului sau Mîntuitorului(IOI). Mulțimea adunată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
menționate pe tăblițe sînt în fapt acele care solare pe care se in-cinerau trupurile decedatului iar cenușa era luată de neamul său și păstrată în urnă. Pentru memoria strămoșilor este foarte importantă precizarea că obiceiul incineră- rii se face după ,,datina veche”, adică atunci nu le punea nimeni în discuție dreptu- rile de sălășluire pe meleagurile carpatine, așa cum o fac astăzi fel de fel de scursuri și jeguri ale istoriei care se pretind rădăcinile neamului omenesc, și totul susți- nut numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
singură mama... nu te sfii să chemi și neamul sărac cu păr galben-castaniu... Regescul hrisov a fost turnat de Elie. În sigiliu Enisala, cetatea geților; conducătorul Maico”. Avea acest Maico relații foarte bune cu toate neamurile ari-minilor și ținea după datină o sărbătoare anuală la care petreceau împreună. Cetatea Enisala era o construcție solidă cu două turnuri iar în față erau încă două turnuri ca-re păzeau intrarea. Pe medalion este imortalizat și portretul din profil al conducă- torului. De reținut faptul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tatei, mi-au făcut ursitoarele, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bineînțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru ostenitoare, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La această masă, ursitoarele au prezis că pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oamenipentru că s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
D. Gusti. Echipa monografică de la cluj a fost coordonată de prof. Iuliu Moldovan. Ancheta a durat 53 de zile și s-a desfășurat în perioada 16 iulie - 14 octombrie 1940. În cele 41 de sate cercetate s-au înregistrat superstițiile, datinile și practicile folosite de localnici, respectiv 200 de descântece. De ce magia? răspunsul lui Gheorghe Pavelescu este foarte clar și convingător. Pentru a cunoaște mai bine mentalitatea românească. „Sufletul țăranului este plin de experiențe ancestrale, multimilenare, fiind stăpânit, uneori chiar torturat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
scopul de a sprijini, prin educare, ridicarea conștiinței naționale și lupta românilor pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat de folclor, în prima traducere consemnând datini ale românilor comparate cu cele romane, pentru a demonstra latinitatea neamului. Fabulele lui Esop l-au interesat pentru că ofereau nu numai învățături morale cu valabilitate general umană, ci și posibilitatea exprimării voalate a unor idei politice. Mai mult decât la
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
critic. Contactul cu literatura franceză i-a prilejuit o lucrare despre viața și opera lui André Chénier și traduceri din Alphonse de Lamartine, Alfred de Musset și André Chénier. În folcloristică T. se face cunoscut prin studii referitoare la credințe, datini, colinde, descântece și proverbe, publicate în „Ateneul român”, „Binele public”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Foaia Societății «Românismul»”, „Literatură și artă română”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Românul”, „Tranzacțiuni literare și științifice” ș.a. În lucrarea Încercări
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
publicate în „Ateneul român”, „Binele public”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Foaia Societății «Românismul»”, „Literatură și artă română”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Românul”, „Tranzacțiuni literare și științifice” ș.a. În lucrarea Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român (1874), scrisă sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu, întreprinde o analiză amănunțită a realităților folclorice românești, susținând originea mitologică, romanică a acestora, reconstituind o posibilă evoluție. În Cercetări asupra proverbelor
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
a fost realizată cu rigurozitate filologică, materialele fiind însoțite de fișele informatorilor. T. este unul dintre primii cărturari români din secolul al XIX-lea a căror activitate a fost dedicată studiului sistematic al folclorului. SCRIERI: Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874; Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Literatura populară. Noțiuni despre colindele române, București, 1879; Tractat de versificare latină, I-II, București, 1879-1880; Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
1984; Panorama teatrului folcloric din județul Neamț, îngr. George Brăescu, Piatra Neamț, 2000. Repere bibliografice: D. Cantemir, Descrierea Moldovei, tr. Gh. Guțu, îngr. D. M. Pippidi, introd. Maria Holban, București, 1973, 315, 341-343; G. Dem. Teodorescu, Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874, 24-28, 43-54; Gaster, Lit. pop., 490-496; D. C. Ollănescu, Teatrul la români, I, București, 1897, 3-85; S. Fl. Marian, Sărbătorile la români, III, București, 1901, 247-256; Tudor Pamfile, Sărbătorile la
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se sfârșește prin găsirea rămășițelor lui Nechifor între Sabasa si Suha). A treia, si ultima parte, stau sub semnul actului justitiar; prezinta actiunile Vitoriei pentru îndeplinirea datinei creștine și cinstirea mortului, cercetarea despre vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă, la Măgura Tarcăului pentru rânduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovaților. Romanul construiește pe parcursul său imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă, la Măgura Tarcăului pentru rânduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovaților. Romanul construiește pe parcursul său imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisajul, datinile si oamenii. Ritmul existentei păstorești este dirijat de fenomenul transhumanței, iar acesta urmarește miscarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, fără lirism: “Locuitorii aceștia de sub brad sunt niste făpturi de mirare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de la munte, realist, obiectiv, fără lirism: “Locuitorii aceștia de sub brad sunt niste făpturi de mirare. Iuți si nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinți ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii [...], plăcându-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii, [...] mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiardă si luceste de cântec, de prietenie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lipsea” . Ei au
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tarcăului și trăiește viața aspră a oamenilor de la munte. Figura reprezentativă de erou popular, Vitoria întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu, care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului român: cultul adevarului, al dreptății, al legii stramoșești si al datinei. Scriitorul dezvăluie neliniștea eroinei datorate întarzierii (șaptezeci și trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Așteptarea se transforma în bănuială, bănuiala în neliniște
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. Ea înțelege semnele firii. Elementele naturii îndeplinesc o funcție simbolică. Mai ales vântul dă semne: “trecu susuind prin crengile subțiratice ale mestecenilor”. Vitoria este o sinteză de spiritualitate străveche românească, ea respectă neabătut datina moștenită din vechime, manifestată în viața cotidiană, sau la evenimente cruciale (nunti, botezuri, înmormantări). Toate acțiunile ei poartă pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria își lasă fata la mânăstire, se mărturisește preotului, ia sfânta împărtășanie, “sfințește” baltagul pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric, lumina. Îngroparea bărbatului după datină marchează momentul reintrării în liniștea și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența pe care moartea lui Lipan n-a distrus
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
zise Vitoria lui Bogza (Citate preluate din roman) Vitoria Lipan personaj principal și figură reprezentativă de erou popular, întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu de la țară, în care se înscriu cultul pentru adevăr și dreptate, respectarea legilor strămoșești și a datinilor "ea nu e o individualitate, ci un exponent al speței" (George Călinescu). Ea este, așadar, un personaj mitic și un personaj simbol pentru țăranul român. Portretul moral reiese în mod indirect, din gândurile, faptele și vorbele eroinei, naratorul conturând, la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și-i demască pe vinovați. Datina înmormântării și pedepsirea ucigașilor vin dintr-o credință străveche a poporului și sunt împlinite după legi nescrise, pentru că "cine ucide om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască". Odată împlinită datoria și înfăptuită dreptatea, viața reintră în normal, "ne-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]