27,663 matches
-
atât mai de subliniat într-o epocă a plagiatelor legitimate la nivel înalt și a lejerității cu care sunt parafate nu puține teze de doctorat de o talie științifică care discreditează academicul titlu. Și când, mai cu seamă în primul deceniu postdecembrist, cercetarea istoriei noastre literare recente luase aerul unui tribunal polarizat în apărători fără urmă de spirit critic și acuzatori agitând tăvălugul unui spirit critic inchizitorial, și unii, și alții surzi și orbi la contexte și insensibili la nuanțe. I-
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
am acces în acest moment la carte, iar explicația am uitat-o. Important este însă să relev valoarea unor asemenea contribuții oneste și modeste. Profesoară și directoare a școlii din Câinenii Mari din Vâlcea, Mioara Diaconu și-a susținut, cu decenii în urmă, teza de gradul I cu tema „Unde este Posada?”. Teza e o descriere a toponimiei de pe o porțiune a văii Oltului. A fost publicată anii trecuți, cu puțin înainte de plecarea dintre noi a autoarei, și se găsește în
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
ori răi, ei devin cu toții prada lipsită de apărare a studiului nostru - formă aparte de curiozitate, mai mult sau mai puțin științifică, cu latura ei perversă cu tot” (p. 112). Sau cea dedicată scandalos-admiratului (la vremea lui, adică acum un deceniu) prim roman al Ioanei Bradea: „Tare greu i-a fost literaturii române să ajungă la romanul Ioanei Bradea, la titlul lui atât de violent-provocator (el însuși o sofisticată, obraznică suprapunere de sensuri și conotații, câtă vreme la dicționar desemnează un
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
cu un text îngrijit cum se cuvine și un aparat critic util și transparent, ediția se constituie într-un autentic instrument critic și de cercetare literară. Ea evidențiază tectonica ascunsă a operei, punând laolaltă, pe masa cititorului, opere despărțite de decenii și invitând critica literară la relectură. Perspectiva istorică, spun o banalitate, modifică nu numai judecata de valoare, cât mai ales felul în care citim opera. Atât timpul care s-a scurs, cât și contextul întregului operei - diferit de cel al
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
finanțate de la buget. Se desfășoară în colaborare cu Biblioteci, Case de Cultură, Muzee. O donație modestă mi-o acordă Uniunea Autorilor și Compozitorilor (ZAiKS). Mă ajută colegii mai bogați - poeții. Restul îl finanțez din veniturile editurii mele. Ai fost cu decenii în urmă în România, la invitația Uniunii Scriitorilor din România dar și cu alte prilejuri. Ai cunoscut lirica românească încă de pe vremea studenției noastre, ai tradus câțiva poeți clasici și contemporani (pe Bacovia împreună), incluși în florilegiul tău intitulat sugestiv
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
două mari faze: - prima - cea a „comunismului rău” până în anul 1965, când s-a instalat la putere Ceaușescu și camarila sa , iar a doua, - „comunismul bun” după 1965. D. P. afirmă că în această a doua perioadă: „în următoarele două decenii a avut loc refluxul ferm al orientării educaționale, revenindu-se în bună parte la normalitatea unui civism clasic”. „Civism clasic” cu existența unui singur partid neapărat conducător, cu imensul aparat represiv ( Securitate, Miliție, servicii secrete orientate spre anihilarea opozanților - cazul
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
două ore de program TV pe zi - și acelea pline de „omagii” pentru conducă- torul iubit etc., etc.? Dacă acesta este „civismul clasic” pe care îl laudă D.P., nu am ce să mai comentez. Iată cum vede D.P. evenimentele din deceniile în care România a fost guvernată de comuniști: „De-a lungul deceniilor țara a fost temeinic dotată, falangele industriale dădeau oricărui român un legitim sentiment de satisfacție. De asemenea, lăcașele social-culturale, ca și generațiile absorbite de noile licee și facultăți
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
pentru conducă- torul iubit etc., etc.? Dacă acesta este „civismul clasic” pe care îl laudă D.P., nu am ce să mai comentez. Iată cum vede D.P. evenimentele din deceniile în care România a fost guvernată de comuniști: „De-a lungul deceniilor țara a fost temeinic dotată, falangele industriale dădeau oricărui român un legitim sentiment de satisfacție. De asemenea, lăcașele social-culturale, ca și generațiile absorbite de noile licee și facultăți de bună calificare, ca și mulțimile rostuite cu mijloace de existență asigurate
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
de secol, să investigheze ansamblul operei poetului nostru și să-i definească temele fundamentale insistând asupra originalității (Rosa del Conte, Eminescu o dell’assoluto, 1962, sau Alain Guillermou, La genèse intérieure des poésies d’Eminescu, 1963), cercetătorii străini din ultimul deceniu par să prefere incizia directă în problemele capodoperei care implică și sintetizează toate nuanțele creației eminesciene: Luceafărul. În orice caz, după ce s-au discutat probleme de amănunt legate de geneza, tehnica și semnificația îndelungatei elaborări a poemului (Klaus Heitmann despre
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
caz, după ce s-au discutat probleme de amănunt legate de geneza, tehnica și semnificația îndelungatei elaborări a poemului (Klaus Heitmann despre basmul cules și publicat de Kunisch, Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea variantelor etc.), în ultimul deceniu au început să apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di un genio desolato, din 1991, sau tematic: după Mihai Eminescu
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
romanul său, Mircea Eliade revelă latura tenebroasă pe care poetul a eliminat-o” din forma definitivă a capodoperei sale, spune d-sa, reluând ideea din primul capitol. Această lectură „nocturnă” a Luceafărului în romanul lui Eliade precede cu vreo două decenii interpretările cunoscute din eseul lui Ion Negoițescu și cele care i-au urmat. „Utilizând procedee specific narațiunii romanești, ea aduce la suprafața textului ceea ce rămânea ascuns în adâncimea poemului eminescian”, cum spune autoarea. Cartea oferă cititorului român perspectiva unui eminescolog
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
Istoria Televiziunii Române reprezintă, astfel, o oglindă în care se vede aurora regimului comunist al lui Ceaușescu și metamorfozele sale, de la liberalizarea din anii ’60 până la reînghețul inițiat de „tezele din iulie” ’71, culminând cu Siberia „tragică și grotescă a întunecatului deceniu nouă” (cu alte motivații decât în societatea de consum, reprezentările televizuale ale realității devin tot mai mult „simulacre” ori „simulări”). De altfel, o imagine de la începuturile televiziunii noastre (emisiunea de revelion din ’58), prezintă „figura zâmbitoare și de-o inocență
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
că este astăzi televiziunea, în epoca internetului, ci într-un mijloc (deși încă puțin cunoscut) de formare a «omului nou»”. De la rolul de serviciu public, în care o distribuise inițial puterea politică, televiziunea a trecut, în mai puțin de un deceniu, grație creșterii sale, la condiția de instrument al aceleiași puteri. În acest fel, ea reușește să legitimeze regimul, prin forța implicitului, dar sucombă (profesional și teleologic) când devine discurs televizual explicit propagandistic. Cartea lui Alexandru Matei este rezultatul unei cercetări
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
Amadeus Mozart, maestrul care luminează spiritele, îndreaptă conștiințele, care ne încălzește inimile. Recenta ediție a Festivalului sibian al muzicii se așază firesc în marele circuit al valorilor europene și internaționale, circuit spectaculos în care - iată, de mai bine de două decenii! - sunt antrenați inclusiv tinerii noștri muzicieni. Dumitru Avakian: Vă aflați, maestre, la zenitul unei cariere prodigioase. Dispuneți de un cumul impresionant al experiențelor profesionale. Și nu numai. De ani buni realizați un veritabil transfer al acestor experiențe profesionale către tinerele
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
niciun editor din cei 17 cărora le-o trimisese, până ce soția sa, Jean Stone, n-a „hăcuit-o” temeinic, ea devenind ulterior redactorul tuturor scrierilor stoniene. N-a reușit să-l dezbare de „lungimi”. Dar, în ciuda faptului că, la multe decenii de la moartea autorului, filmele și site-urile pe internet despre viețile celor descriși de el abundă, mai sugestive și mai concise, Irving Stone rămâne la fel de citit: având talentul de a se transpune în situații de destin, dar și de a
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
concesie sentimentalismelor declamative și ieftine. Expoziția de tapiserie și obiecte a Georgiei Lavric, gîndită, în linii mari, ca o retrospectivă, a adus în imensele săli ale Parlamentului cam toate motivele și tehnicile pe care artista le-a impus în ultimele decenii. Din punct de vedere iconografic și stilistic, spațiul său de interes este cel bizantin și postbizantin, cu hieratismul, tematica și schemele compoziționale specifice. Dar artă Georgiei Lavric nu este nicidecum un exercițiu de pietate pură, oricît de multe ar fi
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
pentru el. Analiștii au scris că Voiculescu ne-a lăsat în pace pentru că ziarul i-a adus profit. Dar, față de TV sau de celelalte afaceri, cifrele presei scrise nu reprezintă o miză uriașă. Niște milioane de euro profit într-un deceniu de muncă... Nu cred că banii au acționat. Cred, pur și simplu, că a rămas așa pentru că a respectat o înțelegere pe care nici măcar n-am pus-o pe hîrtie. GSP nu apare în comunicatele Intact Familia Voiculescu nu a
Cătălin Tolontan explică de ce nu aderă la comunicatele Intact privind condamnarea lui Dan Voiculescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21318_a_22643]
-
Pop Simion ne-au informat că... etc.) v Un volum cuprinzînd documente selectate din Arhiva Cenzurii (nu "Opere complete" - cum sugerează C. Stănescu în preambulul paginilor din "Adevărul literar" - fiindcă ar fi păcat de pădurile tăiate pentru hîrtogăria ei de decenii) ar constitui încă o mărturie importantă în procesul comunismului. Obișnuințe și scandaluri Presa cotidiană a dat o uriașă amploare unui scandal provocat de Corneliu Vadim Tudor, care l-a acuzat pe președintele Constantinescu de adulter. Presă a ignorat însă, pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
mai complexe ipostaze ale fenomenului plastic românesc. Și dacă România nu are încă un muzeu de artă contemporană adevărat, viu și reprezentativ, ea are în schimb, risipit pe o arie largă, un imens patrimoniu în care sînt stocate mai multe decenii de creație neîntreruptă, în care se oglindește o adevarată istorie a artei și din care se poate deduce o pasionanta istorie a "vremurilor". De altfel, înșiși organizatorii multor simpozioane au legat explicit creația sezoniera de ideea sporirii patrimoniului muzeistic de
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
poate, cu tropot, rănit-am al zilei timpan Fugărind cu pintenii arși iluzoriul liman: Chilia apelor repezi cu vârtejuri de fum, Cărări pieptănate în grabă în malul de scrum. Fugit-am călare, fugit-am s-ajung la liman. Scrâșnind prin decenii uitat-am să cresc din maidan copilul cărunt, când în bălti ucis-am cu pietre Tâmple ce-au copt nefirescul sub țăstul din vetre. Iartă-mă Univers, si nu mai fi părtinitor, Dezgroapă-mi zilele din cuiburi mai încetișor Măcar
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
perioada post-decembristă: aceea împotriva propriilor noastre slăbiciuni." Ideea e bună, dar pentru a redescoperi acest gust al solidarității, ar fi trebuit că mai întîi să-l fi avut într-o formă precisă, într-o perioadă dată. Or, de aproape șase decenii acest sentiment a fost pus la index în România, prin politici oficiale. Politici care au urmărit dezbinarea cetățenilor acestei țări și care au întreținut ură, suspiciunea și ațițarea. Procesul natural de vindecare a acestor răni de pe trupul societății nu are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
impună un internaționalism în diferite variante. Ceea ce nu-l împiedica a se miră de alianța dintre americani și englezi, pe de o parte, si sovietici, pe de alta, care, după cum a dovedit-o evoluția evenimentelor, s-a soldat cu multe decenii de suferință pentru popoarele înrobite de către cei din urmă, din Estul și centrul Europei... Punctul de vedere al filosofului era unul prudent-patriotic, conservator, astfel formulat: Căci noi românii avem o menire pe lumea aceasta, cît timp Europa își păstrează vechile
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
prima oară pe dl. Tzvetan Todorov. Era atunci profesor la Școală Normală Superioară, unde mergeam, ca "auditeur libre", să-i ascult cursurile ce vor constitui baza cărții sale de Teorii ale simbolului, publicată în 1977 la Editură Seuil. La un deceniu de la plecarea din Bulgaria, se află în avangardă cercetărilor de poetica europene: după ce alcătuise o importanță culegere din textele formaliștilor ruși (1966), iar în anul următor publicase Literatura și semnificație, prezența, în volumul colectiv din 1968, Ce este structuralismul, direcțiile
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
România. Directorul General pentru România al NIS Petrol este Vadim Smirnov. NIS a ajuns și pe piața din Bulgaria, acolo unde deține peste 20 de benzinării. Șerbia are o istorie a privatizărilor dezastruoase. Peste 65% dintre firmele privatizate în ultimul deceniu au sfârșit în paragină, după ce au fost vândute unor magnați locali sau străini care le-au jefuit și ulterior închis.
Privatizarea NIS către Gazprom, anchetată în Serbia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21472_a_22797]
-
Nu putem avea o societate bazată pe valori, dacă în fruntea sa este un președinte slab și incompetent. Vreau mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie și mai multă seriozitate în exercitarea funcției prezidențiale. Întrebarea este ce vrem? Să avem un deceniu de incompetență? Eu propun deceniu de prosperitate și stat de drept. Și mai este un lucru: cred că este nevoie și de mai mult respect, respect între noi. Nu mă veți auzi pe mine adresându-mă premierului altfel decât cu
OFICIAL: Klaus Iohannis, candidatul dreptei la prezidențiale: Vreau mai puțin spectacol și mai multă seriozitate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21462_a_22787]