3,586 matches
-
stabilite abia la 12 iunie 1941, în timpul întrevederii pe care Hitler a avut-o cu Ion Antonescu la Munchen, fără a se fi realizat nici un plan concret de acțiune a armatei române, ci doar, o înțelegere principială referitoare la misiunile defensive, ce trebuiau întreprinse în Moldova, în cazul unei agresiuni sovietice. În iulie 1941, Grupul de armate „general Antonescu” a contribuit efectiv și eficient la realizarea unuia dintre obiectivele principale ale intrării României în război: eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
politice. Cursul special, organizat de "Secția A" a "Directoratului I" al KGB, se ocupă de cele trei mari tehnici de dezinformare: 1. Suprimarea informației 2. Minimalizarea informației 3. Modificarea sensului informației Cursul prezenta, mai întâi, așa-zisele procedee preventive și defensive. Mai pe românește, cursanții erau inițiați în tehnică sovietică a cenzurărilor de tot felul, pe care generalul Ogarkov o numea camuflajul informației. Acesta nu era decât primul pas în materie de maskirovka. În continuare, cursul se dovedea la fel de palpitant că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
povestindu-se; la începutul lunii aprilie, într-o seară, Stalin îi convocă pe cei mai apropiați colaboratori militari, Jukov, Vasilevski, Antonov și după discuții foarte aprinse se trece la realizarea părerii generalilor, Stalin recunoscându-le ideile, concretizate într-o bătălie defensivă dată în zona Kursk. Astfel riposta sovietică va fi hotărâtă cu trei zile înainte ca Hitler să fi transmis ordinele sale. Istoria n-a consemnat niciodată o asemenea forță de apărare. Dar nu s-a oprit la atât. Partizanii din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la ea și spuse „cum vrei tu să-ți faci călimară din asta? Voi știți ce este asta? E o grenadă ofensivă, o folosesc ostașii în luptă când înaintează, că scoate mult fum, însă nu face schije multe, ca grenadele defensive, mult mai periculoase”. Ascultam și eu și Lențâca, nepricepând mare lucru din ce ne povestea Dumitru. Stăteam tustrei lângă butucul cel mare de stejar și după ce a încercat să ne facă să pricepem mai bine, Dumitru ne-a spus să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fețe, asemeni doctorului Jeckill și a lui Mr. Hyde. O mișcare de armonică, prin care burduful este desfășurat, ca apoi să fie comprimat la loc. Ce ne comunică aceste două personaje unul extrem de guraliv și ofensiv, Lache, celălalt prevenitor și defensiv, Mache ? Ce are de spus Lache ? Răspunsul e relativ simplu : nimic. Personajele lui Caragiale nu intră niciodată în jocul ideilor, cel mult vehiculează vulgate, și ne referim acum la cele care revendică zone specifice de competență. Aceste personaje fără conținut
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
s-au stabilit o mulțime de cazărmi și s-au succedat o învolburare de suprapuneri politice, care au redus populațiile civile la condiții socio-economice de mare necesitate. În timpul stăpânirii austriece a regatului Lombardo-Veneto (1815-1866), Verona a fost transformată în punctul defensiv al sistemului militar austriac (renumitul «cvadrilater»). Colinele sale, ușor coborâtoare spre câmpie, au fost violent consolidate de ziduri și de fortificații (turnulețe). Vechile convente ale orașului au fost rechiziționate și transformate în cazărmi. De pe înălțimea colinelor San Pietro și San
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să fie tulburată. Ambasadorul de la Paris, baronul Gaiffier d'Hestroy, nu slăbea nici guvernul și nici pe parlamentari, insistînd ca linia Maginot, care se sfîrșea la Sedan, să fie prelungită pînă la Dunkerque prin lucrări serioase care să înlocuiască improvizațiile defensive, fără valoare reală, întreprinse de guvernul Daladier. Continua slăbire a aliaților de la pasivitatea Franței, impusă de Londra, în momentul intrării trupelor lui Hitler în Renania, făcea ca clopotul păcii să bată în dungă, și într-o Europă readusă, prin expediția
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în sud. De cîțiva ani, antrenorii noștri bat drumurile Italiei să se documenteze. Uneori, strîmbăm din nas. De ce acolo, și nu în Anglia, în Germania, Franța sau Spania, unde noțiunea de ofensivă e mult mai generoasă? Olăroiu își extrage seva defensivă din Peninsulă, Răzvan Lucescu la fel, ca să nu mai vorbim de Cîrțu. Dar toți acești antrenori au înțeles că românul n-are gena atacului, a luptei, ci doar cromozomul tehnicii. Iar dacă peste acesta se toarnă cîteva cisterne de disciplină
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fost preluat și menținut timp de secole în baza teologiei ortodoxe și a modelului bizantin de putere. Îndepărtat, neinteresat și oricum distrus curând, de aceea tot mai abstract în timp, el nu a coincis cu practica politică locală, de la început defensivă. Convergența acestor direcții de guvernare reflectate în valoroasa carte de parenetică ortodoxă Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie atestă conștiința necesității de a domni înțelept peste lumea laică, în descendență contantiniană, de a fi un exemplu pentru supuși
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
răzbați, nu înțelegerea globală, ci inteligența practică și instinctualitatea de supraviețuire trebuie să îți domine interioritatea. Abia după ce ai străbătut primejdioasele tărâmuri ale unui pericol meditezi asupra lui, însumând retrospectiv toate atributele sale, iar gândirea acțiunii imediate și reflexul lăuntric defensiv, de apărare a propriului ego atomar își pot permite o pauză sufletească, un relax al adăpostirii în sine odihnitoare după efortul unei osteniri radicale. Pasul prin labirint epuizează energia sinelui printr-o promisiune mereu amânată, printr-o făgăduință ce se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
epidemia lovește o regiune cu populația sa căzând, prăbușindu-se peste ea adică strivind-o, copleșind-o prin supunerea la o presiune devastatoare, la o apăsare ce zdrobește de sus, nelâsând posibilitatea unei eschive, unei devieri sau a unei deplasări defensive ce ar feri, ar ocoli impactul cu această greutate care izbește în alunecarea sa nestăvilită. Atunci când ești pus în primejdie și atacat dintr-un punct cardinal glisat în plan orizontal, posibilitatea de a-ți proteja ființa este substanțial crescută datorită
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
continente, în cea mai violentă viață de oraș tehnic. Străinii răuvoitori numesc asta deficit de civilizație și exaltă comparativ civilizația lor. Dar tocmai ruralismul nostru constituie dovada suplimentară a marii noastre vechimi. Într-adevăr, rasele străvechi sunt conservative, regresive și defensive. Autohtonia le obligă la muncile câmpului și primejdiile invaziei la ocupația pastorală. Europa vestică, celtică structural, foarte înrudită cu noi, are o mișcare prea înceată spre civilizația tehnică. Francezii, englezii fug bucuroși din infernul metropolelor spre tihna satelor. În munții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frica, știindu-se că spaima are adesea efectele curajului. Dar isprava lui Zibal e așa de teribilă, încît e nevoie de o frică delirantă, imaginativă, care se și lămurește prin aceea că Zibal este evreu. Dar evreii normali au frica defensivă, lamentoasă, Zibal e sinistru. Aflăm atunci că eroul suferă de teroarea cronică de origine traumatică, adăugată la spaima atavică, și pe deasupra de paludism, care dă elementul delirant. Motivul fricei îl reia Cagariale în monologul 1 aprilie, și acolo cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ne este dată pentru a ne înțelege mai bine condiția umană, și nu pentru a o distruge. XXV.4. Fundamentalismul - expresie a intoleranței religioase Dincolo de toate interpretările date fundamentalismului religios, cert este faptul că acesta reprezintă o mișcare socială reactivă, defensivă în fața diferitelor provocări. Mass-media a manipulat substanțial fenomenul, legându-l, de exemplu, de spațiul islamic. Exemplu de acum comun: la întrebarea „Fundamentalismul religios este: hindus, creștin, islamic, budist?”, solicitându-i-se res pondentului să aleagă doar o variantă de răspuns
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se definească, în mod regretabil poate, esențialmente prin opoziția sa față de totalitarism. În trecut liberalismul era fondat pe doctrine filozofice. Astăzi înclin să cred că liberalismul (pentru că mi se atribuie această doctrină) se justifică esențialmente într-o manieră negativă, sau defensivă, eventual agresivă, ca alternativă la totalitarism, o alternativă validată prin experiența istorică. De fapt, în regimurile totalitare din secolul al XX-lea, liberalismul își regăsește toți dușmanii pe care i-a combătut de-a lungul istoriei sale. Într-adevăr, liberalismul
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
să mă hrănești la fel!) SOȚIA: Te-ai întâlnit cu vreo persoană interesantă? (Ți-ai făcut de cap?) SOȚUL: Am cunoscut niște capete excelente de la centru. Și pe mulți dintre băieții vechi i-am întâlnit la partidele de cărți. (Răspuns defensiv. Ceva mai târziu, soția servește cina, iar el aranjează un tablou pe perete. SOȚIA: Gata masa (Vino acum!) SOȚUL: Numai o clipă! (Nu mă deranja chiar acum. ) SOȚIA: Am pus totul pe masă! (Hai, vino o dată, tontule!) SOȚUL: Vin imediat
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
vii mai des s-o vezi pe mama. Doar știi că n-o să fie alături de noi pentru totdeauna". Modul în care tratăm astfel de observații critice are un rol major în determinarea relațiilor noastre. De obicei, oamenii răspund în manieră defensivă. Putem reține patru asemenea modalități. Astfel, unii încearcă să evite critica, ignorând-o, refuzând discuția, schimbând subiectul sau plecând. Iată cum a terminat Steve un dialog cu soția sa, după o petrecere. BEVERLY: Steve, sunt tare supărată pe tine. STEVE
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
la conciliere, ci, dimpotrivă, la izbucniri tot mai violente ale tensiunii acumulate și la o îndepărtare emoțională sporită, așa cum s-a întâmplat cu Steve și Beverly. A nega din capul locului totul constituie un al doilea mod de a răspunde defensiv la observațiile critice. Negarea poate fi tot atât de frustrantă și dăunătoare ca și evitarea criticii, așa cum vom vedea din scenariul următor. VICKI. Allan, știu că ți-a rămas inima la acel RX7, dar nu re putem permite să-l cumpărăm. ALLAN
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
poziție de inferioritate. Criticul nostru, aflat în superioritate, neprimind nici măcar dovada că sentimentele sau observațiile lui au fost luate în seamă, se înfurie de regulă tot mai mult, în timp ce se străduiește să contracareze fiecare din scuzele noastre. Adesea, această tehnică defensivă face ca neînțelegeri mărunte să ia amploarea unor adevărate certuri. Un al patrulea mod de a ne apăra este să replicăm dur, tot prin observații critice, după principiul "cea mai bună apărare este atacul". Iată câteva exemple: GAY: Carol, azi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cred că are ceva materie cenușie în cap!") și respectul față de ei înșiși ("De ce i-am spus asta? Acum chiar o să creadă că nu-mi pasă de ea Ce neghiob am fost!*1). Având în vedere că toate aceste moduri defensive de răspuns la critici nu reușesc să aducă nimic pozitiv, să luăm în considerație o alternativă onestă și constructivă. Practicând cu convingere această alternativă, vom ajunge să înțelegem că nu trebuie să devenim defensivi, atunci când ceilalți scot în evidență ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în vedere că toate aceste moduri defensive de răspuns la critici nu reușesc să aducă nimic pozitiv, să luăm în considerație o alternativă onestă și constructivă. Practicând cu convingere această alternativă, vom ajunge să înțelegem că nu trebuie să devenim defensivi, atunci când ceilalți scot în evidență ceea ce ei consideră a fi greșelile noastre. Mai mult, ea ne va permite să observăm felul în care gândesc, în fine, putem să-i îmblânzim pe criticii noștri, arătându-le că luăm în considerație opiniile
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
detalii. Cel mai adesea, criticile sunt făcute la modul general: "Nu-mi place atitudinea ta"; "Nu-ți pasă de mine" Solicitând amănunte, vom putea afla exact care sunt obiecțiile față de noi. Această deprindere nu e nici armă ofensivă, nici scut defensiv, ci un mijloc de-a ajunge la înțelegere. E ușor să cerem detalii. Asemenea unui reporter, tot ce avem de făcut e să punem întrebări menite să ne ajute să aflăm cine, ce, când, unde, de ce și cum. Pe cine
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
este de a-l înțelege pe celălalt, din moment ce am aflat obiecțiile ce ni se aduc, putem chiar întreba persoana respectivă dacă nu mai are și alte observații de făcut. Cum majoritatea oamenilor care ne critică se așteaptă la un răspuns defensiv, să fim atenți ca în vocea noastră să nu apară nici o undă de sarcasm. Iată câteva exemple care ilustrează mai pe larg cum funcționează această deprindere. FIUL: Nu-ți pasă de mine. TATĂL: De ce spui așa ceva? (Solicită detalii. ) FIUL: Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
sau, probabil, se vor întâmpla în viitor. Atunci când lucrurile stau în felul acesta, cel mai potrivit răspuns pe care-l putem da este să acceptăm adevărul. Să urmărim aceste exemple, observând modul în care persoana criticată acceptă adevărul. Posibilele răspunsuri defensive sunt transcrise cu litere cursive, în paranteze. SOȚIA: Ți-a intrat nisip în aparatul de filmat când I-ai luat la râu. SOȚUL: Ai dreptate. Data viitoare o să-l țin într-o sacoșă. (Data viitoare să nu-mi mai ceri
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ceea ce pare imposibil de clasificat; ea vrea să îmbunătățească ordinile și sistemele curent acceptate”. <ref>C.W. Taylor, Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „Desigur, creatorul este în mod pregnant mai inteligent, mai dominant și mai inhibat sau mai defensiv. La nivel de semnificație 1%, creatorii sunt mai predispuși spre schizofrenie, mai puțin stabili emoționali, mai suficienți, mai boemi și mai radicali decât administratorii sau profesorii buni.” <ref>R. Cattel, The Personality and Motivation of the Rereacher from Measurements of
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]