2,757 matches
-
abilităților de comunicare la copiii deficienți de auz preșcolari Prof. psihopedagog Dorina Chira Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Formarea limbajului verbal și a abilităților de comunicare verbală constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale activității educative și recuperatorii a copiilor deficienți de auz încă din etapa intervenției timpurii. Structurarea limbajului este un proces complex, care se realizează în cadrul activităților organizate, necesitând o serie de procedee și strategii specifice. Procesul formării abilităților de comunicare la copiii deficienți de auz este condiționat
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
și recuperatorii a copiilor deficienți de auz încă din etapa intervenției timpurii. Structurarea limbajului este un proces complex, care se realizează în cadrul activităților organizate, necesitând o serie de procedee și strategii specifice. Procesul formării abilităților de comunicare la copiii deficienți de auz este condiționat de gradul deficitului auditiv pe de o parte, de eventualele tulburări asociate, de momentul și corectitudinea diagnosticării și protezării, precum și de calitatea programului de intervenție. În formarea și dezvoltarea limbajului și a comunicării la copiii deficienți
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
deficienți de auz este condiționat de gradul deficitului auditiv pe de o parte, de eventualele tulburări asociate, de momentul și corectitudinea diagnosticării și protezării, precum și de calitatea programului de intervenție. În formarea și dezvoltarea limbajului și a comunicării la copiii deficienți de auz un rol important îl ocupă educația senzorială care vizează formarea și dezvoltarea controlului și autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic și a auzului rezidual pe care se bazează procesul de articulare verbală. Activitatea de educare a auzului se desfășoară în
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
perioada premergătoare activităților de reabilitare auditiv-verbală se realizează: activități de examinare a auzului, stabilirea diagnosticului (de către audiolog) și alegerea tipului de proteză sau de aparat de amplificare potrivit. Evoluția tehnicii în domeniu a dus la numeroase inovații în ceea ce privește recuperarea copiilor deficienți de auz. Pe de o parte există aparate și tehnici performante de examinare și evaluare a funcției auditive: audiometria tonală, vocală, cu întărire vizuală, timpanometrie, PA, ABR, teste screening neonatale care permit depistarea precoce a acestei deficiențe. Pe de altă
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
se atrage atenția asupra tuturor sunetelor care-l înconjoară și învață să reacționeze la acestea; c) etapa a treia o reprezintă localizarea sunetului; d) etapa a patra este cea în care copilul învață să diferențieze sunetele. Conform programei școlare specifice deficienților de auz, activitățile de educare a auzului vizează: a) Percepția auditivă a sunetelor neverbale 1. Reflexul de orientare spre sursele sonore; 2. Reacțiile la jucăriile sonore; 3. Identificarea surselor sonore; 4. Identificarea și diferențierea progresivă a sunetelor neverbale; 5. Diferențierea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
în funcție de patru parametri: a) vârsta la care debutează intervenția, b) intervenția preimplant: intervenția precoce, metoda terapeutică utilizată (predominat orală sau gestuală), c) existența tulburărilor asociate, d) vârsta la care s-a realizat implantul. Programul de reabilitare auditiv-verbală a copiilor deficienți de auz care diferă de la caz la caz în funcție de tipul și gradul deficitului auditiv, modalitatea de amplificare auditivă utilizată, vârsta copilului presupune parcurgerea unor etape: detectarea, discriminarea, identificarea, recunoașterea și înțelegerea auditivă. Pe parcursul anului școlar 2008-2009 s-a utilizat un
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
presupune parcurgerea unor etape: detectarea, discriminarea, identificarea, recunoașterea și înțelegerea auditivă. Pe parcursul anului școlar 2008-2009 s-a utilizat un astfel de program în activitatea de recuperare auditiv verbală a copiilor cu deficiență de auz din cadrul sectorului preșcolar al Liceului pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca. Programul prezentat în continuare a fost precedat de antrenament auditiv cu sunete neverbale. Materialul verbal utilizat a fost adaptat continuu nivelului de dezvoltare cognitivă și verbală a copiilor cuprinși în programul de reabilitare. În cadrul programului s-a
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
prezentate auditiv. Pentru copiii cu vocabular dezvoltat se utilizează poveștile din literatura pentru copii, la început cu text prelucrat, apoi cu textul integral. Pentru evaluarea eficacității programului de antrenament auditiv-verbal în formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală la copiii deficienți de auz s-a utilizat Scala Webster, domeniul Comunicarea. Au fost luate în considerare următoarele subdomenii ale domeniului „Comunicare”: Comunicare funcțională (FUN), Claritatea limbajului (CLA), Interacțiuni (INT), Limbaj receptiv (REC), Limbaj expresiv (EXP). Rezultatele obținute în urma aplicării programului propus pe
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
Prin urmare, s-au obținut progrese la nivelul inteligibilității pronunției tuturor participanților la studiu, dar nu toate competențele sunt consolidate, ceea ce necesită continuarea antrenamentului în vederea automatizării acestora. Antrenamentul auditiv-verbal joacă un rol primordial în terapia recuperatorie postimplant a copiilor deficienți de auz, însă trebuie completat de terapie cognitivă, educație ritmică, activități de dezvoltarea comunicării în vederea automatizării abilităților dobândite, a dezvoltării limbajului și comunicării verbale.
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
munci grele, lipsa unor posibilități personale de realizare pot determina o receptivitate mai scăzută pentru valorile profesionale. În prezentul studiu mi-am propus să investighez variabilitatea în perceperea, înțelegerea și asimilarea valorilor profesionale și să surprind ierarhizarea acestora la elevii deficienți de auz. Ipotezele acestui studiu sunt: 1. În perceperea, înțelegerea și asimilarea valorilor profesionale, variabilitatea este condiționată pe plan psihologic de caracteristicile personalității, dar și de vârstă, sex, contextul social, mediul de proveniență. 2. Este de presupus că valorile intrinseci
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
de caracteristicile personalității, dar și de vârstă, sex, contextul social, mediul de proveniență. 2. Este de presupus că valorile intrinseci vor ocupa locuri preferențiale într-o ierarhie a valorilor profesionale la o populație cu experiență profesională propriu-zisă, dar la elevii deficienți de auz, care nu au o experiență profesională directă, nemijlocită, cum se vor structura acestea? Instrumentul pe care l-am folosit pentru investigarea valorilor profesionale este „Inventarul de valori profesionale” elaborat de D.E.Super și adaptat de S Chelcea. Inventarul
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
vor structura acestea? Instrumentul pe care l-am folosit pentru investigarea valorilor profesionale este „Inventarul de valori profesionale” elaborat de D.E.Super și adaptat de S Chelcea. Inventarul de valori profesionale a fost aplicat pe un număr de 100 elevi deficienți de auz de la Grup Școlar „ Vasile Pavelcu ” Iași. Eșantionul observat are următoarele caracteristici: este format în majoritate din elevi care provin din familii (79% provin din familie; 21% provin din centre de plasament), iar numărul elevilor este mai mare decât
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
din familie de următoarele valori: „conducere”; „varietate”; „stimulare intelectuală” și „prestigiu”, iar la elevii care provin din centre de plasament pe ultimele locuri se situează următoarele valori: „conducere”; „varietate”; „independență” și „stimulare intelectuală” . Investigația realizată a relevat faptul că elevii deficienți de auz valorizează, în primul rând, profesiile caracterizate prin „condiții fizice” de muncă optime, în al doilea rând, aducătoare de „avantaje economice” și care permit un mod de viață „așa cum îl doresc”, iar în al treilea rând, profesiile care permit
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
bune cu colegii” se situează pe locul IV, iar „siguranța profesională”, adică orientarea spre profesii unde să aibă certitudinea păstrării locului de muncă se află pe locul V în ierarhia valorilor profesionale. Pe ansamblul lotului investigat se observă că elevii deficienți de auz nu aspiră la profesii în care să ocupe funcții de conducere, „conducerea” ca valoare profesională situându-se pe locul XIV, și nici la profesii caracterizate prin „varietate” (locul XIII) sau „independență”, adică posibilitatea de a stabili propriul ritm
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
caracterizate prin „varietate” (locul XIII) sau „independență”, adică posibilitatea de a stabili propriul ritm de muncă (locul XI). Acest lucru e normal având în vedere deficiența auditivă a acestor elevi și particularitățile lor psihice determinate de lipsa percepțiilor sonore. Elevii deficienți de auz se raportează la muncă luând în calcul, în primul rând, factorii motivatori extrinseci (avantajele economico-financiare,asigurarea modului de viață dorit, condiții optime de muncă) și nu privesc munca ca o activitate socială care își are motivația în sine
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
privesc munca ca o activitate socială care își are motivația în sine însăși. Valorizarea factorilor motivatori extrinseci ai muncii poate fi explicată luându-se în considerare contextul social, schimbările sociale intervenite după decembrie 1989, dar și particularitățile psihice ale elevului deficient de auz (gândire concretă, întârziere în evoluția psiho- motorie, deficit de stimulare intelectuală, nivel scăzut de încredere în sine, lipsa spiritului de competiție - apărute datorită lipsei percepțiilor sonore). Aceste câteva concluzii confirmă o parte a primei ipoteze de la care am
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
că „în perceperea, înțelegerea și asimilarea valorilor profesionale variabilitatea este condiționată pe plan psihologic de caracteristicile personalității, dar și de contextul social”. În ceea ce privește cea de-a doua ipoteză a acestei investigații - „cum se vor structura valorile profesionale intrinseci la elevii deficienți de auz, care nu au o experiență profesională directă, nemijlocită? - vom observa că factorii legați de motivația intrinsecă sunt slab valorizați, ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor profesionale. Astfel, „stimularea intelectuală”-locul XII, „varietatea”-locul XIII, „creativitatea”-locul IX. Factorii
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
că factorii legați de motivația intrinsecă sunt slab valorizați, ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor profesionale. Astfel, „stimularea intelectuală”-locul XII, „varietatea”-locul XIII, „creativitatea”-locul IX. Factorii asociați condițiilor și situației de muncă sunt mai puternic valorizați de elevii deficienți de auz investigați, decât factorii vizând structura muncii. Astfel, „ambianța muncii” (iluminatul, nivelul zgomotului,temperatura, deci confortul locului de muncă) se plasează pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale. În schimb alți factori ocupă poziții mai joase: „altruismul”-locul VIII
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
sau care să le permită să lucreze după propria planificare („conducerea” și „independența” - valori asociate acestor profesii fiind slab valorizate). Puternica valorizare a factorilor legați de motivația extrinsecă muncii poate fi explicată ca o consecință a particularităților psihice ale elevilor deficienți de auz, dar și ca o consecință a accentuării „individualismului” ca urmare a schimbărilor social-economice din țara noastră după decembrie 1989. În funcție de mediul de proveniență, atât la elevii care provin din familie cât și la cei ce provin din centre
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
care să le asigure modul de viață dorit și avantaje economice, lăsând la o parte satisfacția dată de muncă și autorealizarea personalității. Studierea modului de structurare a valorilor profesionale ar putea fi utilizată în orientarea școlară și profesională a elevilor deficienți de auz ținându-se cont de particularitățile lor psihice și de oportunitățile oferite de societate. Li s-ar oferi astfel posibilitatea de a se califica într-o meserie bine cotată pe piața muncii și care să le ofere condiții optime
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
surdomutului a concluzionat că orbul este mai inteligent decât acesta din urma. footnote> în „Despre simțurile celor care simt”. Găsim, deasemenea, referiri în scrierile lui Plutarh<footnote Filosof grec antic (46 pHr - 125 pHr). S-a referit la sacrificarea copiilor deficienți de către „Sfatul bătrânlor” din Sparta și Atena, ei fiind aruncați în râpa Tarpea de pe Muntele Taiget. footnote>, Hipocrat<footnote În opera lui apar informații cu privire la dezvoltarea vocii, dezvoltarea auzului, bolile creierului care condiționează dezvoltarea limbajului. footnote> și alți învățați din
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Doamna” din Cotroceni, în anul 1863, pe lângă locuința doctorului Carol Davila, fost medic al Palatului Regal. În anul 1895, această școală a fost mutată la Focșani, unde s-a înființat Institutul pentru surdomuți. Primul profesor al școlii a fost un deficient de auz, instruit la Viena și Paris. Acesta își educa elevii folosind metodele mimică, grafică și dactilă.<footnote apud Popa, M., Orientări actuale în dezvoltarea limbajului copilului deficient de auz.. Revista de Educație Specială, nr.2. București: IRESPH, 1992 footnote
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
a înființat Institutul pentru surdomuți. Primul profesor al școlii a fost un deficient de auz, instruit la Viena și Paris. Acesta își educa elevii folosind metodele mimică, grafică și dactilă.<footnote apud Popa, M., Orientări actuale în dezvoltarea limbajului copilului deficient de auz.. Revista de Educație Specială, nr.2. București: IRESPH, 1992 footnote> Treptat, rețeaua școlilor românești pentru surzi s-a extins prin înființarea de noi așezăminte și institute speciale<footnote apud Stănică, I.; Popa, M., Elemente de psihopedagogia deficienților de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
copilului deficient de auz.. Revista de Educație Specială, nr.2. București: IRESPH, 1992 footnote> Treptat, rețeaua școlilor românești pentru surzi s-a extins prin înființarea de noi așezăminte și institute speciale<footnote apud Stănică, I.; Popa, M., Elemente de psihopedagogia deficienților de auz., București: INREIPH, 1994. footnote> la Timișoara (1863), Arad (1885), Cluj (1888), Cernăuți (1908), București (înființată în 1919 dar funcționînd din 1921 pentru fete și din 1927 pentru băieți), Iași (1931) ș.a. (Stanică, I., Popa,M., 1994). În aceste
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
și de profesorul de pedagogie; învățători titulari, numiți dintre învățătorii asistenți, cu un stagiu de doi ani într-o școală specială, pe baza unui concurs precum și dintre absolvenții unor școli speciale.< footnote apud Stănică, I.; Popa, M., Elemente de psihopedagogia deficienților de auz., București: INREIPH, 1994. footnote> Tot în această perioadă, pregătirea specialiștilor, numiți profesori „medicopedagogi” s-a făcut la Universitatea din Cluj (1921-1927) sub conducerea lui Gheorghe Creiniceanu și la Universitatea din București (1938-1940), sub conducerea lui Ion Ciorănescu, care
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]