104,572 matches
-
proces echitabil. ... 13. Se mai apreciază că nu există niciun motiv obiectiv care să justifice limitarea dreptului la calea de atac a recursului împotriva încheierilor de respingere a cererilor de recuzare atunci când judecătorii recuzați urmează să pronunțe o hotărâre definitivă. Soluționarea cauzelor cu celeritate nu poate constitui un criteriu rezonabil și obiectiv, care să justifice suprimarea căii extraordinare de atac a recursului. Așadar, nu poate să primeze celeritatea soluționării cauzelor în fața accesului la justiție, întrucât aceasta ar însemna să
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
ideea că o soluție pronunțată într-un termen scurt și potrivit unei proceduri simplificate ar fi de preferat în fața unei soluții pronunțate de un tribunal imparțial. ... 14. Prin urmare, soluționarea cererilor de recuzare formulate împotriva judecătorilor care pronunță hotărâri definitive, prin încheieri definitive, nu se justifică rațional, deoarece o asemenea interpretare a dispozițiilor cuprinse în art. 34 alin. 2 din Codul procedură civilă din 1865 ar suprima calea de atac într-una dintre cele mai importante proceduri incidente, respectiv aceea
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
soluție pronunțată într-un termen scurt și potrivit unei proceduri simplificate ar fi de preferat în fața unei soluții pronunțate de un tribunal imparțial. ... 14. Prin urmare, soluționarea cererilor de recuzare formulate împotriva judecătorilor care pronunță hotărâri definitive, prin încheieri definitive, nu se justifică rațional, deoarece o asemenea interpretare a dispozițiilor cuprinse în art. 34 alin. 2 din Codul procedură civilă din 1865 ar suprima calea de atac într-una dintre cele mai importante proceduri incidente, respectiv aceea în care se
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 29. Referitor la faptul că noua reglementare procesual civilă prevede că în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs, încheierea de respingere a cererii de recuzare va putea fi atacată totuși cu recurs, Curtea apreciază că acesta nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții Constituționale, întrucât
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
Ioan Carcea, în Dosarul nr. 687/39/2019/a2.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof.
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
este adusă la judecată doar la solicitarea instanței, în acest caz fiind audiată. (17) Asistența juridică nu este obligatorie. În cazul în care procurorul și reprezentantul administrației penitenciarului participă la judecată, aceștia pun concluzii. (18) Instanța se pronunță prin sentință definitivă, în ședință publică. (19) Sentința se comunică persoanei condamnate și administrației penitenciarului. ... 15. În susținerea neconstituționalității normelor criticate, autorul arată, în esență, că față de condițiile precizate de normele criticate, precum și față de citația emisă de Judecătoria Mangalia (cu
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
că dispozițiile art. 39 alin. (16) și ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Medgidia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 31 martie 2022. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent delegat, Marieta Safta
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
privită ca parte integrantă a procesului echitabil, se încalcă accesul liber la justiție. De asemenea, interpretând astfel dispozițiile legale criticate se încalcă și art. 126 raportat la art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât ar însemna că aplicarea hotărârii judecătorești definitive este condiționată de aprobarea dată de expropriator, parte a puterii executive, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, operând practic o substituire a autorității administrative în locul instanței de judecată, în condițiile în care actul de justiție trebuie efectuat exclusiv
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
nr. 255/2010. ... 5. Într-o primă interpretare, textul legal criticat vizează doar situația în care trebuie executată de bunăvoie obligația de plată a sumei de bani aferente despăgubirii stabilite pentru bunurile expropriate. În această situație, dacă există o hotărâre judecătorească definitivă de stabilire a sumei datorate, aceasta poate fi pusă în executare în condițiile cărții a V-a din Codul de procedură civilă, fără îndeplinirea procedurii prevăzute de art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010. În acest sens, menționează jurisprudența
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
executare, fiind aplicabilă chiar și în situația în care s-a solicitat executarea silită a hotărârii judecătorești, sancțiunea pentru nerespectarea dispoziției legale criticate fiind nulitatea tuturor formelor de executare. În această situație, chiar dacă partea a obținut o hotărâre judecătorească definitivă, tot este necesară formularea unei cereri către expropriator și aprobarea acesteia. În acest sens, menționează Decizia nr. 16.264 din 26 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul București. ... 7. În continuare precizează că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
concurs, nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor. Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în hotărârea de stabilire a despăgubirii. “ ... 14. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
despăgubirea va fi eliberată inclusiv titularilor drepturilor reale care nu sunt de acord cu cuantumul stabilit, proporțional cu cota-parte deținută, dacă s-a făcut dovada drepturilor reale asupra imobilului expropriat. Ulterior, în situația stabilirii unui cuantum superior prin hotărâre judecătorească definitivă, expropriatorul va elibera foștilor titulari ai drepturilor reale, la cerere, suma reprezentând diferența dintre despăgubirea stabilită de instanța judecătorească și despăgubirea stabilită de expropriator, proporțional cu cota-parte pe care au deținut-o. “ ... 15. Însă, având în vedere Decizia nr. 766
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
a doua din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Ștefan Nicolae în Dosarul nr. 13.689/299/2017 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată, astfel, că prevederile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât aceasta privește o cerere de revizuire a unei sentințe definitive de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului, prevăzută de dispozițiile art. 336 din Codul penal. Or, protocolul invocat de autorul excepției nu a produs efecte asupra cauzei. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
motivarea criticii, reiese însă că aceasta privește numai dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra acestor prevederi de lege, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;“. ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
a fi soluționate de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea faptelor probatorii noi care pot determina revizuirea hotărârii definitive atacate sunt de competența exclusivă a instanței de judecată. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Weiss Walter în Dosarul nr. 7.656/306/2018 al Judecătoriei Sibiu - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sibiu - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022. PREȘEDINTE prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
a Contestațiilor, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
constată că dispozițiile art. 55 alin. 1 teza întâi din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vaslui - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2022. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
fost soluționate diferit. ... 37. Potrivit art. 515 din Codul de procedură civilă, „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“. ... 38. Textele legale menționate anterior determină aria restrictivă a examinării pe care o efectuează Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii și stabilesc mecanismul, scopul și condițiile de admisibilitate care trebuie
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
stabilesc mecanismul, scopul și condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite: sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept, această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive, iar hotărârile judecătorești să fie anexate cererii. ... 39. Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituția României, unicul și fundamentalul scop al recursului în interesul legii este acela de a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
problemă care ar fi primit o dezlegare diferită în practica instanțelor judecătorești. ... 42. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispozițiilor legale anterior menționate, se constată că este îndeplinită cerința legală privind titularul sesizării și cea vizând dezlegarea diferită prin hotărâri judecătorești definitive a litigiilor prin care se tinde la valorificarea unor drepturi de natură salarială fundamentate pe prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 (act normativ nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I), fiind determinate în mod diferit efectele pe care publicarea în
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei constituie o împrejurare de fapt, care trebuie dovedită printr-un probatoriu serios, nefiind legată în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia». 93. Concluzionând prin prisma considerentelor anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că întrebarea formulată de instanța de trimitere are ca obiect dezlegarea unei chestiuni de fapt, iar nu a unei chestiuni
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 februarie 2022. PREȘEDINTE
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]