2,684 matches
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Se împlinesc ceva mai mult de două decenii de la apariția uneia dintre foarte puținele cărți de psihanaliză de la noi din anii comunismului, ce cuprindea scrierile lui Freud despre literatură și artă. Traducătorul, Vasile Dem. Zamfirescu, va avea satisfacția un an mai târziu de a-și vedea publicată o altă traducere, de această dată "în coproducție" - și de filosofie: Critica facultății de judecare. O atare coincidență a unor premiere românești nu putea rămâne, biografic cel
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
spre a-i "anexa" Lumea Nouă. Ne amintim că în volumul I al lucrării autorul își centra eforturile pe ideea de impuritate a spiritului - pe cât de freudiană, pe atât de șocantă, rupând cu o întreagă tradiție filosofică. Dispoziția lui Vasile Dem. Zamfirescu este cea a unui analitic documentat și rămâne neschimbată, dar o dată cu volumul al II-lea conceptul privilegiat va fi cel de inconștient - prin referire îndeosebi la trei mari momente: Freud, Jung și Blaga. Un capitol vast - Antropologia psihanalitică, în
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
reprezintă un salt solitar, fiind de departe și probabil pentru multă vreme demersul critic românesc cel mai aplicat și mai consistent într-un domeniu contemporan de vârf, de o sută de ani aflat într-un trafic intens cu realitatea. Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofia inconștientului (vol. II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate psihică certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
persoanelor care au fost încadrate în grupa I de muncă. Delia Tănase, Timișoara; Voican Aurel, Lugoj. Vă mulțumim din suflet pentru felicitări și urări. Alina-Corina Chifor-Cernescu, Timișoara. Iată adresele de care aveți nevoie: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI - Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4 - Sectorul 1 - București (tel. 021-313 6267, 021-315 8556 - centrala); Biroul Relații cu Publicul al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - strada Latină nr. 8 - Sectorul 2 - București (telefon 021-250 9111, în orice
Agenda2004-18-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282363_a_283692]
-
Județeană de Pensii Caraș-Severin vă poate spune cât durează stabilirea dreptului la pensie; în general, din cauza volumului mare de muncă, acest proces poate dura 3 luni. 3) Iată adresele pe care le deținem: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI - Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4 - Sectorul 1 - București; SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE - Calea Dorobanților nr. 191 - Sectorul 1 - București (aici puteți să încercați să-i contactați pe realizatorii celor două emisiuni care vă interesează). 4) În celelalte problemele prezentate în scrisoare
Agenda2005-39-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284228_a_285557]
-
ca pretext de considerații moraliste, ca și contemporanii săi Costache Negruzzi și Alecu Russo. Eminescu pare să fi gustat balurile de la distanță, în vreme ce Iacob Negruzzi le-a frecventat cu asiduitate. înaintea unor minori precum "poetul cizmar" D. Th. Neculuță, Mircea Dem. Rădulescu sau Eliza Mustea, mătușa lui Bacovia, "femeia petrecăreață", tangenți la motivul în cauză, acesta e ilustrat în chip "umoristic" de către Caragiale: "Carnavalul este în putere. Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Vaillant, Trois dieux ragusains: Hoja, lero, Dolerija, în Priloji, nr. 12, Beograd, 1932, p. 19-22). În opinia noastră, sud-dunăreanul bog-lero nu ar fi decât iterația daco-rom. doamneler, iar hoja, lero, dolerija o atestare a daco-rom. hoi leronda lerului doamne (G. Dem. Teodorescu, Poesii populare, p. 43). Formule care pot fi explicate ca supraviețuiri ale aceluiași glosem celtic: lair - plus anafora de adstrat creștin Doamne/ Bog. Între clasa sacerdotală a geto-dacilor și druizii celților s-au făcut numeroase apropieri. Ca și druizii
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
mai amuzante scheciuri de la Revelioanele de altădată. Momentele din programul de Anul Nou erau nu doar o gură de aer proaspăt, ci și o posibilitate de a-i admira pe marii actori ai epocii (printre care Toma Caragiu, Amza Pellea, Dem Rădulescu). În mare parte, ei și-au dobândit notorietatea grație nu atât teatrului, cât emisiunilor de la televizor. (Un Revelion, înainte de 1989, avea 17 milioane de spectatori.) Emisiunile acestea au dispărut după Revoluție. De Ce News reia această retrospectivă a celor mai
Top 10 scheciuri celebre de Revelion - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52855_a_54180]
-
de calitate privind serviciile sociale și a modalității de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori. Proiectele au fost publicate pe site-ul propriu, la adresa www. mmssf. ro. M.M.S.S.F. organizează în 28 aprilie 2005, de la ora 10, la sediul din str. Dem. I. Dobrescu nr. 2, etaj II, camera 205, dezbaterea publică a proiectelor de acte normative, la care au acces instituțiile publice, organizațiile civice și orice persoane interesate. ( I. B.) Sprijin Întrunirile alcoolicilor anonimi din Timișoara au loc lunea, miercurea și
Agenda2005-17-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283621_a_284950]
-
scrisoare pierdută", de Radu Beligan. De asemenea, Jean Constantin a jucat în mai multe seriale și filme de televiziune, printre care "Vine poliția!" de la Pro TV și în "Regina", difuzat de Acasă TV. A jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu și Iurie Darie, Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu-Matei, Stela Popescu și Ștefan Bănică etc. "Maestrul comediei românești", a decedat pe 26 mai 2010, la vârsta de 81 de ani.
TOMA CARAGIU și JEAN CONSTANTIN și-ar fi sărbătorit, pe 21 august, zilele de naștere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22148_a_23473]
-
începând de sâmbătă, ora 20.00, gradual, în funcție de afluența publicului, va fi restricționată circulația rutieră pe Calea Victoriei (între Piața Victoriei și strada Ion Câmpineanu), pe strada Știrbei Vodă (între strada Luterană și Calea Victoriei), pe străzile George Enescu, Episcopiei, Constantin Esarcu, Dem I. Dobrescu și C.A. Rosetti. De asemenea, pe strada Franklin circulația rutieră rămâne restricționată până duminică la ora 7.00, a anunțat Brigada de Poliție Rutieră a Capitalei, potrivit . Pe perioada restricțiilor, șoferii pot circula pe ruta ocolitoare Piața
Traficul va fi restricţionat în Capitală, de Revelion. Care sunt rutele ocolitoare () [Corola-journal/Journalistic/24050_a_25375]
-
1.000 lire turcești TRL 22 1 dolar S.U.A. USD 31.597 1 gram aur (preț în lei) XAO 282.004 1 DST XDR 39.637 1 siling austriac ATS 2.026 1 franc belgian BEF 691 1 marca germană DEM 14.255 100 pesetas spaniole ESP 16.757 1 marca finlandeză FIM 4.689 1 franc francez FRF 4.250 1 lira irlandeză IEP 35.402 100 lire italiene ITL 1.440 1 gulden olandez NLG 12.652 100 escudos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139481_a_140810]
-
alimentată de Oscar Lemnaru. Să rețin faptul că la 16 octombrie 1944 Comisia de epurație a presei hotărăște "excluderea definitivă din presă" a unui prim lot de ziariști: Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Ilie Rădulescu, I.P. Prundeni, Romulus Seișanu, Dem. Theodorescu, Al. Hodoș, Romulus Dianu, Mircea Grigorescu, Toma Vlădescu, Eugen Titeanu, Emil Ciuceanu, D.I. Cucu, Niculae Roșu. Dar, mai înainte, presa de toate orientările democratice comentează critic personalitatea lui Rebreanu mort la 1 septembrie 1944. N. Carandino a scris în
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
numesc azi, menți-nându-i și la Lumea"10. Revenit în gazetărie, Doinaș scrie constant la rubrica intitulată „Cronica". Primul articol (O temă majoră, o realizare minoră, p. 81- 83) se referă la spectacolul Zorile Parisului (după piesa lui Tudor Șoimaru, regia Dem. Gh. Loghin). Ca să se reintegreze, scriitorul achită un bilet scump, fără a sta în loja centrală sau în rândul întâi. Fie primind sarcina de a asista la o dramă tezistă, fie alegând să treacă de o probă a „dumiririi", Doinaș
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
eu voi dansa./ Voi dormi, ce dulce pieirea./ Picioarele-mi vor dansa, mă voi odihni". (Kamillo Lauer, Das Lied der fremden Tänzerin, Cântecul dansatoarei străine). 1 Die Buche. Eine Anthologie deutschsprachiger Judendichtung aus der Bukowina. Zusammengestellt von Alfred Margul-Sperber. Aus dem Nachlass herausgegeben von George Guțu, Peter Motzan und Ștefan Sienerth. IKGS Verlag, München 2009. (Fagul. O antologie a poeziei evreilor de limba germană din Bucovina. Alcătuită de Alfred Margul-Sperber. Editata din opera postuma a acestuia de către George Guțu, Peter Motzan
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
exemplu celebru este cel al Palatului Primăriei Capitalei. Deși inițiat de primarul Nicolae Filipescu (în 1912) și continuat de „starostele” Barbu Ștefănescu-Delavrancea, în cooperare cu arhitectul Ion Mincu, el avea să izbândească abia după un deceniu, fiind inaugurat de primarul Dem I. Dobrescu și arhitectul Petre Antonescu... Ideea ridicării unei Catedrale se justifica astfel din mai multe puncte de vedere. Catedrala metropolitană își avea rostul ei, la nivelul întregii țări. Dar și în această privință, lărgirea granițelor țării, după 24 ianuarie
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
normelor metodologice pentru aplicarea ei ( H.G.R. nr. 127/14 februarie 2002); pentru a afla de ce a trecut atâta timp, trebuie să vă adresați Guvernului (Palatul Victoria - Piața Victoriei nr. 1 - Sectorul 1 - București), Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4 - Sectorul 1 - București) sau Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale (Str. Latină nr. 8 - Sectoturl 2 - București), nu Casei Județene de Pensii Timiș, care doar a aplicat reglementările în vigoare. Drepturile bănești
Agenda2003-50-03-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281819_a_283148]
-
Barbu-Al.Rosetti. Ilustrata din 28 august 1906 prezintă o scenă cu aer apocaliptic, o piață de oraș german cu case strâmbe și o lună șuie care râde de doi drumeți care se clatină, având, ca explicație, versurile: "Grad aus dem Wirtshaus komm' ich heraus / O, Marktplatz, wie wunderlich schaust du mir aus." La care, "mesajul" lui Caragiale către Zarifopol: "Cutremure se-ntâmplă-n lume / Cu grozăvii fără de nume; / Dar grozăviile din Harz / Le fac pe toate marț..." Sau, pe ilustrata
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
[[Fișier:Caspar David Friedrich 032.jpg|thumb|300px|[[Caspar David Friedrich]] "Der Wanderer über dem Nebelmeer, 1818" ul (numit și "Perioada Romantică") a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul [[secolului al XVIII-lea]], atingând apogeul pe la începutul anilor [[1800]]. În mare parte o reacție împotriva [[Revoluția industrială|Revoluției Industriale
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
a numărat printre prim-soliștii Operei Române din București. a abordat roluri dificile dintre care vom menționa doar La Traviata și Rigoletto de Verdi, L’Elisir d’amore, Don Pasquale, Lucia di Lammermoor de Donizetti, Die Zauberflöte, Die Entführung aus dem Serail de Mozart, Lakmé de Delibes, Les Contes d’Hoffmann de Offenbach, L’Italiana in Algeri și Il Barbiere di Siviglia de Rossini, Il Matrimonio segreto de Cimarosa și Ariadne auf Naxos de Richard Strauss. A abordat peste 15 partituri
Eleonora Enăchescu () [Corola-website/Science/312981_a_314310]
-
Brânzovenescu, Cetățeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu etc. Inițial s-a intenționat amplasarea monumentului în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea, dar, în final, acolo a fost montată Fântâna Vioara Spartă. Deoarece în noua
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
este un film românesc din 1987, regizat de Mircea Moldovan după scenariul scriitorului Petre Sălcudeanu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Horațiu Mălăele, Anda Onesa, Tora Vasilescu, Ovidiu Schumacher și Paul Lavric. El continuă acțiunea filmelor "Toamnă bobocilor" (1975) și "Iarnă bobocilor" (1977), din care preia personaje și situații. Interpreții personajelor principale, Varvară și Toderaș, din primele două
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
continuă acțiunea filmelor "Toamnă bobocilor" (1975) și "Iarnă bobocilor" (1977), din care preia personaje și situații. Interpreții personajelor principale, Varvară și Toderaș, din primele două filme (Dragă Olteanu Matei și Marin Moraru) au fost înlocuiți cu Tamara Buciuceanu Botez și Dem Rădulescu. Ca urmare a intervenției mamei sale, Varvară (Tamara Buciuceanu-Botez), tânărul Ionuț (Horațiu Mălăele), student în ultimul an la Facultatea de Agronomie, este repartizat să-și efectueze practică de vară în satul Viișoara. Părinții săi, Varvară și Toderaș (Dem Rădulescu
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
și Dem Rădulescu. Ca urmare a intervenției mamei sale, Varvară (Tamara Buciuceanu-Botez), tânărul Ionuț (Horațiu Mălăele), student în ultimul an la Facultatea de Agronomie, este repartizat să-și efectueze practică de vară în satul Viișoara. Părinții săi, Varvară și Toderaș (Dem Rădulescu), îl așteaptă cu fanfara la gară din Pogoanele în ziua anunțată a sosirii, dar tânărul coboară din mocănița în stația anterioară și merge pe jos, pește dealuri, prin râul Arieș și prin pădure. El intra în sat călare pe
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
doar în faza de intenție. În acest film au fost realizate câteva schimbări față de celelalte două filme: Dragă Olteanu-Matei și Marin Moraru care au interpretat în primele două filme rolurile Varvară și Toderaș au fost înlocuiți cu Tamara Buciuceanu-Botez și Dem Rădulescu. Alți actori (Petre Lavric, Nae Gh. Mazilu) interpretează roluri diferite față de cele jucate în celelalte două filme. Genericul animat a fost conceput și desenat de Florica Vintilă. Regizor secund a fost Ovidiu Drăgănescu. După filmul "Toamnă bobocilor" (1975), scenaristul
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]