2,957 matches
-
a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și să mențină comunicarea didactică. În cazul apariției unor semne ce denotă dezinteresul elevilor schimbarea frecventă a poziției în bancă, privirea pe furiș spre ceas sau spre geam, mâna devenită suport pentru cap se recomandă ca profesorul să identifice o modalitate prin care să capteze atenția acestora: să schimbe metoda de lucru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes/apropiere (prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și degetelor (încrucișate, întinse, deschise, în opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate cu mâinile sunt cele mai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea/ flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce face în sala de clasă. În comunicarea didactică, poziția palmelor profesorului exprimă de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite elevilor disponibilitate, colaborare, apropiere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprimarea anxietății și nervozității. De asemenea, mersul, cu toate componentele regularitatea, presiunea, viteza, lungimea pasului, elasticitatea, precizia direcției și viabilitatea este relevant în descifrarea caracteristicilor psihice ale partenerilor educaționali. Horst H. Rückle identifică unsprezece feluri de a merge: 1) ritmic (denotă bucurie, o stare psihică pozitivă); 2) sacadat (dictat de apariția bruscă a unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4) repede sau încet (arată dorința de a ajunge mai repede la o țintă sau de a amâna
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în primul rând, și ca profesionist. Calitatea identității personale, imaginea și respectul de sine, echilibrul/dezechilibrul psihic de care dă dovadă își pun amprenta asupra elevilor în mod constructiv sau distructiv. Din perspectiva statutului ocupat, starea lui psihică trebuie să denote echilibru interior, capacitate de adaptare la nou și rezistență la stres în vederea asigurării unei interacțiuni pozitive și constructive cu elevii. Din prelucrarea statistică a rezultatelor primului instrument aplicat Chestionarul adaptării la stres cu ajutorul Bateriei de teste Soft RQPlus, am obținut
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4 A, B, C, D]; • schimbările de direcție, întreruperile de linii, dezorganizarea în pagină; • liniile nonfigurative/disparate: creează senzația de desfacere, dislocare; • trunchiul îngustat: înseamnă inhibiție, refulare, blocaj afectiv [Anexa 4 A
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate, asprime, nerăbdare, inhibiție [Anexa 4 B]; • ramuri cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
superioare: vivacitate intelectuală și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comandați de sistemul neurovegetativ, care au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres"143. Postura rigidă a profesorilor cu reactivitate accentuată la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment de superioritate, aroganță, neadaptare. La fel și postura aplecată/încovoiată se întâlnește mai ales la profesorii obosiți, descurajați, timizi, negativiști, stări psihice care pot să apară pe fond de stres. Prin încovoierea trunchiului, profesorul pare fără să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
psihic și stabilesc un contact vizual direct cu elevii (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 10,17 17,46; p < 0,05) [Anexa 9]. Stabilirea contactului vizual de sus în jos reprezintă o disfuncție în comunicarea didactică, deoarece poate să denote superioritate, aroganță, necooperare, comparativ cu privirea directă, care exprimă interes, încredere, sinceritate, colaborare. În stabilirea contactului vizual cu elevii, nu există diferențe semnificative statistic (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 0,05 2,32; unde p < 0,05), fapt ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
între 14,05 26,62; p < 0,05 ) [Anexa 12]. Utilizarea frecventă a ,,adaptorilor obiectuali" de către profesori (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate) și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
folosirea acestei abilități o are asupra fiecărui client și să nu exagerăm. * Poziția corpului este de obicei primul aspect pe care clientul îl observă. Consilierul trebuie să fie atent la poziția sa, mai ales la prima întâlnire. Poziția trebuie să denote profesionalism și, în același timp, relaxare și siguranță. Mark Young (2002) recomandă consilierilor să fie ușor orientați/aplecați către client atunci când stau pe scaun față în față cu acesta. Există însă specialiști care nu recomandă acest lucru în anumite situații
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și insuccese. Tocmai de aceea, se recomandă organizarea unor exerciții simple în cadrul procesului de consiliere în carieră, cu ajutorul cărora clientul să fie pus în situația să își prezinte în mod coerent calitățile pozitive, realizările, abilitățile, experiența profesională. Fluența în discurs denotă inteligență, aptitudini pentru comunicare, flexibilitate și este foarte apreciată de angajatori. Există mai multe aspecte care trebuie luate în considerare în momentul în care clientul se pregătește pentru interviu. Acestea sunt: Dosarul personal (portofoliul de angajare), care va conține toate
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
imaginile revendicate de varietatea istoriilor, chiar și contestate, cea de-a doua fiind constituită din aparatele privirii pe care le avem la dispoziție și care sunt ghidate de modelele culturale de tipul narațiunii și tehnologiei, iar cea de-a treia denotând subiectivitățile identificării, dorinței ori respingerii din perspectiva cărora privim și prin intermediul cărora informăm ceea ce privim. Potrivit lui Rogoff, toate acestea s-ar exercita în condițiile erodării granițelor dintre producerea, teoretizarea și istoricizarea imaginilor, obiectelor și ambienturilor. Continuându-și analiza, Irit Rogoff
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care, în teza sa de doctorat intitulată From Art History to Visual Culture: The Study of the Visual after the Cultural Turn (De la istoria artei la cultura vizuală: studiul vizualului după turnura culturală), afirmă că termenul de studii vizuale ar denota noi abordări în istoria artei (Michael Ann Holy, Paul Duro), extinderea teritoriului profesional al studiilor artei pentru a include artefactele tuturor perioadelor și culturilor istorice (James Herbert), concentrarea asupra procesului vederii (W.J.T. Mitchell), dezvoltarea mediilor non-tradiționale, a televiziunii și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
devin instrumente de interogare creativă asupra relațiilor noastre critice cu tot ceea ce (ne) co-produce coexistența. Cercetare și mediere: teoria critică a artei și educația artistică Analiza condiției critice actuale, realizată în procesul construirii unei teorii post-estetice a studiilor vizuale contemporane, denotă tendința de schimbare a poziționării discursului teoretic cu privire la practicile, producțiile și reprezentările artei recente. Interesul pentru discursul observațional și reflexiv al criticii culturale, pentru modalitățile de apel ale criticii de artă și pentru răspunsul practic al artei critice au (in
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
precedente. Spre deosebire de Black, însă, iată-l pe Hill luând de bună o astfel de premisă de lucru, precum, în prealabil, mai considerase de la sine înțelese și alte tipuri de demersuri critice. Îndrăznesc să presupun că această atitudine, departe de a denota dogmatism, demonstrează, dimpotrivă, familiaritatea lui Forbes Hill cu scrierile lui Edwin Black, care par să îl (in)formeze, așa cum atestă, de altfel, una dintre trimiterile sale bibliografice. Însă iată că Forbes Hill alege, în baza deschiderii metodologice oferite de Black
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare. Astfel, în ce privește argumentarea logică, Hill remarcă, în textul adresei lui Nixon, apelul său masiv la entimeme, constitutive "corpului" argumentării, construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care Nixon se folosește în adresa
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
reamintește, ajuns în acest punct al analizei sale, faptul că, într-un discurs deliberativ, cu cât premisele (majore) din care se pot extrage predicții au, în mai mare măsură, caracterul de "cunoaștere comună", cu alte cuvinte, cu cât aceste premise denotă, în măsură mai semnificativă, adevăruri (universal) acceptate, cu atât mai eficient va fi actul discursiv care le implică. Nixon, așa cum demonstrează, pas cu pas, Forbes Hill, alege de fiecare dată, fără excepție, să implice astfel de premise majore cu rol
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai reproduce istoria conflictuală a statelor-națiune între comunitățile interstatale? Cum poate o astfel de formă să fie pusă în practică? Sau dacă diferențierea de care depinde identitatea angajează în mod necesar alteritatea, un termen care este folosit nediscriminatoriu pentru a denota un spectru larg al relațiilor Sine Alter care pot include discriminarea, denigrarea, excluderea sau violența? Ce fel de relație cu restul lumii vor asigura aceste comunități? Ce tip de relații externe nu vor fi producătoare de conflict? Ce fel de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mai reproduce istoria conflictuală a statelor-națiune între comunitățile politice? Cum poate o astfel de formă să fie pusă în practică? Sau dacă diferențierea de care depinde identitatea angajează în mod necesar alteritatea, un termen care este folosit nediscriminatoriu pentru a denota un spectru larg al relațiilor Sine Alter care pot include discriminarea, denigrarea, excluderea sau violența? Ce fel de relație cu restul lumii vor asigura aceste comunități? Ce tip de relații externe nu vor fi producătoare de conflict? Ce fel de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Singura scuză ar putea fi faptul că exemplele de condensare evocate fac parte din categoria compuselor tematice; totuși, noile cuvinte, formate prin pretinsa "trunchiere", ca și secvențele omise, sunt unități lexicale (cuvinte sau teme de compunere) cu semnificație deplină, ceea ce denotă recunoașterea lor de către cei care le-au izolat. Dacă pot participa la compunere, definită de același autor ca "juxtapunere a unor elemente care pot exista în stare liberă și / sau care pot servi ca bază pentru derivate"32, izolarea acestor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de presupus că uneori intervine nu numai forma terminației, ci și genul sau numărul elementului reținut sau al întregului compus etimologic. Acești factori pot juca un rol în stabilirea încadrării împrumutului într-un tip flexionar asemănător celui al etimonului, ceea ce denotă cunoașterea limbii donatoare de către cei care l-au împrumutat: rom. coloniale f. pl. < fr. [denrées] coloniales f. pl.; rom. saleu n. < fr. [bâton] salé m.; rom. sofită s.f. corespunde cuvântului germ. Soffitte s.f. din structura compusului germ. Soffittenlampe s.f., și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Pe șoseaua neasfaltată pe care mergem sunt trecute pe hartă localități mici, mai mult pentru poștă care e luată de aici de fermierii veniți de la depărtare mare de drum. Ne oprim puțin în orășelul Huron cu 11.000 locuitori. El denotă că în imensitatea câmpiei e o populație care vine aci pentru aprovizionare, populația fermelor și ranch-urilor. De aci ne îndreptăm spre Pierre, capitala statului Dakota de sud. O școală cu 5 clase într-o cameră. Rapid City. Monumentele celor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]