5,982 matches
-
să conțină deseori stipulări contradictorii; - abundența actelor legislative, ceea ce a determinat fie confuzii generate de discordanțele dintre ele, de anularea unora, fără ca cele care le-au succedat să acopere toate stipulările abrogate, fie suprareglementări care descurajau inițiativele și încetineau procesul descentralizării sau funcționarea firească a unei piețe concurențiale; - analizele privind nivelul de implementare și evaluările de impact au arătat că există încă o distanță semnificativă între prevederile legislative și punerea în practică a acestora, deoarece fie prevederile nu au fost însoțite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cercul pe care l-am deschis acum șapte ani - În care este vorba despre istoria receptării acestui text. 1. În anul 1997, Într-un studiu publicat În revista Magyar Kisebbség, politologul maghiar Molnár Gusztáv formula o pledoarie elaborată În favoarea ideii descentralizării României, a reorganizării ei Într-o structură federală. În cadrul acestei noi formule administrative, Transilvania urmează să constituie una dintre principalele părți componente, deoarece identitatea sa culturală aparte, precum și tradițiile istorice, o Îndreptățesc În mod evident să acceadă la un asemenea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
european, care reglementează viața economică a Uniunii și asigură pacea internă și externă; statul național, care se menține pe mai departe ca un cadru formal intermediar; entitățile regionale, destinate unei cât mai largi autonomii. Importanța acordată regiunilor și autonomiei locale, descentralizării și federalizării nu reprezintă, desigur, o noutate În gândirea politică actuală; toată lumea este de acord că asemenea forme de organizare răspund mult mai bine necesităților contemporane, În comparație cu formula perimată istoric a statului național centralizat. Nota particulară a articolului lui Molnár
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
respectiv Îl reprezintă transmiterea unui mesaj public, cu efecte active, și nu exhibarea unei simple convingeri personale. Pe de o parte, ținând cont de propriile mele „prejudecăți” absolut banale, potrivit cărora integrarea occidentală a României este posibilă și dezirabilă, iar descentralizarea și autonomia locală reprezintă componente esențiale În acest proces, aș putea subscrie fără alte comentarii la teza dlui Molnár. Dacă această descentralizare ar presupune și autonomia Transilvaniei, Într-o formulă precum cea a Siciliei sau Cataloniei, dacă nu chiar a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cont de propriile mele „prejudecăți” absolut banale, potrivit cărora integrarea occidentală a României este posibilă și dezirabilă, iar descentralizarea și autonomia locală reprezintă componente esențiale În acest proces, aș putea subscrie fără alte comentarii la teza dlui Molnár. Dacă această descentralizare ar presupune și autonomia Transilvaniei, Într-o formulă precum cea a Siciliei sau Cataloniei, dacă nu chiar a Scoției sau Bavariei, În ceea ce mă privește, nu văd care ar fi problema. Foarte bine! Pe de altă parte Însă, nu prea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvaniei, menit să-i asigure acesteia, ca și restului României, un cadru de dezvoltare mai adecvat, argumentele de mai sus au Încercat să susțină ideea că nu există bazele necesare pentru ca un asemenea proces să fie astăzi posibil. Fără Îndoială, descentralizarea și autonomia locală sunt condiții obligatorii În vederea edificării unui stat democratic, adaptat la cerințele contemporane. Care sunt Însă unitățile regionale ce pot fi luate În calcul În cazul României, În condițiile În care diferențele existente Între provincii au fost anulate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
România, fie că a fost prea slabă, de la Începuturile sale, pentru a face față presiunilor statului, fie că aceste presiuni au fost prea puternice În vremea din urmă. Iar dacă premisa pentru buna funcționare a unei societăți civile este realizarea descentralizării, Însă descentralizarea nu se poate realiza deoarece această societate civilă nu prea există, atunci ne aflăm În fața unui cerc vicios extrem de neliniștitor. România de astăzi nu are ce să federalizeze, neavând la Îndemână, ca factori constitutivi, decât un stat centralizat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că a fost prea slabă, de la Începuturile sale, pentru a face față presiunilor statului, fie că aceste presiuni au fost prea puternice În vremea din urmă. Iar dacă premisa pentru buna funcționare a unei societăți civile este realizarea descentralizării, Însă descentralizarea nu se poate realiza deoarece această societate civilă nu prea există, atunci ne aflăm În fața unui cerc vicios extrem de neliniștitor. România de astăzi nu are ce să federalizeze, neavând la Îndemână, ca factori constitutivi, decât un stat centralizat care administrează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o comunitate politică. A turna aceste elemente În tiparele fluide ale unor autoreprezentări iluzionante sau ale unor tradiții istorice din a căror combinație poate ieși orice, nu ar reprezenta decât o alchimie inutilă. Ca unități de bază În procesul de descentralizare nu pot fi luate În considerare, deocamdată, decât entitățile administrative existente: județele. Dacă măcar acestea ar Înceta să mai fie simple curele de transmisie ale deciziilor administrației centrale ori circumscripții teritoriale de colectare a impozitelor la bugetul de stat, dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
taie capul, poliția, școlile și spitalele, poate că „ardelenii” sau „moldovenii” ar Învăța, În cele din urmă, ce Înseamnă viața Într-o comunitate politică. Până când statul centralizat nu se va retrage din economie - prin privatizare -, din viața comunităților locale - prin descentralizare -, ca și din mințile oamenilor - prin emanciparea lor de sub tutela colectivismului etatist -, România nu va avea nici o Transilvanie de federalizat, rămânând În sărăcia ei generală, unitară și națională. * * * S-au schimbat, oare, În ultimii șapte ani, circumstanțele pe care le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
den Schwingen Draculas nach Europa? Die öffentliche Debatte um neue Schulbücher als Indikator der Transformationskrise der rumänischen Geschichtskultur”, Jahrbücher für Geschichte und Kultur Südosteuropas (hrsg. von Andreas Helmedach, Wolfgang Höpken, Hans-Christian Maner), 2, 2000, pp. 91-104; Alexandru Zub, „Un imperativ: descentralizarea statală”, Provincia, I, 2000, nr. 2 (mai), p. 4; Adrian Marino, „Multiculturalitatea, lumini și umbre”, Altera, VI, 2000, nr. 13, pp. 170-172; Marius Turda, „Transylvania Revisited: Public Discourse and Historical Representation in Contemporary Romania”, În volumul Nation-Building and Contested Identities
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
întărirea absolutismului și a centralizării monarhice o reprezenta parlamentul, a cărui funcție a fost clar delimitată de către Bernard de La Roche -Flavin în 1617: „are funcția de a verifica, ratifica limita sau constrânge“ (t. n.) Pentru a accentua afirmațiile noastre cu privire la descentralizarea Franței, dorim doar să menționăm că în opt provincii franceze existau tot atâtea parlamente locale, care aveau același rol și autoritate ca și parlamentul parizian. Richelieu a pornit o adevărată luptă pentru deplasarea centrelor de putere judiciară dinspre parlamentul parizian
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în momentul când a fost numit prim ministru, Franța se afla la limita ruinei din punct de vedere economic și militar. Cardinalul a simțit că regatul avea un potențial economic deosebit, dar care nu era exploatat la adevărata valoare datorită descentralizării și influențelor nobilimii și clerului. A înțeles că, fără decizii clare, fără o organizare interioară bine structurată și fără exercitarea unor presiuni asupra aristocrației, bunul mers al politicii, al economiei și al armatei era periclitat. De aceea a contat în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
purtând și un sceptru „voievodal” la ceremonie. Posturi-cheie în instituțiile statului sunt ocupate de rudele lui Ceaușescu, începând cu soția, Elena, și continuând cu frații, fiul și cumnații. Virgil Trofin, Paul Niculescu- Mizil și Ion Iliescu sunt marginalizați. După 1974, descentralizarea începută de Maurer este abandonată, nimeni nu mai îndrăznește să aibă vreo inițiativă, toate hotărârile fiind luate de către cuplul prezidențial. Politica irațională de industrializare afundă România în datorii externe. Prețurile la alimente cresc, ceea ce nu rezolvă penuria, se introduc rațiile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
liceu. Dacă variabila pedagogică ar fi autonomia în învățare, am putea descoperi că aceasta este mai eficientă în cazul elevilor de liceu și mai puțin eficientă în cazul elevilor de școală primară. Sau am putea investiga atitudinea cadrelor didactice față de descentralizarea în educație, realizînd comparații în funcție de gradul didactic al acestora. Principalul dezavantaj al studiilor transversale este cel al comparabilității, dezavantaj specific oricărui studiu folosind grupe independente. Diferențele obținute în cadrul studiilor transversale ar putea fi datorate altor factori cum ar fi educația
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
supravegherea culturii naționale, este nevoie de o armonizare a modului de funcționare a tuturor instituțiilor școlare și culturale, indiferent de Ministerul căruia aparțin. (...) Legea de organizare a Ministerului va trebui să armonizeze funcționarea tuturor școlilor (...), trebuie să înfăptuiască o reală descentralizare a funcțiunilor”<ref id=”3”>Petre Andrei, Instrucția publică ..., pp. 238-239.</ref>. Regăsim ca actuale toate lecțiile interbelice ale marelui sociolog ieșean. Pentru că „dincolo de dobândirea cunoștințelor, școala trebuie să sprijine și să asigure cadrul necesar formării unui spirit echilibrat<ref
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fundamentată pe informații ferme și pe analize de impact coerente, acestea sunt aspecte care în cel mai bun caz trebuie mimate. În România trăim zilnic consecințele exercitării puterii politice în absența unei cunoașteri profunde a societății și a mecanismelor acesteia. Descentralizarea ar fi parte a unei soluții dar la debut de 2014 suntem în situația în care Legea descentralizării, elaborată pripit și asumată fără dezbatere publică sau politică este blocată de Curtea Constituțională. Ea s a dorit a fi o măsură
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
caz trebuie mimate. În România trăim zilnic consecințele exercitării puterii politice în absența unei cunoașteri profunde a societății și a mecanismelor acesteia. Descentralizarea ar fi parte a unei soluții dar la debut de 2014 suntem în situația în care Legea descentralizării, elaborată pripit și asumată fără dezbatere publică sau politică este blocată de Curtea Constituțională. Ea s a dorit a fi o măsură de consolare a celor care se vedeau în postura de mari beneficiari ai regionalizării amânate sine die. Secolul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a fost privit în mod superficial de către cei aflați la putere. Au știut că nu vor putea păstra coerența unei alianțe stânga-dreapta decât cel mult un an. Acel an ar fi putut pregăti o strategie bine fundamentată pentru regionalizare și descentralizare. În loc de asta, s-a considerat că, atunci când ai o majoritate foarte consistentă, un an poate fi de ajuns pentru a forța schimbări care de fapt au nevoie de mult mai mult timp. Sigur că este fantezistă ideea că, în asemenea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
reforma administrativă respectă o serie de principii precum cel al subsidiarității („exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean”), asigurării resurselor integrale, responsabilității autorităților locale și regionale, principiul „asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau regionale”, principiul echității, al democrației participative și al „cheltuirii eficiente a resurselor financiare publice”<ref id=”1”>Memorandum privind adoptarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau regionale”, principiul echității, al democrației participative și al „cheltuirii eficiente a resurselor financiare publice”<ref id=”1”>Memorandum privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare - descentralizare în România, online la http://www.google.ro/url?sa =t&rct= j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CDEQFjAA&url =http%3A%2F%2Fwww.mdra p.ro%2Fuserfiles%2FRegionalizare memorandum 1 902 13.doc&ei=-UNUUf3hN5Dmt Qas4YCYBw&usg=AFQjCNEz9YPecUn P9efdMGRY7g OBQhlA
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Regionalizarea în statele Uniunii Europene”, în Administrație și management public, nr. 3, 2004, ASE București, URL: http://ramp.ase.ro/ data/files/ articole/3 15.pdf, pp. 104-111.</ref> care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel local. Cu toate acestea, este prezent controlul statului la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nivel regional urmăresc mobilizarea și promovarea colectivităților locale pentru dezvoltare economică și regională. Modelul regionalizării prin intermediul colectivităților locale urmărește cooperarea dintre comunitățile locale, cu atribuții extinse, astfel încât cele care își exercită puterea sunt practic instituțiile descentralizate de la nivelul fiecărei regiuni. Descentralizarea regională introduce între nivelul administrației de stat și cel al comunităților și colectivităților locale deja existente un alt nivel, cel al regiunii, care are un cadru instituțional specific, o circumscripție mai largă ce urmărește în principal dezvoltarea economică. Important de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ne referim la modelul regionalizării prin intermediul autorităților federale, cu alte cuvinte o uniune de state, în care fiecare entitate are particularități regionale și etnice. însă pentru cazul României relevant este exemplul Franței, urmărindu-se realizarea procesului regionalizării în paralel cu descentralizarea Atribuțiile organelor regionale de administrație ar viza domeniile economic, cultural, educațional și planificarea teritorială<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, Procesul de regionalizare a României și securitatea națională, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2012, p. 48
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
3. Contextul românesc: obiective, procese, consecințe Proiectul regionalizării face parte din seria obiectivelor Programului de Guvernare 2013-2016, cu două coordonate majore în direcția dezvoltării și administrației, respectiv reorganizarea administrativ teritorială care să permită funcționarea regiunilor și continuarea, respectiv eficientizarea procesului descentralizării. În acest sens este necesară derularea a trei procese administrative corelate: revizuirea Constituției, elaborarea cadrului normativ care să reglementeze funcționarea regiunilor și a celui care să delimiteze descentralizarea competențelor<ref id=”1”>Memorandum privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]