2,244 matches
-
și chipul URSS, al cărei "sovietism" se fisurează și se fărîmițează pretutindeni, lăsînd să se întrevadă singularitățile etnice, religioase și naționale, începînd cu Rusia mare, care își regăsește identitatea milenară; este vorba și despre chipul Europei de Vest, care își descompune însăși occidentalitatea sa pentru a se lărgi curînd spre Centru și spre Est. Odată cu prăbușirea zidului Berlinului, dublul oraș frontieră între două lumi a redevenit deja centrul Germaniei. Și în această descompunere a celor două jumătăți mutilate ale Europei, în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în această reconstituire regulile de funcționare. Structura este deci de fapt un simulacru al obiectului, dar un simulacru dirijat, interesat, fiindcă obiectul imitat relevă ceva care rămînea invizibil sau dacă preferați ininteligibil în obiectul natural. Omul structural ia realul, îl descompune, apoi îl recompune" (R. Barthes, 1964: 214). Instalarea, în anii '50, a fenomenului structuralist coincide cu reconfigurarea spațiului intelectual francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
une théorie du langage, Minuit, 1968) ca teorie, servind la descrierea și predicția oricărui text compus în orice limbă (fiecare text, fiecare actualizare este un proces ce corespunde unui sistem pe baza căruia poate fi analizat). Fiecare proces poate fi descompus într-un număr limitat de elemente care sînt utilizate constant în diverse combinații. Stiința lingvisticii ar trebui să prevadă toate combinațiile posibile de elemente și condițiile realizării lor. Hjelmslev va postula existența a două categorii de substanțe: * la nivelul semnificatului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
afaceri). Din această perspectivă mijloacele de comunicare în masă devin instrumente de orientare pentru schimbare "busole culturale" care generează anumite fluxuri culturale de adaptare; iv) funcția prismă de detaliere, filtrare a tendințelor generale conform unor dimensiuni particulare individuale. Așa cum prisma descompune lumina, fiecare mediu construiește și accesibilizează conținutul informațional, permițînd fiecărei persoane, grup social (chiar minoritar sau marginal) să aplice în mod specific fluxurile culturale generale la modul său de viață, găsindu-și astfel locul în mozaicul cultural; v) funcția ecou
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Căci, atunci când vrem să spunem că profesorul este o autoritate pentru întreaga clasă, atunci vrem să spunem de fapt că el este o autoritate pentru primul elev și pentru al doilea și așa mai departe [...]. Autoritatea asupra grupului poate fi descompusă în autorități exercitate asupra indivizilor și poate fi definită prin aceste autorități individuale". (Bochenski, 1992, p. 30) Cu alte cuvinte, purtătorul colectiv al autorității (formulare cu care Bochenski nu este de acord) se (poate) descompune în relația pe care fiecare
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Autoritatea asupra grupului poate fi descompusă în autorități exercitate asupra indivizilor și poate fi definită prin aceste autorități individuale". (Bochenski, 1992, p. 30) Cu alte cuvinte, purtătorul colectiv al autorității (formulare cu care Bochenski nu este de acord) se (poate) descompune în relația pe care fiecare membru al comunității care oferă partea sa de cunoaștere o stabilește cu acela care are nevoie de cunoașterea respectivă, subiectul autorității. Baza acceptării acestor părți de cunoaștere ca fiind adevărate este încrederea. În plus, în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este însoțită de cea etică și provoacă prăbușirea valorilor. Haosul și panica provocată îi afectează mai mult sau mai puțin pe toți membrii societății, dîndu-le sentimentul că se abat de la sensul vieții, trăsătură caracteristică a epocilor de declin. Teama se descompune în angoase multiple și nenumărate griji, care nu sînt decît negativul dorințelor exaltate, ale căror afectivități, datorită orbirii spiritului, se degradează în angoase inhibante. Această amenințare inevitabilă de a fi din nou pradă spaimei psihologic agravate și panicii provocate de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Exemplu cu valoare eternă, exemplu "nemuritor", a cărui împlinire, personificată simbolic, "Cristos", trăiește veșnic în memoria oamenilor, chiar dacă este din cînd în cînd uitată din cauza înțelegerii ei greșite. Ca om muritor, Iisus moare cu adevărat, iar trupul lui neînsuflețit se descompune. Dar elanul care l-a animat, Cristos adevărul transmis prin învățătură -,va renaște din mormînt, potrivit textelor, "a treia zi". Conform simbolisticii numerelor, cifra "trei" simbolizează spiritul: adevărul va ieși la lumină într-un viitor îndepărtat, cînd oamenii, înțelegînd mesajul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
urmărim să răspundem pare simplă: în școala elementară a crescut sau a scăzut violența între primele noastre anchete din 1995 și cele din 2003? În funcție de dezvoltările metodologice și conceptuale pe care le-am tratat pe parcursul cărții, această întrebare trebuie totuși descompusă în mai multe întrebări complementare: care a fost evoluția numărului de victime în școlile primare și, mai ales, a numărului de elevi "supravictimizați" sau suferind mai multe tipuri de victimizări? Pe de altă parte, aceste victimizări s-au schimbat oare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai interesantă decât cea a elementelor izolate, iar un naturalist, care nu a studiat niciodată un elefant altfel decât la microscop, ar putea crede că știe suficient de bine acest animal? Ei bine! Și în matematică există ceva asemănător. Logicianul descompune, ca să spunem așa, fiecare demonstrație într-un număr foarte mare de operațiuni elementare; după ce am fi examinat aceste operațiuni una câte una și am fi constatat că fiecare este corectă, am fi putut crede că am înțeles adevăratul sens al
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
individului nu sunt tot o realitate, și încă una mai interesantă? Crede oare naturalistul, care nu a studiat niciodată elefantul decât la microscop, că poate cunoaște suficient acest animal? La fel se întâmplă și în matematică. După ce logicianul va fi descompus fiecare demonstrație într-o mulțime de operații elementare, toate corecte, tot nu va deține întreaga realitate; îi va scăpa complet acel nu-știu-ce care face unitatea demonstrației. În cazul edificiilor ridicate de maeștrii noștri, la ce bun să admiri opera zidarului
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să devină instantaneu (y + oy.), în timp ce x se transforma în (x + ox). (Litera o reprezenta timpul scurs; el era aproape egal cu zero, dar nu chiar, după cum vom vedea.) Astfel, ecuația devine: (y + y.) = (x + ox)2 + (x + ox) + 1 Descompunând termenul (x + ox)2; obținem: y + oy. = x2 + 2x(ox) + (ox)2 + x + ox + 1 Dacă rearanjăm termenii, obținem y + oy = (x2 + x + 1) + 2x(ox) + 1(ox) + (ox)2 Deoarece y = x2 + x + 1, putem reduce termenii y, din partea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cele ionizate - având câte o frumoasă singularitate în formă de inel - ar putea omorî un astronaut, din cauza inflației maselor. Pe măsură ce cazi spre singularitate, masa găurii negre pare să crească la infinit. Atracția gravitațională este atât de puternică, încât ai fi descompus într-o fracțiune de secundă. Găurile de vierme sunt primejdioase pentru sănătatea ta. Chiar dacă zerourile din miezurile găurilor negre nu oferă o cale ușoară de a călători prin spațiu, zeroul din mecanica cuantică ne dă o alternativă: energia din punctul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
facilitează toate reacțiile energetice din univers se va rarefia. Stelele se vor stinge când își vor consuma tot combustibilul, iar galaxiile vor deveni tot mai întunecate - și apoi vor rămâne reci și tăcute. Materia înghețată, moartă, a stelelor se va descompune, lăsând în urmă doar o radiație slabă, care se va răspândi în mod egal în întreg universul. Cosmosul va deveni o supă rece de lumină vagă. Va fi o moarte prin îngheț. Pentru Einstein, aceste idei erau de nesuportat. Ca
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cu 1. Deoarece a și b sunt egale, b2 = ab (ec. 1) Iar a fiind egal cu el însuși, este evident că: a2 = a2 (ec. 2) Scădeți ecuația 1 din ecuația 2. Rezultă a2 - b2 = a2 - ab (ec. 3) Putem descompune în factori ambele expresii ale ecuației; a2 - ab este egal cu a(a - b). De asemenea, a2 - b2 este egal cu (a + b)(a - b). (Nimic ciudat până acum. Această afirmație este perfect adevărată. Folosiți numere în loc de litere și convingeți
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
un înalt grad decovalență. De altfel, litiul și combinațiile sale se aseamănă foarte mult cu magneziul și combinațiile acestuia, diferențiindu-se foarte mult de metalele alcaline (de exemplu, din punct de vedere al stabilității termice, combinațiile oxigenate ale litiului se descompun cu formare de oxid, în timp ce combinațiile celorlalte metale alcaline sunt fie stabile, fie se descompun în azotiți - în cazul azotaților). Majoritatea combinațiilor chimice ale metalelor alcaline sunt solubile. Cele mai multe combinații se prezintă sub forma unor cristalohidrați cu un număr mare
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
magneziul și combinațiile acestuia, diferențiindu-se foarte mult de metalele alcaline (de exemplu, din punct de vedere al stabilității termice, combinațiile oxigenate ale litiului se descompun cu formare de oxid, în timp ce combinațiile celorlalte metale alcaline sunt fie stabile, fie se descompun în azotiți - în cazul azotaților). Majoritatea combinațiilor chimice ale metalelor alcaline sunt solubile. Cele mai multe combinații se prezintă sub forma unor cristalohidrați cu un număr mare de molecule de apă, de exemplu Na2CO3·10H2O. Probleme rezolvate 1 O cantitate de amestec
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
mare de săruri greu solubile, precum fluorurile, carbonații, oxalații, sulfații, fosfații, cromații etc. Sărurile solubile, în stare solidă, se prezintă sub formă de cristalohidrați. Oxizii prezintă caracter bazic, cu excepția celui de beriliu (care este amfoter). Hidroxizii, carbonații și azotații se descompun termic, formând oxizi. Carbonații neutri, insolubili în apă, se solubilizează prin captarea dioxidului de carbon în prezența apei, formând carbonați acizi. Probleme rezolvate 1 O bucată de calciu s-a ars în aer, iar cenușa obținută a fost dizolvată în
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
8 HCl = 3 CaCl2 + 2 NH4Cl Excesul de acid se tratează cu hidroxid de sodiu: 5) HCl + NaOH = NaCl + H2O Baza în exces va reacționa cu clorura de amoniu: 6) NH4Cl + NaOH = NH4OH + NaCl La fierbere, hidroxidul de amoniu se descompune: 7) NH4OH NH3↑ + H2O iar amoniacul degajat este captat în soluția de acid sulfuric: 8) 2 NH3 + H2SO4 = (NH4)2SO4 Excesul de acid este titrat cu soluție de hidroxid de potasiu: 9) H2SO4 + 2 KOH = K2SO4 + 2 H2O Ecuațiile chimice
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
dimerizează sau acceptă o pereche de electroni de la un ligand. Aceste metale reacționează cu oxigenul, cu halogenii, cu sulful. Cu azotul reacționează doar aluminul, celelalte formând azoturi. Reacționează cu fosforul. Numai aluminiul reacționează cu carbonul. Aluminiul, galiul și indiul nu descompun apa, dar amalgamul de aluminiu reacționează cu apa la rece. Reacționează cu toții acizii, cu excepția acidului azotic: aluminiul se pasivează în prezența acestui acid, iar galiul reacționează foarte slab. Aluminiul și galiul se dizolvă în alcalii. O caracteristică importantă a aluminiului
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
numărului cuantic principal n. În aer sunt stabile în stare compactă, dar devin reactive sub formă de pulberi. La temperaturi ridicate reacționează cu oxigenul, cu halogenii, cu sulful, cu azotul și fosforul, cu siliciul, cu borul. În atmosferă umedă, manganul descompune apa. Acizii au acțiune diferențiată, în funcție de perechea de reactanți considerată și de concentrație. Manganul este atacat de acizii diluați, cu degajare de hidrogen; în schimb, în reacția cu acidul sulfuric concentrat se degajă dioxid de sulf. Tehnețiul este atacat doar
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
aer umed, la temperatura camerei, cobaltul și nichelul sunt stabile în aer uscat, aer umed și acizi diluați. La cald, însă, și aceste două metale se oxidează. Reacționează cu halogenii, cu sulful, cu fosforul, cu carbonul și siliciul. La cald descompun vaporii de apă. Întrucât sunt situate înaintea hidrogenului în seria tensiunilor electrochimice, reacționează cu hidracizii, cu degajare de hidrogen. Toate aceste trei metale se pasivează în acid azotic concentrat, iar ferul - chiar și în acid sulfuric concentrat și acid cromic
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
oxigenului. Combinațiile acestor elemente la starea de oxidare +1 au un preponderent caracter covalent, ceea ce determină o solubilitate redusă. Această stare de oxidare este caracteristică argintului. Compușii cuprului monovalent sunt stabili la temperatură ridicată; spre deosebire de aceștia, cei de aur se descompun la cald, iar cei de argint - în prezența luminii. Elementele grupei a 11-a formează numeroase combinații complexe monovalente dicoordinate. Combinații în care este divalent formează, în special, cuprul. Acești compuși au un caracter preponderent covalent. Sărurile cuprului la starea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
prăjirea sulfurii și descompunerea oxidului format sau, similar aurului și argintului, prin metoda cianurării. Din punct de vedere al proprietăților chimice, zincul și cadmiul se aseamănă între ele, deosebindu-se de mercur. Reacționează cu halogenii și calcogenii. Zincul și cadmiul descompun vaporii de apă la temperaturi apropiate de temperatura de fierbere a metalelor. Reacția cu acizii decurge în mod diferit. Zincul și cadmiul reacționează energic cu hidracizii; cu oxoacizii diluați reacționează cu degajare de hidrogen, în schimb în reacția cu acizii
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
mercuroase (la starea de oxidare +1), ca urmare a realizării unei legături intermetalice între doi atomi de mercur. Combinațiile mercuroase au caracter covalent, sunt albe și greu solubile în apă. Sub acțiunea luminii, a căldurii sau a diverșilor reactivi se descompun ușor, disproporționând în săruri mercurice și mercur metalic. Probleme rezolvate 1 Prin reducerea cu cărbune a 321,25 kg minereu cu puritatea 80% au rezultat 225 kg metal. Se cer: a) să se identifice minereul, știind că este vorba despre
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]