11,367 matches
-
mai mare parte, din economiile proprii (două-opt miliarde de euro/an care au fost trimise în țară în ultimii zece ani) și fonduri gestionate de băncile de credit agricol, care trebuie reînființate în mediul rural. Forme cooperatiste de producție și desfacere vor completa această renaștere a satului românesc, propunere valabilă pentru agricultura din zonele de deal și munte, fermele cu mari suprafețe de teren arabil vor avea alte modele de producție, respectiv cele care s-au arătat viabile la nivel european
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
mediu și lung, să ofere orizont României și locul ei în spațiul european; - ar fi evitat involuția economiei și locul periferic în ierarhia statelor europene; - procesul privatizării n-ar fi fost prilejul dezindustrializării țării și transformării acesteia în piață de desfacere pentru alte țări; - nu s-ar fi pierdut 4-6 milioane de locuri de muncă, între 2009 și 1989, iar migrația locuitorilor în țările europene (și nu numai) nu ar fi devenit fenomen; - România ar fi putut să aibă o structură
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
trimis anual în țară între două și opt miliarde de euro), o prezintă parcul agroindustrial și banca de credit agricol din comună, care gestionează și economiile foștilor emigranți, la care se adaugă și organizarea locuitorilor în forme cooperatiste de producție/desfacere a produselor alimentare. Politica investițiilor. Prezintă dificultăți și cere multă abilitate din partea decidenților, deoarece investitorii trebuie căutați și atrași în punerea în valoare a unei resurse - prevăzută în politica industrială -, nu numai în propriul avantaj, dar și în avantajul beneficiarului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
comună) ca pădure, islaz, luciu de apă, spații publice, pășuni și fânețe naturale, resursa umană locală, tradiția (cunoașterea ecologică tradițională) etc.; - modificări în structura activității agricole prin adaptarea la cerințele pieței potențiale, asigurarea independenței alimentare locale; - organizarea producției agricole, a desfacerii produselor, condiționării, depozitării și transportului acestora, în entități economice tip cooperatist care să poată comunica (marketing, încheiere și derulare de contracte, acces la sisteme financiare moderne etc.) cu piața internă și externă; - extinderea activității economice, de la obținerea de produse agricole
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ceea ce înseamnă: amplificarea activității economice (minimum de entropie, maximum de valoare, de eficiență) prin valoarea adăugată produselor agricole care se transformă în produse alimentare, procesate local, care nu necesită intermediari pentru procesare; entitățile economice nou-formate (tip cooperative de producție, de desfacere sau și de producție-desfacere), prin intermediul propriului sector managerial, oferă produse alimentare unităților de desfacere din mediul urban, și anume hipermarketurilor care domină piața internă a României. Oferta este la nivelul produselor similare străine concurente. Avantaje comparative pot fi avute în
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
valoarea adăugată produselor agricole care se transformă în produse alimentare, procesate local, care nu necesită intermediari pentru procesare; entitățile economice nou-formate (tip cooperative de producție, de desfacere sau și de producție-desfacere), prin intermediul propriului sector managerial, oferă produse alimentare unităților de desfacere din mediul urban, și anume hipermarketurilor care domină piața internă a României. Oferta este la nivelul produselor similare străine concurente. Avantaje comparative pot fi avute în vedere precum calitatea ecologică, soiuri originare, preparate tradiționale etc. Se formează astfel canalele de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și rezultatele obținute. Pentru companiile cotate românești, binele general merge dincolo de acest echilibru, el urmărind Îndeplinirea obiectivelor strategice de manageri, care poartă Întreaga responsabilitate privind ghidarea organizației prin multitudinea de provocări cotidiene, falimente, crize financiare, dificultăți la nivelul piețelor de desfacere și la nivelul identificării unor noi surse de finanțare. Pornind de la aceste considerente, se pune problema raportării periodice a unor rezultate pe baza cărora utilizatorii informației financiar-contabile să poată evalua poziția și performanța firmei, precum și capacitatea acesteia de a-și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
mișcare neprevăzută a pupilei Ca Întîlnirea În crepuscul a sălciilor cu portocala de sînge al Îndrăgostiților... Și poate e locul să notăm aici, anticipînd unele considerații privitoare la dinamica imaginii poetice, că ochiul nu vede doar lumea ca necontenită deschidere, desfacere, despletire, revărsare etc. a formelor, Într-o succesiune infinită pe o retină-ecran, ci și provoacă deschiderea, situîndu-se Într-o arie a agenților dinamizatori, alături de tot ceea ce aparține subiectului liric care Înțelege nu atît să contemple universul, Înregistrîndu-i Înfățișările fascinante, cît
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se umple ca o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vînturi precum spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sîngele-n desfaceri se leagănă de cer” - sînt doar cîteva ilustrări ale acestei reciproce Împărtășiri a tensiunilor sufletești traduse În imagini marcînd trezirea (răscolirea) tuturor forțelor eului, voința de osmoză și identificare. Nu mai puține sînt, tot aici, semnele „deplasării liniilor” pe o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În sare dar trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod te-apleci și-ntrebi privirea și degetu-n licoare mă-ncerci ca pe un lacăt bă bați ca-n lăicer genunchiul ca o ușă mă umple de răcoare și sîngele-n desfaceri se reazimă de cer... Jocul dintre simultaneismul pluriperspectivic, deschis spre panorama vieții moderne, În care - după expresia lui Octav Șuluțiu - „imaginile sunt răsturnate În planuri Întretăiate, precum sunt descompuse mișcările În tablourile artei noi”, și variațiunile pe cîte o singură
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ar spune Durkheim). Cu cât membrii unei societăți sunt mai dependenți În raport cu anumite trans-acțiuni (fiind „legați” Între ei tehnologic sau social), actorii fiind astfel implicați În rețele de relații economice care au În sine valoare economică (În sensul În care desfacerea relațiilor și re-relaționarea incumbă costuri economice adesea considerabile), cu atât mecanismele instituționale formale de generare a ordinii economice sunt mai importante. Dacă pentru Durkheim solidaritatea este o propensiune firească a societății având finalitate În sine, economiștii consideră că actorii umani
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o importantă variație În ceea ce privește integrarea activităților productive. La un capăt al continuumului Întâlnim un număr relativ redus de firme care dezvoltă propriul produs, realizează activități integrate, incluzând design-ul propriei colecții, realizarea documentației tehnice, aprovizionarea cu materie primă, producție și desfacere În lanțuri de magazine sau În magazine proprii. În 2002, numai 2% din totalul firmelor erau astfel integrate, iar estimările pentru 2005 erau de creștere a ponderii la aproximativ 10% din totalul sectorului. Pe de altă parte, 33% În 2002
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituie activitatea de lohn propriu-zis, având cea mai mică valoare adăugată și presupunând importul de materii prime furnizate de partenerul/antreprenorul extern, Împreună cu documentația și doar contractarea „asamblării” produsului și, apoi, exportarea acestuia către același partener (care, mai departe, asigură desfacerea). În cadrul acestora din urmă, un procentaj greu de estimat Îl constituie acele firme (În general ateliere de mici dimensiuni) care nu au nici capacitate de import și export și al căror nivel de integrare orizontală este Încă și mai scăzut
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități specifice ale firmei (acelea de export/import, gestiunea relației cu partenerii, Întocmire a contractelor) și scoteau de sub jurisdicția lor ceea ce Însemnau activități pentru piața internă (producerea de modele proprii, documentația tehnică, desfacerea etc.). Se instituie astfel, la nivel cultural-cognitiv, un câmp specific al „sectorului de export”. Așa cum afirmam mai sus, după Scott (2004:171), aceste firme „funcționează ca un soi de comunități cognitive care sugerează un grad de convergență tot mai ridicat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
strategie de viitor axată pe dezvoltarea propriilor produse (o concepție a „firmei ca Întreg”) și nu doar contractarea capacității productive. În ultimul caz, strategia economică accentuează diversificarea și coordonarea activităților pentru realizarea unui „produs Întreg”, proiectarea, aprovizionarea cu materii prime, desfacerea; În general firmele mici, emergente care nu se bazează pe o „moștenire” a capacităților tehnologice din perioada comunistă, adoptă strategii diversificate. Această strategie este specifică organizațiilor ai căror manageri provin din domeniul de creație sau productiv și care au capacități
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmată de angajarea și/sau integrarea În unități productive aparținând unor asociații de tip familial (constituite, acolo unde e posibil, chiar prin asocierea familiilor absolvenților În cauză) ori În mici ateliere meșteșugărești, sprijinite prin facilități de ordin fiscal și de desfacere a producției și cu suportul logistic al comunității locale. În aceste situații, absolvenții respectivi, fără experiență și fără abilități În planul relațiilor sociale și antreprenoriale, pot beneficia de supraveghere și Îndrumare din partea părinților, a tutorilor sau a altor persoane Învestite
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
angajatorilor, conform pregătirii și capacității fizice și intelectuale; bă scutirea de impozit pe salariu; că o perioadă de probă la angajare de cel puțin 45 de zile lucrătoare; dă un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului; eă posibilitatea de a lucra mai puțin de opt ore pe zi, în condițiile legii, pe baza unei recomandări medicale în acest sens; fă pensionarea la cerere pentru limită de vârstă, în funcție de gradul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
exprimă ușor, prea ușor. Mai inventivă, cu o mai mare mișcare, În orice caz, este retorica În poemele epice. Dumbrava roșie este un model. Regăsim, aici, toate instrumentele retoricii romantice: antiteza, iubirea de eufonii, descripțiile grandioase, pînza epică vastă, o desfacere și o restrîngere ritmică a unghiului liric... Poemul (publicat În Convorbiri literare, 1872) Începe cu povestirea unui vis (Visul lui Albert) Într-un limbaj care epuizează nuanțele trufiei și ale grandorii: falnic, gigantic, imnător, un uragan de glasuri ce clocotea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și confuz, omul Începe să aibă sentimentul individualității sale. Conachi traduce din iluministul Al. Pope: An Essay on Man sub titlul: „Prințipurile Moralului sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori frageda trestioară după vînturi cum să pleacă, / ori lumile totodată În noian să se prefacă” etc.
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la număr, rânduite câte trei, cu scaune așezate astfel încât pupitrele să se bucure de lumină. — S-a dezlipit inscripția de pe ușă, observă Jenică. Își umezi degetele și întinse banda adezivă la loc : Acuma nu mai sunt compartimente de astea. La desfacere îi zice marketing și la personal resurse umane. La ăștia cum eram noi, mecano-energetic, cum le zice ? — Or mai fi ? Vreau să zic, adăugă Tili, or mai fi fabrici ? Astea pe care le știm s-au închis toate, și laminorul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
purtă cu vorba câteva zile, apoi, ca să scape de strânsoare, începu să nu mai dea pe acasă. Dormea iar la minister și spunea că l-au dat copiii afară. Aceștia recurseră la o stratagemă. Amenințară cu vânzarea cărților, simulând chiar desfacerea lor, în chipul următor: unul din prietenii lui Petrișor fu prins de Hagienuș în oraș având la braț câteva cărți din cele mai arătoase și mai prețioase ale orientalistului. - Da' ce ai acolo? Întrebă acesta. - Niște cărți, răspunse amicul, extrem de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
complicitate cu Demirgian, profitând de faptul că Saferian nu mai călca pe la parter, transportă lucrurile propuse pentru vânzare jos, ba chiar le dispuse în două saloane comunicante, ca într-un interior normal. Sultana nu credea deloc în catastrofe și considera desfacerea pripită drept o absurditate. Ea, care înainte sfătuise pe Ioanide să emigreze în Egipt, voia acum să rămână în România și să se ocupe cu comerțul. Era încredințată că lui Manigomian îi va trece criza și se va bucura când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
altminteri pe nimic, nu făcuse caz de ele. Acum era înduioșat a trece drept emerit colecționar și poza în maniac. Într-un cuvânt, Sultana continua strălucit activitatea lui Saferian, perfecționînd-o și întreținînd acel aer de snobism artistic, atât de propice desfacerii vechiturilor. Ieșind în lume, Sultana deveni simpatică și căutată și suplini cu succes pe G. Călinescu Manigomian. Madam Pomponescu, dând o recepție acasă, îi solicită luminile, iar Sultana, împrumutînd din depozitul ei mobilele, covoarele și lustrurile de care avu nevoie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Americii în materie de film, televiziune sau muzică. După cum am văzut în capitolul anterior, muzica și producțiile cinematografice americane "s-au furișat" pe teritoriul Uniunii Sovietice cu urmări profunde, însă produsele sovietice autohtone nu au găsit niciodată o piață de desfacere peste ocean. Un Elvis socialist nu a existat niciodată. Proiecte susținute de guvern, cum au fost revista Viața Sovietică sau serialul de televiziune Limba și poporul rus, au fost ecouri slabe în spațiul gol al culturii populare. Cultura sovietică nu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane, un artizanat foarte viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine (istoricul acestor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]