130,983 matches
-
precum și atunci când terenul nu este eliberat de resturi vegetale. De asemenea, când arătura de vară este efectuată mult după recoltare, și mai ales pe secetă, consumul de combustibil crește cu circa 25 %, lucrarea este de slabă calitate, iar dacă este destinată însămânțărilor, arătura necesită 1 - 3 prelucrări cu grapa cu discuri, adică un consum suplimentar de motorină. - Influența ascuțirii brăzdarelor de plug asupra consumului de motorină a tractorului Brăzdarele uzate cu grosimea tăișului mai mare de 1 mm, sporesc rezistența la
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
se păstrează în original până în zilele noastre în arhivele din Liov, Bistrița și Brașov, sunt foarte puține, dar confirmă alături de corespondența purtată în relațiile politice ale Moldovei cu alte state, existenta unui serviciu poștal bine organizat. De acest serviciu, deși destinat a rezolva numai nevoile statului, se vor fi folosit deseori negustorii și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județe Bacău, Roman, Neamț, Dorohoi etc. serviciul poștal rural nu s-a putut organiza imediat, așa după cum s-a arătat mai sus, din cauza marilor economii impuse de guvern tuturor ministerelor și autorităților publice, care au redus sau suprimat total sumele destinate înființării și întreținerii acestui serviciu. În cele din urmă, aceste expediții poștale au luat ființă și în județul Suceava. Cu toate că, “a reprezentat un început bun, susceptibil de îmbunătățire și extindere”, în scurt timp s-a renunțat la serviciul poștal rural
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
atât la personalul operativ al Of. Fălticeniăde la 435 lei la 910 lei), cât și la cel al oficiilor comunale(de la 382 lei la 808 lei)(Anexa 9). Fondul de salarii cuprinzând însă și alte mijloace băneștiăspor vechime, premii etc), destinate retribuirii personalului se reflectă și în salariul mediu. Pe raion a crescut în decembrie 1960, de la 92.321 lei la 106.734 lei, datorită acestor sporuri de care a beneficiat personalul. În consecință salariul mediu a fost de 746 lei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
întinsă. S-a construit mult în toate domeniile de activitate pentru a satisface nevoile oamenilor și necesitățile societății. În perioada respectivă, în zona Fălticeni datorită dezvoltării serviciilor de poștă și telecomunicații s-au construit cele mai multe clădiri proprii, aspectuoase și funcționale, destinate oficiilor PTTR. Stabilirea locației a fost determinată în primul rând de traficul poștal și cel de telecomunicații cu perspectivele de creștere în viitor. În mediul rural s-au dat în folosință clădiri noi la Baia(1973), Boroaia(1974), Bogdănești, Vadu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anul 1985, s-au editat numai 389 de publicații, din care: 7 ziare centrale, 50 reviste politice, sociale și culturale, 20 publicații pentru tineret și copii, 17 reviste de literatură și artă, 6 publicații de cultură fizică și sport, 9 destinate satului și specialiștilor din agricultură, 10 periodice de informare, 61 publicații științifice și tehnice, 43 științifice în limbi străine, alte 30 reviste în limbi străine și altele. În general, până în 1990, contractarea de abonamente îndeosebi la cotidianele centrale și județene
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1.500 lei la 3.000 lei. În Codul muncii, munca suplimentară este reglementată În art.120 alin. 2 care prevede că munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori Înlăturării consecințelor unui accident. Efectuarea muncii suplimentare este posibilă În cazul unei durate maxime a timpului de muncă ce nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, cu unele excepții strict prevăzute
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
orele suplimentare, cu unele excepții strict prevăzute de 74 lege (art.114, art. 115, art.121). Potrivit prevederilor cuprinse În art. 122, munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori Înlăturării consecintelor unui accident, iar potrivit art.133, În cazul În care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă În termen de 60 de zile calendaristice (prevăzut de art. 122 alin. 1) În luna
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Motivația de autoregăsire (downshifting-ul) se referă la o tendință a clasei mijlocii din țările dezvoltate, ca reacție colectivă față de modul de organizare a vieții, de tip materialist, prin mutarea accentului pe obținerea de satisfacții de ordin spiritual și limitarea activităților destinate obținerii de venituri. 8. Motivația de activare onirică, prin care este satisfăcut un vis imaginat la un moment dat. 9. Motivația de rang, strâns legată de funcția ocupată într-o ierarhie, de un anumit prestigiu social, de apartenența la un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
După 1960, au început investițiile pe litoral, inițial în zona Mamaia și Eforie, iar după 1968 și în zona Mangalia. Așa a apărut salba de stațiuni situate la nord de Mangalia (Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp), precum și stațiunile destinate tineretului: Costinești (pentru studenți) și Năvodari (pentru elevi). Concomitent, s-au reutilat pentru tratament stațiunile balneare consacrate, precum Vatra Dornei, Sângeorz-Băi, Băile Tușnad, Slănic Moldova, Covasna, Băile Herculane, Geoagiu Băi, Băile Felix și au fost dotate cu mijloace de transport
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Buștenilor). Accesibilitatea în regiune este asigurată și de alte drumuri naționale cum ar fi Câmpulung - Rucăr - Brașov, Predeal - Râșnov, șoseaua de pe Muntele Coștila care urcă până la 2400 m și șoseaua de pe Valea Ialomiței, până la cheile Urșilor. Se adaugă infrastructura specială destinată turismului, reprezentată de linii de teleferic (Sinaia - Vârful cu Dor și Bușteni - Babele - Peștera), telegondolă (Sinaia - Cota 1400), telescaun (Cota 1400 - Cota 1950) și teleschiuri (Furnica, Cota 1400). Munții Bucegi reprezintă, practic, leagănul drumețiilor și al alpinismului românesc. Greutățile apar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
litoralului românesc), Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești (stațiunea tineretului), Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn și Mangalia. Potențial turistic natural oferă condiții satisfăcătoare pentru o gamă largă de motivații turistice: odihnă, recreare, sporturi nautice, tratament, cură heliomarină. Baza materială, destinată petrecerii timpului liber, cuprinde terenuri de sport, baze nautice (cu bărci, hidrobiciclete, telegondolă), discoteci, spații verzi. Litoralul românesc este totuși deficitar la câteva aspecte: - prezintă un peisaj relativ monoton, cu relief plat, vegetație săracă și o rețea hidrografică deficitară; - perioada
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în stațiunea Mamaia, cu intermitență din anul 2002); - serviciile de cazare, alimentație și agrement sunt prea mari în raport cu calitatea acestora; - construcțiile dese limitează spațiul pentru parcări, plimbări și spațiu verde; - numeroase unități pentru servire și cazare sunt realizate pe seama spațiului destinat curei heliomarine; - salubrizarea este adeseori deficitară. Amenajarea spațiului litoral va trebui să urmărească în viitor câteva cerințe:finalizarea autostrăzii București - Constanța și modernizarea celorlalte drumuri de acces spre mare; - „eliberarea” plajelor de construcțiile mari, inadecvate, de tipul vilelor și restaurantelor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Mihai Eminescu), Casa Memorială de la Dorohoi (George Enescu), Casa Memorială de la Humulești (a lui Ion Creangă), Casa Mihail Sadoveanu (Iași), Casa Memorială Constantin Brâncuși (Hobița), Bojdeuca lui Creangă (Iași). 6. Bibliotecile adăpostesc tipărituri vechi, manuscrise și un fond de carte destinat populației. Cele mai cunoscute sunt Biblioteca Națională, Biblioteca Academiei, Casa Dosoftei, Bibliotecile universitare ș.a. 7. Monumentele istorice sunt dedicate unor evenimente deosebite din trecutul țării. Cele mai vizitate sunt: Mausoleul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, reconstruit în anul 1977, după modelul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
estival, dar care va antrena un număr din ce în ce mai mare de turiști pe măsură ce se dezvoltă categorii sociale cu potențial financiar ridicat. 5. Transporturile speciale cuprind mijloacele de transport pe cablu, cu rol turistic exclusiv. Caracterizează, mai ales, stațiunile montane și sunt destinate practicării schiului (telescaune, teleschi) și atingerii unor puncte de atracție sau a unor puncte de belvedere (telecabine, telegondole). De exemplu: Bușteni - Babele, BabelePeștera, Bâlea Lac - Bâlea Cascadă, Brașov - Tâmpa, ș.a. În ultimii ani, transportul pe cablu cu rol exclusiv turistic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu funcții de cazare Structurile de primire turistică cuprind orice construcții sau amenajări, destinate cazării și servirii mesei de către turiști. Infrastructura turistică specifică cuprinde totalitatea unităților de cazare, bazele de tratament, mijloacele sportive și de agrement, precum și căile de comunicație destinate activității turistice. În funcție de acestea, depinde calitatea serviciilor oferite, stimularea circulației turistice și valorificarea produselor turistice. Hotelul constituie cea mai reprezentativă unitate de cazare din zilele noastre, caracterizată fiind printr-o gama variată de servicii pusă la dispoziția turiștilor. Criteriul principal
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
structură de primire turistică cu o capacitate redusă, formată din căsuțe și/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare, alimentație și de parcare auto. Se deosebesc de campinguri prin faptul că nu dețin terenuri destinate campării. Pensiunile turistice sunt spații de cazare delimitate în cadrul unor gospodării, a căror notă specifică este dată de autenticitate locurilor și legăturile spirituale ce se leagă între oaspeți și gazde. Elemente fundamentale ale agroturismului, pensiunile se detașează de celelalte forme
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tradiționale (căruță, sanie) în locuri pitorești. 4.2.2. Structurile de primire turistică cu funcții de alimentație Activitatea turistică este inseparabil legată de unitățile de alimentație publică, caracterizate printr-o mare diversitate de profiluri și grade de specializare. Dintre serviciile destinate turismului, unitățile de alimentație publică sunt printre puținele utilități dezvoltate relativ bine, odată cu trecerea la economia de piață. Dezavantajul multora dintre restaurantele de astăzi îl constituie renunțarea la cele mai multe rețete culinare specifice zonei și prepararea doar a unor mâncăruri intrate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
publică sunt printre puținele utilități dezvoltate relativ bine, odată cu trecerea la economia de piață. Dezavantajul multora dintre restaurantele de astăzi îl constituie renunțarea la cele mai multe rețete culinare specifice zonei și prepararea doar a unor mâncăruri intrate în obișnuința generală. Unitățile destinate, cu preponderență, alimentației publice sunt restaurantele și barurile, ce oferă mâncăruri preparate atât pentru consumatorii individuali, locali sau în tranzit, ce comandă pe baza meniului zilnic, cât și pentru grupurile organizate, caz în care meniurile sunt convenite în prealabil cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
dispoziție de mijloacele și formele de agrement, se reduce sensibil dependența ofertei turistice de cadrul natural, diminuând influența acestuia asupra cererii și permițând manifestarea interesului pentru perioade mai îndelungate. Amenajările recreative și pentru agrement cuprind totalitatea construcțiilor și a instalațiilor destinate petrecerii plăcute a timpului liber. Dotările pentru agrement constituie elementul esențial al infrastructurii turistice tot așa cum agrementul constituie un element fundamental pentru reușita actului turistic. Principalele amenajări recreative și pentru agrement sunt: 1. amenajările sportive întâlnite, mai ales, în stațiunile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
1989. Principiile enunțate de către asociațiile din domeniu pentru un agroturism adevărat sunt următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Constanța), Rădășeni (Suceava), Șiria (Arad) ș.a.. 5.2. Noi tipuri de turism Diversificarea formelor de agrement și de relaxare, ca și imaginația unor ofertanți din domeniu au condus la apariția de noi tipuri de turism. În multe cazuri, ele sunt destinate celor cu posibilități financiare mai ridicate sau acelor persoane care au o anumită condiție fizică și sunt în căutare de experiențe noi. Noile forme de practicare a turismului, apărute inițial în Europa Occidentală sau în Statele Unite, ajung să fie practicate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mediului natural nu este, însă, de neglijat, iar cumularea efectelor negative generate de poluare și modificarea peisajelor poate conduce la diminuarea sau pierderea potențialului inițial. Influența turismului asupra reliefului implică consumul de spațiu ca urmare a extinderii necontenite a construcțiilor destinate turismului și afectarea unor echilibre fragile, așa cum este cazul spațiului montan și litoral. De exemplu, în Munții Bucegi, cei mai vizitați munți din țara noastră, s-a constatat dispariția vulturului pleșuv, diminuarea numărului de capre negre și reducerea exemplarelor de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ridicarea nivelului economic a unor regiuni slab dezvoltate economic. Turismul transformă o serie de teritorii „neproductive” pentru multe activități economice, în teritorii „rentabile” pentru turism. În condițiile prezenței unui potențial turistic important, România poate constitui un rezervor de oferte variate, destinate atât turiștilor români cât și a celor străini. Afluxul de turiști poate „injecta” sume considerabile în economia locală, asigurând venituri complementare multor cetățeni. Turismul poate scoate din anonimat podgorii care ajung să fie integrate în circuitele turistice, poate conferi notorietate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
funcțional de investiția directă; c) investiții conexe care cuprind lucrările ridicate înainte sau după obiectul investiției având tangență cu acesta. 9. După obiect: a) investiții corporale care includ activele imobilizate corporale și activele circu¬lante; b) investiții necorporale care sunt destinate achiziției de licențe de fabricație, mărci, brevete; c) investiții financiare care cuprind cumpărări de titluri, obligațiuni, partici¬pări la fonduri de investiții. 10. După scopul investiției: a) investiții pentru menținerea capacității; b) investiții pentru creșterea capacității; c) investiții pentru ameliorarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]