3,808 matches
-
oamenilor iluștri, și poezia de curte a scalzilor (numele vechilor poeți scandinavi). Mai există o limbă nordică, feroeza (vorbită în Insulele Feroe), cu un statut incert, fiindcă are trăsături care o apropie de islandeză (și, de aceea, este considerată uneori un dialect al acesteia), dar, de fapt, este limba unor vechi coloniști norvegieni, la care s-au adăugat multe elemente din daneză. În feroeză s-a păstrat o bogată literatură populară, îndeosebi balade epice cu teme din vechile saga și din vechea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
observa în acest grup este faptul că, în ciuda unității lor originare, limbile prezintă nu numai individualitate accentuată fiecare, ci și deosebiri dialectale pronunțate, care au condus, în cazul neerlandezei, la încercări de a realiza variante literare deosebite pentru grupa de dialecte sudice (flamande) și pentru grupa celor nord-vestice (olandeze). S-a acreditat, de asemenea, un timp ideea existenței unei limbi luxemburgheze distincte, idee la care s-a renunțat însă de curînd, deoarece luxemburgheza nu este decît un dialect german. O situație
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru grupa de dialecte sudice (flamande) și pentru grupa celor nord-vestice (olandeze). S-a acreditat, de asemenea, un timp ideea existenței unei limbi luxemburgheze distincte, idee la care s-a renunțat însă de curînd, deoarece luxemburgheza nu este decît un dialect german. O situație interesantă prezintă frizona, cu aproximativ 400.000 de vorbitori aflați, în special, în zone rurale, din Olanda, Germania și Danemarca. Din vecinătatea teritoriului ei au emigrat germanicii care s-au stabilit în Anglia și, de aceea, este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și 1814, Norvegia a fost sub stăpînire daneză și, în acest timp, limba norvegiană nu a mai fost folosită ca limbă literară, fiind înlocuită de daneză. În aceste condiții, s-a creat un aspect al limbii literare daneze influențată de dialectele norvegiene (limba dano-norvegiană) care este în uz pînă astăzi ca limbă oficială (fiind denumită bokmål [΄bokm(l]). Aceasta este limba în care a scris cunoscutul dramaturg Henrik Ibsen. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea însă, s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pînă astăzi ca limbă oficială (fiind denumită bokmål [΄bokm(l]). Aceasta este limba în care a scris cunoscutul dramaturg Henrik Ibsen. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea însă, s-a creat și o limbă literară bazată pe dialectele locale (denumită nynorsk [΄nüno(k]), încît astăzi, în Norvegia, funcționează de fapt două limbi literare, dano-norvegiana avînd o poziție mai favorabilă. Deși deosebirile dintre aceste două limbi literare nu sînt esențiale, ele totuși există, căci, de exemplu, în vreme ce în bokmål
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etimologizantă, încît de multe ori există diferențe mari între grafie și pronunție sau există mai multe pronunții ale aceleiași grafii. Limba neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri mari de dialecte, olandeze în nord-vest și flamande în sud, au tins să-și creeze fiecare un aspect literar, deși trecerea de la un dialect la altul se face treptat și cu posibilități de înțelegere între vorbitori. De aceea, cred unii specialiști, este greșit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri mari de dialecte, olandeze în nord-vest și flamande în sud, au tins să-și creeze fiecare un aspect literar, deși trecerea de la un dialect la altul se face treptat și cu posibilități de înțelegere între vorbitori. De aceea, cred unii specialiști, este greșit să se vorbească de două limbi, fiindcă sînt de fapt numai două variante, în ciuda unor tradiții locale în parte diferite în ceea ce privește
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
posibilități de înțelegere între vorbitori. De aceea, cred unii specialiști, este greșit să se vorbească de două limbi, fiindcă sînt de fapt numai două variante, în ciuda unor tradiții locale în parte diferite în ceea ce privește normele limbii scrise 47. De fapt, atît dialectele flamande cît și cele olandeze au stratul alcătuit din limba francilor, care reprezintă principalul element de adstrat pentru franceză, iar substratul este alcătuit în principal din insule celte și latine, la fel ca în cazul limbii engleze. Toate aceste dialecte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dialectele flamande cît și cele olandeze au stratul alcătuit din limba francilor, care reprezintă principalul element de adstrat pentru franceză, iar substratul este alcătuit în principal din insule celte și latine, la fel ca în cazul limbii engleze. Toate aceste dialecte au, la rîndul lor, mari afinități cu grupul de dialecte germane care alcătuiesc germana de jos, fenomen ușor constatabil la nivelul formelor lexicale: germ. sus Apfel germ. jos Appel, neer. appel; germ. sus zwei [tsvai] germ. jos twee, neer. twee
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limba francilor, care reprezintă principalul element de adstrat pentru franceză, iar substratul este alcătuit în principal din insule celte și latine, la fel ca în cazul limbii engleze. Toate aceste dialecte au, la rîndul lor, mari afinități cu grupul de dialecte germane care alcătuiesc germana de jos, fenomen ușor constatabil la nivelul formelor lexicale: germ. sus Apfel germ. jos Appel, neer. appel; germ. sus zwei [tsvai] germ. jos twee, neer. twee [twe:]; germ. sus essen germ. jos eten, neer. eten; germ.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tsvai] germ. jos twee, neer. twee [twe:]; germ. sus essen germ. jos eten, neer. eten; germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura gramaticală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la trei. Diateza pasivă se formează numai analitic, uzînd de auxiliarul worden [΄wordə] "a deveni", iar viitorul se formează tot analitic, de obicei cu auxiliarul zullen [΄zülə] "a vrea; a trebui". Limba literară neerlandeză s-a bazat la început pe dialectele flamande (care au creat o variantă literară, atestată încă din secolul al XII-lea), dar, în cursul secolului al XV-lea, s-a întărit poziția celor olandeze, al căror rol crește mereu. Ca atare, limba literară neerlandeză (sau olandeză) modernă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XII-lea), dar, în cursul secolului al XV-lea, s-a întărit poziția celor olandeze, al căror rol crește mereu. Ca atare, limba literară neerlandeză (sau olandeză) modernă, realizată în a doua jumătatea secolului al XVII-lea, are la bază dialectele din nord, fiind însă impregnată și de elemente luate din limba frizonă. Textul Bibliei a fost tradus în 1635 și reflectă limba burgheziei cultivate, care treptat a renunțat la unele trăsături flamande. Unificarea ortografiei între Olanda și Belgia duce la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de vorbitori, în Germania, Austria, nordul Elveției, la care se adaugă comunități importante în numeroase alte state europene și americane. Cunoaște o variantă bazată pe o formă veche vorbită de evrei, numită idiș. Cu o mare fărîmițare dialectală (cuprinzînd și dialectul luxemburghez, pe baza căruia s-a încercat formarea unei limbi literare), datorată în principal numeroaselor formații statale separate din epoca medievală, germana este apreciată de obicei ca reunind două grupuri mari de dialecte germanice continen-tale, germana de sus, situată geografic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Cu o mare fărîmițare dialectală (cuprinzînd și dialectul luxemburghez, pe baza căruia s-a încercat formarea unei limbi literare), datorată în principal numeroaselor formații statale separate din epoca medievală, germana este apreciată de obicei ca reunind două grupuri mari de dialecte germanice continen-tale, germana de sus, situată geografic în zona sudică, pe baza căreia s-a format limba germană literară, și germana de jos, aflată în zona nordică. Între dialecte și, mai ales, între grupurile de dialecte, există deosebiri foarte mari
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germana este apreciată de obicei ca reunind două grupuri mari de dialecte germanice continen-tale, germana de sus, situată geografic în zona sudică, pe baza căreia s-a format limba germană literară, și germana de jos, aflată în zona nordică. Între dialecte și, mai ales, între grupurile de dialecte, există deosebiri foarte mari, însă dialectele învecinate sînt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinități cu limba neerlandeză, între vorbitorii dialectelor germane și ai celor olandeze vecine existînd posibilitatea înțelegerii. Din punct
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
două grupuri mari de dialecte germanice continen-tale, germana de sus, situată geografic în zona sudică, pe baza căreia s-a format limba germană literară, și germana de jos, aflată în zona nordică. Între dialecte și, mai ales, între grupurile de dialecte, există deosebiri foarte mari, însă dialectele învecinate sînt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinități cu limba neerlandeză, între vorbitorii dialectelor germane și ai celor olandeze vecine existînd posibilitatea înțelegerii. Din punct de vedere fonetic se remarcă faptul că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
continen-tale, germana de sus, situată geografic în zona sudică, pe baza căreia s-a format limba germană literară, și germana de jos, aflată în zona nordică. Între dialecte și, mai ales, între grupurile de dialecte, există deosebiri foarte mari, însă dialectele învecinate sînt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinități cu limba neerlandeză, între vorbitorii dialectelor germane și ai celor olandeze vecine existînd posibilitatea înțelegerii. Din punct de vedere fonetic se remarcă faptul că accentul este de obicei fix, pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germană literară, și germana de jos, aflată în zona nordică. Între dialecte și, mai ales, între grupurile de dialecte, există deosebiri foarte mari, însă dialectele învecinate sînt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinități cu limba neerlandeză, între vorbitorii dialectelor germane și ai celor olandeze vecine existînd posibilitatea înțelegerii. Din punct de vedere fonetic se remarcă faptul că accentul este de obicei fix, pe prima silabă a cuvintelor. Sistemul fonetic german este bogat, dar este structurat simetric și dă impresia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
patru secole provincie romană (Britania) și, prin urmare, să fie introdusă limba latină. După retragerea romană, la începutul secolului al V-lea d.Hr. au venit aici, de pe continent, triburile germanice ale anglilor, saxonilor și iuților, astfel încît prin contopirea dialectelor vorbite de aceștia și pe baza unui substrat celt și latin a luat naștere o limbă germanică cu pronunțate trăsături particulare. Invazia vikingilor, din secolul al IX-lea, și îndelungata ocupație normandă de peste 200 de ani (după anul 1066, cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și pe baza unui substrat celt și latin a luat naștere o limbă germanică cu pronunțate trăsături particulare. Invazia vikingilor, din secolul al IX-lea, și îndelungata ocupație normandă de peste 200 de ani (după anul 1066, cînd normanzii vorbeau un dialect al limbii franceze) au adus elemente de adstrat numeroase și importante. Limba engleză veche avea o structură gramaticală preponderent sintetică, cu un sistem flexionar foarte bogat, care însă, începînd cu epoca medie, a fost treptat înlocuit de construcții analitice, încît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este foarte bogat, datorită receptivității mari în ceea ce privește împrumuturile, dar și datorită faptului că un număr de cuvinte simple servesc ca bază pentru realizarea a numeroase formații noi, derivate și compuse. În privința lexicului germanic moștenit se apropie cel mai mult de dialectele olandeze și de cele care reprezintă germana de jos. Primele inscripții și glose datează de la sfîrșitul secolului al V-lea, numărul lor crescînd în secolele următoare. Limba literară engleză a cunoscut însă unele sincope, pentru că dacă în această primă fază
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
complicate de tip germanic, după ce peste 200 de ani a fost înlocuită (între secolele al XI-lea și al XIV-lea) de franceza ocupanților normanzi, iar, la începutul secolului al XV-lea, engleza literară a fost refăcută pe baza unor dialecte din Londra și într-o formă ce urma alte principii decît limba literară veche. Această nouă limbă engleză literară a renunțat în foarte mare măsură la tipul sintetic, flexionar, în favoarea celui analitic, perifrastic, ceea ce a produs instituirea unei topici tot
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a produs închiderea vocalei accentuate sub influența lui i următor. Ca atare, în cazul limbilor romanice, metafonia reprezintă o evoluție fonetică determinată de influența unei vocale care urmează (în special, i sau u), iar fenomenul este răspîndit în unele dialecte italiene, portugheze și spaniole. Gramatica limbii germane realizează distincția declinare tare declinare slabă în cazul substantivului și adjectivului și conjugare tare conjugare slabă, în cazul verbului. Există, de asemenea, și o declinare mixtă a substantivului și a adjectivului. Astfel de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și din hotentotă, bantu și malaeziană, încît s-a îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și idiș, care a pornit de la un dialect german, dar care se prezintă ca un amestec de elemente germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției ordi-nea este verb-predicat subiect obiect, adică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]