10,118 matches
-
în mod automat, diferențiere socială, considerată a fi o caracteristică specifică a economiei de piață la fel ca și impulsul natural la efort și dinamism al populației. Problema care se pune este aceea a limitelor până la care poate merge această diferențiere și a modalităților în care se realizează. V. Pareto și L. Walras susțin că, într-o economie de piață liberă, intervenția statului în redistribuirea veniturilor este legitimă, cu condiția ca eficacitatea economică să nu fie pusă în pericol. Diminuarea inegalităților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că ceea ce diferă în mod esențial în concepția celor doi autori despre procesul de producere al inegalităților oportunităților școlare este rolul diferențiat acordat mecanismelor primare și al celor secundare în construcția inegalităților. Bourdieu tinde să absolutizeze rolul mecanismelor primare de diferențiere, socializarea primară, prin intermediul căreia copiilor din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu consideră că nivelele școlare diferite atinse de indivizii proveniți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu actori politici din străinătate - spre exemplu, o companie care desfășoară activități de import-export poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cauzalitatea inversă (inside→out) fiind mult mai slabă sau chiar inexistentă. Pentru neorealiști, structura sistemului este esențială în înțelegerea relațiilor internaționale. Compunând împreună cu unitățile (statele) sistemul internațional, ea se definește (după Waltz) prin trei elemente: principiul ordonator - ierarhie sau anarhie; diferențierea funcțională a unităților - inexistentă în sistemul internațional, statele îndeplinind aceleași funcții de reprezentare a populației în forurile internaționale, de organizare a propriei apărări și de asigurare a supraviețuirii lor economice; distribuția capabilităților între unități - ca indicator al puterii fiecărui stat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel de mediu, asumpția lui Waltz despre unități (state) este că ele vor căuta să supraviețuiască, modelându-și comportamentele în acest sens. Al doilea eșalon al structurii se referă la specificația funcțiilor unităților. În domeniul intern, relațiile de supraordonare-subordonare încurajează diferențierea între unități, fiecare specializându-se în îndeplinirea anumitor funcții. În domeniul internațional, unitățile (statele) se află în relații de coordonare, astfel încât nu apare o diferențiere funcțională: statele sunt unități „asemenea”. Waltz argumentează că, în ciuda complexității domeniului (datorată, printre altele, prezenței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al structurii se referă la specificația funcțiilor unităților. În domeniul intern, relațiile de supraordonare-subordonare încurajează diferențierea între unități, fiecare specializându-se în îndeplinirea anumitor funcții. În domeniul internațional, unitățile (statele) se află în relații de coordonare, astfel încât nu apare o diferențiere funcțională: statele sunt unități „asemenea”. Waltz argumentează că, în ciuda complexității domeniului (datorată, printre altele, prezenței actorilor nestatali), este justificată opțiunea sa de a defini sistemul internațional ca sistem de state - la fel cum, în corpul de teorie economică ce stă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lor se aseamănă, într-o anumită măsură, cu cea din sistemele multipolare). Astfel definită, structura permite conceptualizarea politicii internaționale: deși își mențin autonomia, statele ocupă poziții specificabile unele în raport cu celelalte, iar interacțiunile lor pot fi teoretizate. Conceptul de structură permite diferențierea între schimbările la nivel de unitate și cele la nivel de sistem. În cazul acestora din urmă, unicul eșalon la care ele pot apărea este al treilea (polaritatea); primele două (anarhia, respectiv absența diferențierii funcționale) sunt parametri, nu variabile. O
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi teoretizate. Conceptul de structură permite diferențierea între schimbările la nivel de unitate și cele la nivel de sistem. În cazul acestora din urmă, unicul eșalon la care ele pot apărea este al treilea (polaritatea); primele două (anarhia, respectiv absența diferențierii funcționale) sunt parametri, nu variabile. O teorie strict sistemică a politicii internaționale ar trebui să expliciteze presiunile exercitate și posibilitățile de acțiune oferite de sisteme având diferite structuri, fără a intra însă pe terenul politicii externe - adică fără a trata
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Keohane să opineze că mulți neoliberali participă la conturarea unui program de cercetare neorealist lărgit sau să sugereze existența unei tabere comune raționaliste, opusă reflectivismului. Subdisciplina studiilor de securitate a produs o tipologie bazată pe reunirea a două criterii de diferențiere: asumpțiile referitoare la anarhie (care fundamentează mai vechea separare între realismul ofensiv și cel defensiv) și fenomenele ce trebuie explicate de teorie (delimitându-se astfel neorealismul și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
importanța consecințelor, conflictele interstatale a obligat fiecare dintre curentele teoretice majore din relațiile internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru confruntările armate dintre actorii suverani a fost unul dintre criteriile de diferențiere cele mai importante între marile perspective. Pentru realiști, războiul este inevitabil, cauzat fiind de agresivitatea naturală a statelor. Tradiția liberală afirmă că războaiele apar ca urmare a nedezvoltării mecanismelor democratice sau din cauza neînțelegerilor, ele putând fi evitate prin dezvoltarea unor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să o formuleze. În realitate, susțin cei doi autori, balanța de putere este un concept cu sensuri multiple - ca rezultat al multiplelor transformări istorice succesive pe care le-a suferit conceptual. Hedley Bull, pe de altă parte, susține o altă diferențiere a sensurilor conceptului, mult mai restrânsă. Însă toți autorii deosebesc trei dimensiuni ale conceptului de balanță de putere: o dimensiune descriptivă, una normativă și una acțională. Balanța de putere reprezintă o stare de lucruri în care nici o putere nu se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
extrage câteva elemente pe baza cărora să conturăm o definiție specifică a alianțelor. Printre aceste elemente se numără: caracterul formal al alianței. Deși, așa cum am văzut deja, există și autori ce consideră alianțele și ca asocieri informale, se impune o diferențiere între alianțe formale și alinieri tacite ale statelor pe baza intereselor lor comune, care sunt informale. Alianțele însă, îndeosebi cele militare, sunt rezultatele unui acord formal între două sau mai multe state, de obicei a unui tratat. Acesta are un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între versiunile monadice și cele diadice este deja consacrată în literatura de specialitate, „logica ambelor variante este dominată de o premisă de natură monadică: [capacitatea] normelor și instituțiilor democratice de a afecta comportamentul extern în mod sistematic, conducând la o diferențiere calitativă în relația cu statele non-democratice” (Rosato, 2005, p. 467). Dintre numeroasele articole, merită menționate: „Libertarianism and International Violence,” The Journal of Conflict Resolution, 27 (martie 1983), pp. 27-71; „Democracies ARE Less Warlike than Other Regimes”, European Journal of International
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sănătate etc.) statului rămânându-i puține atribuții precum: diplomația, apărarea națională, legislația, ordinea internă. 2.2. Efecte ale globalizării economiei Nu este ușoară o separare a efectelor globalizării economiei între bune și rele: după ce criterii se poate face o asemenea diferențiere? Ce este bun pentru corporația transnațională este bun și pentru entitățile economice din statele-națiune? Sau cum răspund la întrebare cele 40-50 de țări trecute în categoria țărilor „ratate” sau perdanții globalizării? S-a încercat să se depășească această etapă, preluând
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Union AG, Compania de Bere Romania, Compania de Distribuție Național-Interbrew, URBB) și un producător local (Bere Mureș). Un factor care contribuie la dezvoltarea rapidă a pieței berii este legat de existența unei mari varietăți de tipuri de ambalaje, scopul fiind diferențierea și personalizarea mărcilor. Anul 2002 a marcat o modificare semnificativă a structurii tipurilor de ambalaje folosite la îmbutelierea berii. Astfel, cota de piață a vânzărilor de bere la PET a crescut de la 13,1% în 2002 la 21,4% în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
vedere care punea în centrul atenției tendințele de realizare a sintezelor. Printre factorii de influență, pe lângă curentele psihologice de care am vorbit, un rol deosebit au jucat științele naturii. În domeniul stabilirii potrivirii între om și profesiune, în cadrul examinărilor aptitudinale, diferențierea capacităților intelectuale și tendințele spre recunoașterea acestora au căpătat o importanță deosebită. Dintre reprezentanții psihologiei empirice, din ce în ce mai independentă, din școala lui W. Wundt (1832-1920) și din concluziile antropologice ale lui F. Galton au apărut teste de aptitudini (C. Rieger, 1989
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
timp, ce poate fi aplicată individual sau colectiv, urmărind să dezvăluie caracteristicile personalității subiectului testat. Indiferent de tipul probei, validitatea, fidelitatea și sensibilitatea acesteia rămân principalii indicatori de apreciere a calității unui test psihologic. Figura 5.1. Principalele caracteristici în diferențierea testelor psihologice Validitatea unei probe este primul și cel mai important pilon de apreciere a unui test psihologic, deoarece un test este valid dacă măsoară ceea ce-și propune și nu altceva. Pentru a aprecia acest lucru există patru forme
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
negative în plan organizațional tind să apară în condițiile în care există mai multe surse generatoare de stres, deoarece o dată cu înmulțirea acestora scad șansele ca individul să facă față tuturor provocărilor sau amenințărilor apărute, instalându-se situația de distress. O diferențiere a principalelor surse de stres poate fi oferită și în funcție de poziția angajaților și de tipul de muncă desfășurată. Spre exemplu, muncitorii tind să fie afectați mai ales de relațiile negative de la locul de muncă și de condițiile de muncă improprii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tipuri de intervenție par a fi mai eficiente în prevenirea și combaterea stresului, de aceea putem recomanda, dacă este posibil, o acțiune combinată a celor trei tipuri de intervenții (Tennant, 2001). Nu numai factorii de natură psihologică pot conduce la diferențieri între indivizi în ce privește rezistența lor la stres. De exemplu, o experiență bogată în muncă poate fi sursa unor strategii de coping menite să reducă nivelul stresului, în timp ce o rețea de suport social bine dezvoltată poate asigura un sprijin mai consistent
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mecanice și respectiv sisteme organice. Acestea trebuie înțelese însă ca „tipuri ideale” de organizare care reprezintă extremele unui continuum de-a lungul căruia pot fi plasate cele mai multe organizații. Tipul mecanic corespunde unor condiții relativ stabile și este caracterizat printr-o diferențiere foare accentuată a sarcinilor de realizat și printr-o ierarhie foarte clară a autorității și responsabilității. Comunicarea și interacțiunea pe verticală, precum și loialitatea, supunerea față de superiori se bucură de o mare importanță în cadrul acestui tip. Tipul organic însă, corespunde unor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mediu stabil și predictibil, și produse alimentare ambalate, care se află între aceste două extreme. Autorii au pornit de la premisa conform căreia, cu cât mediul în care funcționează organizația este mai dinamic, cu atât mai mare va fi gradul de diferențiere între subsistemele componente. Rezultatele cercetării au arătat că eficiența organizațională este determinată de gradul de adecvare dintre structura unei organizații și cerințele mediului. Astfel, într-o organizație care funcționează într-un mediu stabil poate exista un set unitar de programe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca având efecte destabilizatoare sau distructive. Raporturile de putere socială constituite induc genul ca o categorie de diferențiere care favorizează patriarhatul direct conectat cu raționalitatea birocratică și cu efortul de dominare a emoțiilor și de stăpânire a intuițiilor neraționalizate. Putnam și Mumby au demonstrat însă prin cercetările lor, că emoția include sentimente despre ceea ce este bun, drept și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizaționale având caracteristici structurale apropiate sau similare însă având profiluri valorice diferite Cultura de tip modern - participativ Cultura de tip „reacție” Cultură care răspunde pozitiv schimbărilor economice Păstrează practici organizaționale „deprinse” Manifestă o atitudine ambivalentă față de schimbare - exemplu: opțiunea pentru diferențieri pe criterii competitive, însoțită de preferința pentru păstrarea locurilor de muncă Are reprezentare a mediului organizațional și a propriei întreprinderi Caracterizată de supraevaluarea competitivității organizației Este mai adaptată Este vulnerabilă la presiunile economice datorită discrepanței dintre definirea situației și realitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de rezolvare a problemelor) și oferă argumente în favoarea necesității luării în considerare de către organizație a acestui fenomen (Milliken și Martins, 1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). Cercetările derulate din această perspectivă, au condus la alte trei tipuri de categorizări și diferențieri (Pollar și Gonzales, 1994, apud. Janssens și Steyaert, 2003): culturale - incluzând religia, vârsta, etnia și competența lingvistică; funcționale - cu referire la diferențele care se reflectă în stilul de învățare, de gândire (procesare a informațiilor) și relația cu autoritatea, în strânsă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de istorie, deci de evoluție. Deducția fenomenologică a lui Kenneth Clark mă satisface perfect. În ce mă privește, aș fi formulat-o pe un alt criteriu, adică: numesc civilizație ceea ce permite, conservă și dezvoltă relațiile civile dintre oameni. Aceasta înseamnă diferențiere și responsabilitate individuală, caracter sinalagmatic sau mutual al raporturilor de interese dintre inși și, în primul rând, distincția fundamentală pe care o face dreptul civil între persoane și bunuri. Iar aceasta presupune existența cetății, adică a dreptului public, a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]