2,116 matches
-
selectiv?, deoarece amnezia complet? �n privin?a trecutului disciplinei este la fel de d?un?toare, de nefast? că ?i �ncercarea de a re?ine totul sau de inventa istorii ale sociologiei. Nu poate fi sociolog cel care nu-?i cunoa?te disciplină cu erorile ?i cu reu?ițele sale. Ar trebui evitat �ns? �complexul Penelopei� (s? destr?m?m mereu ce am ?esut pentru a o lua mereu de la cap?ț, �de la zero�), ca ?i �complexul Columb� (a crede c? descoperim America
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Gouldner postula c? este pierdut? ?tiin?a care nu ?ție de unde vine, unde se afl? Am�ndoi au dreptate, dar afirmă?iile lor nu s�nt � sociologice ?i nu pot fi luate � la lettre. În efortul de a-?i situa disciplină �n timp ?i �n spa?iu, P. J. Simon (Histoire de la sociologie, PUF, Paris, 1991), distingea �preistoria sociologiei� ?i �sociologia propriu-zis? (cu pionierii ?i fondatorii ei), J. Cazeneuve (�n Leș initiateurs de la sociologie. Ț. Herseni (�n Sociologie. Teoria general? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iile unui sistem universitar care o ignoră. �n pragul r?zboiului din 1914, sociologii pot fi delegă?i cu un curs �n numeroase institu?îi de �nv???m�nt superior, dar �n majoritatea cazurilor e vorba de situa?îi precare. Disciplină dispune cu adev?raț de patru catedre �n facult??ile de litere ?i nu are nici una �n facult??ile de drept. Sociologicul r?m�ne �n �ntregime confundat cu socialul, orice discu?ie despre faptele sociale trec�nd drept un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i na?terea unei sociologii relativ libere (Sorokin conducea primul Institut de Sociologie, creat �n 1919, la Universitatea din Petrograd). Dup? 1924 �ns?, regimul punea cap?ț �pseudo-?tiin?ei burgheze�, sociologia fiind interzis?. A trebuit s? vin? �destalinizarea� pentru că disciplină s? fie reabilitat? ?i considerat? de c?tre putere un instrument politic folositor. �n 1958 s-a fondat Asocia?ia Sovietic? de Sociologie care insistă asupra necesit??îi loialit??îi cercet?torilor fă?? de principiile marxism-leninismului, ?i asupra necesit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nmul?esc �n cadrul CNRS, �n universit??i, la ?coală de �nalte Studii �n ?tiin?ele Sociale (EHESS) (care s-a rupt de EPHE �n 1973). Ele se constituie �n jurul unei teme specifice, �n jurul unei problematici proprii [57]. Disciplină �?i extinde c�mpul la noile forme de consum (Baudrillard, 1970), de cultur?, de marginalitate (Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea nu c�nt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ecou răsunător, căci ilustrează unul dintre cele mai puternice aspecte ale rupturii dintre societatea de ieri și cea de azi. Mecanizarea rapidă a industriilor simbolizată prin mașina cu aburi și masiva concentrare de bărbați, femei și copii, malaxați de uzină, disciplinați de mașină și exploatați de antreprenori, transformă orașele în adevărate cîmpuri de bătaie: proaspeții sărăciți îi înfruntă pe proaspeții îmbogățiți. În toate țările aceste efecte se traduc prin creșterea virulentă și maximă a clasei muncitoare. Ea se înarmează cu noi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Cu viclenie, dar și cu sinceritate, asumîndu-și riscul de a șoca, psihologia maselor neagă acestora orice pretenție și orice capacitate de a schimba lumea, de a guverna Statul. Le lipsește prin definiție facultatea de a raționa, capacitatea de a se disciplina spre a îndeplini munca necesară supraviețuirii și culturii; în schimb, sînt sclavele impulsurilor de moment și sînt oricînd influențabile de primul venit. Societatea noastră trăiește declinul individului, asistă la apogeul maselor. Este dominată de forțe iraționale și inconștiente, care ies
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
originală urgentei probleme istorice a unui alt fel de autoritarism"137. Analiza are drept efect înlocuirea figurii oratorului cu cea a hipnotizatorului, substituirea elocvenței cu sugestia, a artei discursului parlamentar cu propaganda. În loc să convingem masele, le galvanizăm prin teatru, le disciplinăm prin organizare și le subjugăm prin presă sau radio. În realitate, propaganda, cea care rezumă răsturnarea perspectivelor, încetează de-a mai fi un mijloc de comunicare, o formă amplificată a retoricii. Ea devine o tehnică ce permite sugestionarea indivizilor, hipnotizarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
așa cum alții au darul de a picta, de a cînta ori de-a face grădinărie. Numai că un astfel de dar nu e o moștenire pe care o putem cheltui după bunul nostru plac. Trebuie să îl modelăm, să-l disciplinăm, să îl exploatăm pînă ce devine un adevărat talent, util și perfect utilizabil din punct de vedere social. Același autor continuă: "În cadrul prestigiului aflăm, e drept, o zonă care nu se dobîndește, ci vine din străfundurile ființei și diferă de la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
organizate de confrerii sau de cercuri politice. Cruciadele, aceste imense mulțimi războinice, s-au ivit din ordinele monastice la chemarea unui Petru Ermitul sau a unui Sfînt Bernard. Ridicările în masă din 1792 au fost suscitate de cluburi, încadrate și disciplinate de către rămășițele vechilor corpuri militare"250. Vă dați seama de ce. Sectele sau partidele, organizate fiind, au o disciplină, acumulează experiență și adună în jurul unei aceleiași idei oameni cît se poate de diferiți prin talentele și curajul lor. La ei, o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
luni pentru toată lumea în vederea menținerii stării de sănătate; * Acordul între părțile implicate a fost formulat în scris și semnat atât de părțile oponente cât și de mediator Grup Școlar Agricol ”Vasile Adamachi” Iași Profesor: Carmen Zelinschi Proiect de activitate didactică Disciplina: Dirigenție Data: 28 ianuarie 2005 Clasa a X-a C Tema lecției: “Arta de a comunica” Scopul lectiei: conștientizarea de către elevi a rolului deosebit de important al comunicării Strategii de realizare: a) metode utilizate : -brainstormingul -lucrul în diadă -lucrul cu grupul
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
de ansamblu a grupului familial constituie obiect de explorare deopotrivă pentru psihologia socială, cât și pentru sociologia familiei. La fel, problemele legate de alegerea partenerului. Ideal ar fi și în cazul familiei ca cercetările întreprinse să fie de natură (pluri)disciplinară, interdisciplinară sau chiar transdisciplinară, adică de tip integrativ, pornind de la constatarea că și viața familială este multicauzal determinată și că efectele comportamentelor familiale se regăsesc pe multiple planuri. (Ordinea „multi-”, „inter-”, „trans-” nu este întâmplătoare. Ea arată gradul de integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
toate acestea doar cu scopul de a da impresia că o înlocuiește cu succes pe „adevărata” lor mamă. Pe de altă parte, în special când femeile sunt casnice, lor le revine sarcina de a-i educa și de a-i disciplina pe copiii vitregi mai mici, ceea ce aproape de la sine le pune într-o poziție de relație afectivă nefavorabilă. S-a constatat că raporturile sunt statistic mai tensionate între fiice vitrege și mame vitrege decât între fii vitregi și mame vitrege
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
5. METODE DE INVESTIGARE A PROCESELOR AFECTIVE 98 CAPITOLUL VII. TIMPUL DE REACȚIE 103 1. ASPECTE TEORETICE SI APLICATIVE 103 2. TEHNICI DE MASURARE A TIMPULUI DE REACTIE 104 3. TIMPUL DE REACTIE CA VARIABILA DEPENDENTA 107 BIBLIOGRAFIE 111 Introducere Disciplina Metode și tehnici experimentale face parte din categoria disciplinelor fundamentale în studiul psihologiei. În cadrul Planului de învățământ este inclusă ca disciplină obligatorie pentru studenții Facultății de Psihologie și Științele Educației. Cursul se adresează în mod direct studenților din anul I
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
că o astfel de armată are soldații așa cum a poruncit învățătura lui Cristos... cum i-a învățat doctrina creștină să fie și să îndrăznească să spună ce este împotriva statului, ba chiar să nu ezite a mărturisi că, dacă e disciplinată, este marea salvare a statului. Cetățeanul trebuie să considere drept numai acel război care este declarat de autoritatea legitimă. În acest caz, el este ținut în conștiință, fiind supus și prin impunere divină, știind că orice autoritate vine de la Dumnezeu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de el.) Toată pasărea pe limba ei piere. (Desigur, fiecare dintre noi ne exprimăm În limitele personalității noastre, dar nu trebuie să fetișizăm rolul acestor limite; este o datorie a omului să-și responsabilizeze faptele, să-și oblige gândirea să disciplineze firea sau chiar s-o Învingă: „Una-ți spune firea, și alta gândirea”.) „Morala Începe acolo unde se inaugurează lupta internă În conștiință, unde neliniștea stârnită de două soluții posibile se revoltă printr-o renunțare la confortul sufletesc prezent pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
strictețe, numai că ei nu-și dau seama de faptul că acest efort, departe de a-i securiza, Îi expune și mai mult moralei și justiției sociale, deoarece În cazul lor specificul ordinii de clan este acela de a-i disciplina În „rău”, și nu În „bine”. Μ De ce remușcarea sau căința este suportată de oameni În chip atât de diferit? Desigur, nu poate fi vorba numai de o problemă de rezistență nervoasă, ci și de una de atitudine În raport cu sine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
astea, ceva mușca din această normalitate... Cînd m-am dus la cei doi supraveghetori de sală, să le cer o lămurire în legătură cu dosarul, am simțit un soi de frison, de spaimă, am simțit că am un comportament excesiv de cuminte, de disciplinat... Aveam un respect grav învecinat cu frica... Mai tîrziu am descifrat această cumințenie ca pe o alarmă, ca pe o panică, ca pe o amenințare... Contactul cu niște hîrtii întocmite de mîna securiștilor era destul ca să reactiveze stări, imagini, mirosuri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
timpului. Privire de ansamblu Intervenția militarilor în politică este un fenomen universal; se bazează pe puterea coercitivă a armatei și pe motivația forțelor armate de a interveni. Această motivație de a interveni izvorăște din faptul că valorile forțelor armate precum disciplina și o stare de pregătire pentru război pot să nu fie împărtășite de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori societale care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
liberal-democratice în care tinde să predomine mai curând forma de competiție electorală specifică modelului "concurențial" decât cea caracteristică modelului "consociațional". Mobilizarea electorală are loc rareori, deoarece trebuie îndeplinite patru condiții, ceea ce nu este posibil decât ocazional: * Partidele trebuie să fie disciplinate. Aceasta se întâmplă în majoritatea sistemelor cu mai mult de un partid din Vest, dar nu în toate, nici măcar în toate sistemele bipartidiste: după cum știm, în Statele Unite disciplina partidelor în Congres este relativ scăzută; * Votarea trebuie să fie legată de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ci o întreagă lume a lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea, Iași, 2000) și să înțeleagă Geometria deșertului (Editura Junimea, Iași, 2002), învățăcelul i-a urmat sfatul, dar a uitat să își disciplineze impulsurile atitudinale și scripturale datoare, în mod firesc, influențelor (orfice!) ale maeștrilor locului, surselor poeziei moderniste și formației filosofice proprii. Coerența internă a operei sale suferă tocmai din cauza unei pendulări constante între nevoia de simplitate (postulată, undeva, drept principiu fundamental
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și de manifestare a unor sentimente altruiste). În procesul educației se trece de la exerciții efectuate la inițiativa educatorului, la exerciții practicate autonom. "Disciplina școlară pe care trebuie s-o adoptăm" scria Foerster "constă în a obișnui pe copii să se disciplineze ei înșiși" (1, p. 141). O constrîngere exterioară contravine ideii de "disciplină liberă". Acestor exerciții li se adaugă autoconducerea clasei. Într-un fel și aceasta este un "exercițiu"; prin autoconducere se oferă elevilor posibilitatea de a-și face ucenicia răspunderilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
personală în spațiul ideilor cu o pedagogie civică mereu valabilă. Dacă spiritul nu e altceva decât "puterea de a împrumuta unei circumstanțe actuale resursele trecutului și energiile devenirii" (P. Valéry), spiritul maiorescian se definește ca o propensiune constructivă, susținută și disciplinată prin rigorile filosofiei. Un asemenea spirit nu-și pierde nicicând actualitatea. E spiritul unui gospodar ce asumă rosturile unei culturi și mai mult decât atât. "Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuințezi pentru o figură caricată, de unde să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
poate da seama de aportul cunoașterii trecutului la emergența însăși a ideii de identitate. Dacă se face caz adeseori de estetoterapie (Mihai Dragomirescu, Ritm și culoare, 1990), se poate vorbi, socotim, și de terapie prin istorie. O terapie menită a disciplina mintea, a elimina noxele mitologizării, a curăți "aerul" de care ființa noastră morală simte nevoia. Ca și aerul, spunea Blaga, istoria e imponderabilă, dar fără ea nu se poate trăi. Apelul la serviciile ei e continuu, însă câștigă în gravitate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu numai pentru autenticitatea avântului său retoric, dar și pentru accentul pus pe "cugetul curat", pe frățietatea oricui vrea să contribuie la redresare. Este spiritul în care a conceput și o "fantezie politică", un fel de utopie autoritară, menită a disciplina comunitatea și a-i pune la lucru sistematic resursele într-un moment când situația mondială devenea îngrijorătoare. Se caută un Bismarck e un text de mobilizare patriotică, în același timp grav și ironic, pe care Iorga însuși l-a socotit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]