4,704 matches
-
de comunicare specific VIII.3. Manipularea în universul discursului jurnalistic Nr. Univers Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Scop: informarea și comentarea spațiului public Imitarea discursului jurnalistic de către discursul propagandistic Imitarea discursului jurnalistic de către discursul publicitar 2. Memoria discursivă Transferul memoriei discursive IX. CONCLUZII Într-o lume devenită "sat global" datorită evoluției mijloacelor de comunicare, mass-media a devenit o forță, simbolic denumită și "a patra putere", pentru că poate valida sau dezavua un lider, poate educa sau corupe, poate să convingă publicul larg
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
diferite. De aceea, proximitatea apariției naște interferențe care par să avantajeze unele tipuri de discursuri. Astfel, dacă discursul jurnalistic este cel mai credibil, nu același lucru se poate spune și despre cel politic sau publicitar. Prin urmare, din perspectiva eficienței discursive, este fezabilă imitarea discursului jurnalistic de către alte tipuri de discurs, în speranța transferului de legitimitate de la primul la celelalte. Lucrarea Discursul jurnalistic și manipularea este un instrument de delimitare a conceptelor, mecanismelor și relațiilor principalilor poli ai cercetării: discursul jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
relațiilor principalilor poli ai cercetării: discursul jurnalistic și manipularea. Studiul a vizat o serie de finalități de ordin științific și practic, structurate pe următoarele planuri: metodologic, explicativ, descriptiv, operațional și instrumental. IX.1. Finalitatea metodologică Pe plaja largă de manifestări discursive care ființează în mass-media, este necesară delimitarea discursului jurnalistic de celelalte entități. Aceasta cu atât mai mult cu cât scopul investigației pe care am realizat-o este acela de a analiza relația dintre discursul jurnalistic și manipulare, concepte cu o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
comunicare, condiții de producere, identificate ca locul social de construire a discursului, și un univers specific, delimitat ca ansamblul de discursuri care interferează într-o conjunctură dată. Conceptul enunțat de discurs încearcă să evite atât riscul insuficientei precizări a situației discursive, care ar conduce la posibilități de interpretare eronate, cât și pe cel al extinderii contextului până la un nivel de detaliere care să multiplice necontrolat itemii de analiză. Această tripartiție a componentelor discursului a constituit structura care a fost dezvoltată, pe parcursul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
legislatorii (Parlamentul, Consiliul Național al Audiovizualului, asociații ale jurnaliștilor), distribuitorii (firme specializate). În sfârșit, discursul jurnalistic se manifestă în genuri determinate, fiecare având un contract de comunicare specific. În ceea ce privește universul de discurs, în spațiul mediatic ființează o sumedenie de forme discursive: jurnalistic, propagandistic, publicitar, ludic. Deși toate se manifestă în același spațiu, între discursuri sunt diferențe notabile, care țin, printre altele de scop, de instituția producătoare, de actorii implicați și de caracteristicile textuale. Astfel, am diferențiat discursul jurnalistic de principalele tipuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
manipulat prin imitarea condițiilor de producere a contractului de comunicare specific și prin abandonarea uneia dintre componentele contractului de comunicare. La nivelul universului de discurs, tehnicile de manipulare iau forma camuflării unui tip de discurs într-altul și transferului memoriei discursive. IX.4. Finalitatea descriptivă Finalitatea descriptivă a vizat ilustrarea fiecărei tehnici de manipulare prin secvențe din producții jurnalistice. Selecția acestora s-a realizat din mass-media românească, în încercarea de a evidenția, alături de clasificarea tehnicilor de manipulare, și abaterile care se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
până la cel politic. Mediator social universal, discursul jurnalistic este supus unor presiuni și riscuri multiple, atât din interior, când lupta pentru audiență degenerează în evenimențialitate și tabloidizare, cât și din exterior, când interesele grupurilor de putere intervin și afectează conținutul discursiv. Lipsa de rezistență la astfel de fenomene aduce în prim plan problema manipulării. Se poate lupta împotriva acestei forme de influență nelegitimă? Lucrarea răspunde, într-o mare măsură, și acestui deziderat. Sistematizarea și definirea tehnicilor de manipulare prin discursul jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nelegitimă? Lucrarea răspunde, într-o mare măsură, și acestui deziderat. Sistematizarea și definirea tehnicilor de manipulare prin discursul jurnalistic oferă un instrument coerent de departajare între o secvență legitimă și una ilegitimă. Dacă auditoriul ar recunoaște, în diverse materiale, tehnici discursive incorecte, atunci el ar fi ferit de riscurile manipulării. Problema este că, de multe ori, nu este evidentă, doar la nivelul textului, utilizarea unor tehnici de manipulare. Pentru astfel de situații, am delimitat metode de identificare a manipulării, precum analiza
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Cambridge,Harvard University Press Harvard University PressHarvard Uh 1975. 7. BALLE, Francis, Introduction aux médias, PUF, Paris, 1994. 8. BAHTIN, Mihail, Esthétique de la création verbale, Gallimard, Paris, 1984. 9. BARTHES, Roland: Mitologii, Institutul European, Iași, 1997. 10. BECIU, Camelia, Politica discursivă: practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2000. 11. BELLENGER, Lionel, La persuasion, Presses Universitaires de France, Paris, 1985. 12. BERTRAND, Claude-Jean, O introducere în presa scrisă și vorbită, Polirom, Iași, 2001. 13. BILLIG, Michael, Arguing and Thinking
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Stelian Dumistrăcel Politica și presa, Gheorghe Schwartz Să înțelegem jurnalismul, John Wilson Tipologia presei românești, Marian Petcu Tudor Arghezi: discursul polemic Minodora Sălcudean În curs de apariție: Jurnalismul științific, Alina M.D. Popa, Dorin Popa Strategii discursive în jurnalismul românesc actual, Alina M. D. Popa Tehnici de colectare și receptare a informației, Dorin Popa LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Institutul European, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0104-7 94(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIHAI STELIAN RUSU Memoria națională românească Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: memoria națională românească; identitate națională; politicile memoriei; analiza manualelor școlare; memorie și construirea statului-națiune. Cuprins Lista tabelelor / 7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evoluția conștiinței naționale la românii transilvăneni / 39 Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830 / 48 Figura 4. Evoluția tipografiilor, 1830-1890 / 49 Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 / 54 Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive / 61 Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii generațiile succesive de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională a folosit cuvântul scris ca mijloc textual de construire politică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a actelor de vorbire, cuvintele fac lucruri. În cuvânt rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii români ai veacurilor XVIII și XIX produceau, în fapt, enunțuri performative care, acumulate, au clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită politic. În partea răsăriteană a Europei, naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic. Cuvântul a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de construire politică a statului-națiune. Argumentul glisează apoi de pe relația memorie-națiune pentru a introduce în ecuație rolul sistemului educațional și al literaturii didactice în instituționalizarea identității naționale. Capitolul metodologic detaliază "hermeneutica discursivă" utilizată ca metodă precumpănitoare în analizarea modului în care manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele trei cadre societale și evoluția memoriei istorice românești, pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă; ii) un proces educațional, prin care tradiția textuală este conservată și perpetuată; iii) istoricizarea comunității, prin care comunitatea textuală se înzestrează cu un trecut (i.e., comunitatea își construiește discursiv o memorie colectivă). Ca "loc al memoriei naționale" (lieu de mémoire), instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură locus-ul instituțional în care noii membrii ai comunității intră în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale. Capitolul 2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale. Capitolul 2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un instrumentum regni, angajat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]