3,384 matches
-
umane față de factorii agresivi devin tot mai sofisticate, mergând de la mecanisme care țin de civilizația societății până la cele psihologice, care apără față de factorii externi, în relație cu mediul sau semenii, dar și față de sine însuși. Omul se poate manifesta violent, distructiv, față de natură, față de sine însuși, față de cei apropiați: părinți, copii, prieteni sau, în grupuri mai mari sau mai mici, față de un individ sau față de un alt grup. Violențele între familii, întreținând vendete ce trec de la o generație la alta, au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane: unul „minimalist”, făcând referire la violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane: unul „minimalist”, făcând referire la violență ca o forță distructivă intenționată, și un alt concept, „comprehensiv”, privind violența în raport cu nevoile umane, ca o violare, cu sau fără intenție, a drepturilor omului de a avea acces la cele necesare satisfacerii nevoilor inerente naturii umane. Găsim în aceste precizări legătură strânsă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin dominarea lui, vorbim despre violență, despre utilizarea distructivă, în defavoarea vieții, a agresivității. Desigur și aici există nuanțe. în unul dintre romanele sale, cunoscutul scriitor american John Steinbeck 1 vorbește despre dreptul și responsabilitatea unui prieten adevărat de a produce un rău mai mic prietenului atunci când știe că astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se bazează pe o agresivitate mărită. Stadioanele sunt martore contagiate, uneori periculoase și deșănțate, ale acestui adevăr. Aspectul moral al scopului comportamentului susținut de agresivitate i-a condus pe unii autori la o diferențiere între comportamentele violente, ca fiind cele distructive, provocând durere și comportamente asertive (de autoafirmare) în categoria celor „bune”, care conduc la succes (Barker, 1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului față de figura de atașament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor dezavantajate socioeconomic s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest caz, expectanțele și toleranța s-ar referi la acestea și ar constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de risc se utilizează atunci când se face referință la condiții adverse ce afectează grupuri de indivizi, vulnerabilitatea este considerată o caracteristică a individului (Johnson, Wiechelt, 2004; Arrington, Wilson, 2000). Vulnerabilitatea și factorii de risc nu au în mod automat efecte distructive asupra persoanei. Nu s-a putut dovedi că expunerea unui grup de indivizi la un anumit tip de experiență psihologică conduce automat, la majoritatea subiecților, la structurarea unei anumite tulburări. Vom considera ca factori de risc la nivel macrosocial acele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței în raporturile cu partenerul determină la femei efecte de scădere semnificativă a sensului controlului personal. Cercetarea demonstrează că violența în cuplu, chiar și în situațiile în care ambii parteneri, atât femeia, cât și bărbatul sunt violenți, are un efect distructiv mult mai intens asupra imaginii de sine și a bunăstării femeii, în comparație cu cea a bărbatului. Generând suferința fizică și anxietate psihică, violența domestică determină o intensă diminuare a sentimentului de control personal asupra situației la femeie, ceea ce are ca efect
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dificil de atins în intervenții. Aceste consecințe se pot manifesta ulterior, în împrejurări total diferite. Cercetările ne arată că rezonanța față de suferință este specifică vieții, și nu doar omului. Experimentele făcute pe plante demonstrează capacitatea acestora de a înregistra intențiile distructive care le țintesc. Numeroase studii arată că „expunerea copiilor la violență cronică în comunitate conduce la dezvoltarea unor simptome care indică toate criteriile de diagnostic ale sindromului de stres posttraumatic”(Ceballo et al., 2001, p. 928). Simptomele ce indică sindromul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de care dispune individul. O ingenioasă violență îi întâmpină pe copiii preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rândurile specialiștilor din domeniul prevenirii maltratării copilului ne arată că prin abuzul și neglijarea copilului înțelegem: „”acte comise sau omise de către părintele sau îngrijitorul copilului care sunt apreciate din perspectiva valorilor comunității și a expertizei profesionale ca fiind inadecvate sau distructive”(Garbarino et al., 1992). Există și o definiție implicită, din perspectiva reprezentărilor sociale specifice unei anumite culturi. Această definiție exprimă atitudinea comună a societății respective față de fenomenul maltratării copiilor. Este definiția în virtutea căreia orice membru al unei comunități poate cataloga
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de definiții ar fi: 1. maltratarea se raportează la nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă; maltratarea nu ține seama/ignoră sau afectează aceste nevoi de dezvoltare; 2. maltratarea poate fi abuz sau neglijare, diferența dintre ele fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel mai adesea din ignoranță și întotdeauna din prioritizarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru o dezvoltare sănătoasă; maltratarea nu ține seama/ignoră sau afectează aceste nevoi de dezvoltare; 2. maltratarea poate fi abuz sau neglijare, diferența dintre ele fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel mai adesea din ignoranță și întotdeauna din prioritizarea propriilor interese) să ofere victimei îngrijirile necesare pentru o dezvoltare sănătoasă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi abuz sau neglijare, diferența dintre ele fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel mai adesea din ignoranță și întotdeauna din prioritizarea propriilor interese) să ofere victimei îngrijirile necesare pentru o dezvoltare sănătoasă; 3. maltratarea împiedică dezvoltarea sănătoasă a copilului fie prin stagnarea într-un anumit stadiu de dezvoltare a copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
socială, asocieri delincvente); structural (toleranța culturală a violenței, roluri sociale rigide, promovarea violenței ca metodă de rezolvare a conflictelor). Recunoscând agresivitatea ca parte a naturii umane, ținta programelor de reducere a ei o reprezintă violența îndreptată împotriva vieții, cu efect distructiv asupra vieții. Riscurile majore induse de manifestările de violență, cu influențe pe termen lung, au condus la formularea unui principiu al non-violenței (principiul anticoerciției sau principiul toleranței 0 față de violență). Principiul non-violenței reprezintă un deziderat deontologic asociat cu mișcarea liberală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în principiu, maternitatea ar trebui să fie incompatibilă cu adicția la droguri. Realitatea este însă cu totul alta, așa că anual se nasc mulți copii profund tarați fizic și psihic datorită acestui flagel. Toate aceste intoxicații ale mamei, dincolo de impactul lor distructiv asupra fetusului, constituie o oglindă fidelă pentru fragilitatea și deriva ei psihologică, dar și pentru ambivalența, deprivarea afectivă și nevoia ei de a evada dintr-un „status quo”, tern și rece, într-o dimensiune impregnată de himere. Din păcate, în afara
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înțelege ce se întâmplă. Negarea (dar și celelalte manifestări) este un mecanism defensiv menit să apere ego-ul de invazia adversității, a pierderii. Din punct de vedere fizic pot fi reacții de colaps fizic (cădere, leșin etc.); pot apărea comportamente iraționale distructive, furie, agresivitate împotriva unor persoane care se află de față, dar care nu sunt afectate de pierdere. Exemple 1. Anunțarea unui diagnostic dramatic al copilului părinților poate duce la reacții de furie împotriva medicului (personalul medical) care anunță diagnosticul. 2
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
The Resilient City” (Walisser, Mueller, McLean, 2004) sunt conturate câteva „lecții”învățate de comunitățile reziliente în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile de reziliență ale oamenilor și comunităților sunt o necesitate politică: „Chiar și cele mai oribile acte distructive au fost interpretate ca oportunități pentru o reformă progresistă, iar procesul de asamblare a povestirii se petrece adeseori foarte repede”consecutiv evenimentului. 2. Dezastrele demonstrează reziliența guvernelor. „în urma dezastrelor guvernele au legitimitatea de a susține populația. Rupturile cauzate de dezastre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin presă a rolului protector al Bisericii Catolice vizavi de valorile perene ale credinței creștine și față de mijloacele de comunicare care nu îndeplinesc normele adoptate de presa catolică; 2. relevarea atitudinilor combative ale presei catolice față de elementele considerate destabilizatoare și distructive pentru creștinism și Biserică (precum sectarismul, ateismul militant, imixtiunile statului în problemele spirituale etc.). Istoria presei poate fi privită ca un domeniu complementar al istoriei generale, Ziarul (alături de celelalte publicații) reprezentă o sursă importantă pentru cercetarea istorică; această sursă (având
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al conflictelor la nivel mondial. Cu prilejul Conferinței pentru Politica de Securitate, desfășurat la Mứnchen (în februarie 2004) Joschka Fischer 222 identifica Orientul Mijlociu drept "epicentrul celei mai mari amenințări la adresa securității noastre regionale și globale la începutul acestui secol: terorismul distructiv al Jihadului și ideologia să totalitara".223 După unii analiști tensiunile și animozitățile din Orientul Apropiat reprezintă esență conflictualității din Orientului Mijlociu, astfel că cele mai multe provocări decurg din străvechea adversitate israeliano-palestiniană, "care dezvoltă un război de tip terorist-contraterorist, ceea ce înseamnă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
religiei seculare ce va oferi muncitorimii catehismul științific. Sinteza ce îi aduce împreună pe Marx și pe Blan qui se impune în contextul unei Europe intelec tuale seduse de radicalismul unor Bakunin sau Proud hon. Centralismul marxizant triumfă în fața pasiunii distructive și libertare a anarhismului. Dictatura proleta riatului este conceptul care se naște în acest la bo rator ideologic ce urmează eșecului Comunei din Paris. Leninismul este avatarul ultim și cel mai influent al unei pasiuni revoluționare ce, părăsind Franța și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe scriitor. Îndepărtarea de tradiție, ins tigată de liberalii radicali, este păcatul originar al unei politici care încetează să mai fie evolutiv organică, spre a deveni revoluționară și anistorică. Mutatismutandis, Eminescu vede, asemenea lui Burke, în liberalii munteni aceeași energie distructivă recuperabilă la radicalii englezi. Eminescu se războiește ideologic cu o întreagă linie europeană, a cărei întruchipare locală sunt „roșii“ munteni. Ei bine, lumea la crezut și orice reformă în sensul său rupea bucăți câte unul din elementele vieții naționale: azi
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
tuturor comandamentelor și instituțiunilor publice, până la completa curățire a catacombelor și verificarea tuturor clădirilor. Deși măsurile propuse par a fi de natură a îndepărta de noi sentimentele populației, totuși sunt absolut necesare și singurele în măsură a putea stăpâni pornirile distructive în care au crescut și au fost educate aceste elemente. Comunicat: Guvernământul Transnistriei Comandamentul Militar Odessa Prefectura Poliției Odessa S.S.I. Eșalonul 1. ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 407/1941, f. 15-16. Documentul nr. 130 23.X
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Se reconstruiește, pe sine însuși. Pentru omul modern, sensul creației este chiar autocreația. Drept consecință, conceptul de natură se diluează, treptat, până a deveni o necunoscută, iar autocreația devine autoreferențială. Mai mult decât atât, ea dobândește un potențial tot mai distructiv. Autocreația omului devine, treptat, autodistrugerea omului. Cursa nebună, a omului față de sine însuși, se accelerează cu fiecare clipă consumată. Doar moartea pare a se mai desfășura „de la sine”, cu toate că, aparent, omul începe să o programeze chiar și pe ea. De
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]