2,821 matches
-
motivat și interesat de propria educație. Prin dimensiunea sa socială, metoda activă implică învățarea prin cooperare, respectarea principiilor de muncă în grup și dezvoltarea lingvistică și cognitivă. Predominanța metodei active în noul model curricular nu exclude utilizarea celor tradiționale - metoda dogmatică sau metoda socratică - a căror contribuție la activitățile de structurare a cunoștințelor este de necontestat. între acestea, exercițiul are un statut privilegiat, de metodă prin care se ajunge la formarea deprinderilor. Valorii formative a acestei metode cansacrate i se adaugă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
omenești se diminuează din ce în ce mai mult până la dispariția aparentă; iar contribuția harurilor dumnezeiești sporește în măsură tot mai mare până la covârșirea omului prin lumina cerească”. (Citatele referitoare la viața mistică le dăm după Cursul de Teologie mistică, litografiat, București 1936). Temelia dogmatică a misticii ortodoxe o găsește Nichifor Crainic pe drept cuvânt cu deosebire în doctrina lui Dionisie Areopagitul și a Sf. Grigorie Palama, care susțin în același timp deosebirea între ființa și harul sau lumina dumnezeiască, dar și caracterul divin și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
învață că există diferențe de stil și de preferințe în formele culturale nu numai de la religie la religie, dar chiar de la confesiune la confesiune. Diferențele acestea vizibile în stil și în preferințe se reduc în termenul lor ultim la diferențele dogmatice. Fără să uităm că mai sunt și alte elemente, de natură etnică și de ambianță istorică, ce concurează la crearea stilurilor, vom spune că dogma unei Biserici determină în mod hotărât preferințele pentru anumite forme și respingerea altora, precum determină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obicei, acolo unde se termină în timp și în spațiu viața unei dogme religioase, se termină totdeodată și stilul de cultură născut sub imperiul ei. Stilul bizantin există încă în Veneția și Ravena de pe vremea când nu se acuzaseră diferențele dogmatice. Dar marea schismă dogmatică s-a repercutat în marile deosebiri ale arhitecturii gotice și baroce și ale picturii occidentale față de arhitectura și de pictura bizantină. Constatarea diferențelor de stil ne ajută o dată mai mult să înțelegem ceea ce am afirmat insistent
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
termină în timp și în spațiu viața unei dogme religioase, se termină totdeodată și stilul de cultură născut sub imperiul ei. Stilul bizantin există încă în Veneția și Ravena de pe vremea când nu se acuzaseră diferențele dogmatice. Dar marea schismă dogmatică s-a repercutat în marile deosebiri ale arhitecturii gotice și baroce și ale picturii occidentale față de arhitectura și de pictura bizantină. Constatarea diferențelor de stil ne ajută o dată mai mult să înțelegem ceea ce am afirmat insistent până acum câ între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din acești filosofi n-a biruit. Platon, fie direct, fie prin neoplatonism, a fost folosit de un Grigore de Nazianz, de un Grigore de Nisa, de un Grigore Palania, ca să numim numai câțiva din numeroșii săi admiratori în latura gândirii dogmatice, sau de un Dionisie în latura gândirii mistice. Aristotel a fost folosit mai ales ca tehnician al cugetării, ca logician. Astfel îl folosește Maxim Mărturisitorul, Leonțiu de Bizanț și mai ales loan Damaschin, care își întemeiază pe el logica din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-un fel sau altul ? Noi suntem convinși că nu și motivele acestei convingeri sunt mai multe. Mai întâi, religia nu e un simplu compartiment al vieții omenești alături de știință și de estetică. Universală prin natura revelată a adevărului ei dogmatic, ea e în mod logic integrală prin disciplina morală în care cuprinde pe om și societatea omenească pentru a le reda destinația fericirii de dincolo de moarte. Nimic din ceea ce e spirit și din ceea ce constituie activitățile lui nu-i poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu se revelează lumii din proprie inițiativă. Frumusețea e un atribut al ființei sale. Ea e anterioară frumuseților din lume și se comunică sau se descoperă la fel cu celelalte însușiri dumnezeiești. Pentru cugetarea teologică, această afirmație constituie un adevăr dogmatic, în ordinea de lucruri ce ne preocupă, consecința pe care o tragem din această afirmație este că o estetică adevărată sau creștină nu se poate concepe pe alte baze mai solide decât cele dogmatice. Frumosul în sine, definit în mod
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
teologică, această afirmație constituie un adevăr dogmatic, în ordinea de lucruri ce ne preocupă, consecința pe care o tragem din această afirmație este că o estetică adevărată sau creștină nu se poate concepe pe alte baze mai solide decât cele dogmatice. Frumosul în sine, definit în mod vag de metafizică, devine pentru noi frumosul în Dumnezeu și astfel el este izvorul transcendent al tuturor frumuseților din ordinea văzută, fie frumusețile naturale, fie frumusețile artistice, fie frumusețile morale. Știința teoretică a acestor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însemna să credem că Duhul Sfant și-a schimbat planul de reînnoire a lumii, mutându-și lucrarea desăvârșiloare din sfinți în genii, adică din nemurirea reală în imaginea artistică a nemuririi. în afară de confuziile semnalate, Berdiaev face o eroare de ordin dogmatic când afirmă: „Potența genialității e conținută ca și potența sfințeniei în fiecare chip al lui Dumnezeu”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 183 ). În consecință, „experiența creatoare a genialității trebuie recunoscută, din punct de vedere religios, de o egală valoare cu experiența
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asemenea se încadrează în romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste salturi stilistice, pe care le observăm în evoluția artistică a romano-catolicismului, corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice cu fondul dogmatic. Dincolo de sinodalitatea ecumenică, dogma romană a sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal i-ar corespunde o modificare de stil artistic, suntem ispitiți să credem că lipsa unei certitudini centrale în ființa catolicismului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal i-ar corespunde o modificare de stil artistic, suntem ispitiți să credem că lipsa unei certitudini centrale în ființa catolicismului e cauza atât a necontenitelor adaosuri dogmatice, cât și a deosebirilor de stiluri. Nu vrem să facem din aceste observații judecăți categorice, dar față de unitatea organică a ortodoxiei, care crește dinăuntru în afară ca dintr-o esență neschimbată, ceea ce se poate numi unitatea în catolicism se impune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
același ritm cu noi, cu deosebirea terminologică și anume că același lucru pe care noi îl numim teologic, el îl numește filosofic. După convingerea noastră, aportul cel mai prețios al filosofiei lui e teoria intelectului ecstatic dezvoltată în volumul Eonul dogmatic, teorie ce se învecinește atât de mult cu cunoașterea mistică ortodoxă. Și de un preț nu mai mic este acea magistrală definiție a culturii ortodoxe în distincția ei fundamentală față de cea catolică și de cea protestantă. Nu e locul aici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noul element explicativ, introdus de filosoful nostru, e de asemenea specific ortodox și prin urmare, potrivit să răspundă nevoii noastre de lămurire. Numai că Lucian Blaga, de dragul ipotezei sale, face o distincție forțată și inadmisibilă. El desparte cu totul elementul dogmatic de elementul sofianic; el nu vrea să atribuie nici o înrâurire dogmei în formarea stilului, ci toată înrâurirea o dă generos pe seama sofianismului care, în realitate, e tot un concept dogmatic. Dogma constituie elementul cel mai conștient al Bisericii și introducerea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o distincție forțată și inadmisibilă. El desparte cu totul elementul dogmatic de elementul sofianic; el nu vrea să atribuie nici o înrâurire dogmei în formarea stilului, ci toată înrâurirea o dă generos pe seama sofianismului care, în realitate, e tot un concept dogmatic. Dogma constituie elementul cel mai conștient al Bisericii și introducerea ei în explicația stilului ar fi însemnat o impietate asupra inconștientului și o mare spărtură, dacă nu chiar o distrugere, a mătcii stilistice. Filosoful a trebuit deci să recurgă la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
răsfrângere și nici din inconștient. Sofianicul, care dă într-adevăr nota fundamentală în unitatea stilului bizantin, nu este, după cele spuse până acum, o categorie abisală, ci o parte integrantă a celei mai luminate conștiințe ortodoxe. Sofianicul e element pur dogmatic și nu poate fi decât în mod arbitrar despărțit de dogma Bisericii. Sofianismul, am spus când am discutat această idee, reprezintă raportul creatorului față de lume și în cazul acesta el e Sophia sau înțelepciunea divină manifestată ca frumusețe către lume
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mult decât atât: triumful cosmosului transfigurat prin Iisus Hristos. Arta bizantină e astfel indisolubil legată de dogma Bisericii ortodoxe și nici nu se poate concepe în afară de ea. Epoca ei de formație coincide perfect cu epoca de formulare a dogmelor. Ecumenicitatea dogmatică e transpusă artistic în stilul bizantin. Precum ierarhii din toate părțile imperiului au participat la cristalizarea dogmelor, tot astfel geniile artistice de pretutindeni au participat la făurirea stilului bizantin. Dogma ortodoxă și-a imprimat caracterul ecumenic în ființa acestui stil
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de elemente artistice ale popoarelor din imperiul roman n-a izbutit totuși să dea un stil unitar lumii păgâne? Și cum s-a făurit ca prin miracol acest stil sub imperiul creștinismului? în cazul întâi, fiindcă nu exista această unitate dogmatică; în cazul al doilea, fiindcă această unitate dogmatică existând, ea a devenit focarul sub puterea căruia elementele eterogene contopindu-se au dat unitatea fără pereche a stilului bizantin. Semnul distinctiv al acestei arte este că ea nu reproduce niciodată natura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
n-a izbutit totuși să dea un stil unitar lumii păgâne? Și cum s-a făurit ca prin miracol acest stil sub imperiul creștinismului? în cazul întâi, fiindcă nu exista această unitate dogmatică; în cazul al doilea, fiindcă această unitate dogmatică existând, ea a devenit focarul sub puterea căruia elementele eterogene contopindu-se au dat unitatea fără pereche a stilului bizantin. Semnul distinctiv al acestei arte este că ea nu reproduce niciodată natura, n-o imită. Adânca ei semnificație trebuie căutată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu se mai petrec pe pământ, ci dincolo de condițiile timpului și spațiului, în planul transcendent al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă podoabă nu pământul, dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce în Biserică „corcirea papistășească cea în afară de dogma și de rânduiala zugrăvirii pravoslavnicei Biserici a Răsăritului”. Patronii acestei arte sunt Mântuitorul, socotit ca „întâiul zugrav” fiindcă și-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căruia îi este specifică raționalitatea și îndeplinește condițiile: obiectivității (discursul științific explică realitatea), a metodelor logice (metodologia trebuie să fie logic organizată) și a pragmatismului (o teorie trebuie să aibă rezultate tehnologice sau explicative). Pornind de la o luptă cu teologia dogmatică s-a impus treptat ideea că știință este singura imagine care explică lumea fără intervenție dogmatică. Noua formă de imaginar a devenit dominantă și prin noile descrieri ale realității a impus o nouă "dogmă". În cadrul acestei noi forme dogmatice numită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodologia trebuie să fie logic organizată) și a pragmatismului (o teorie trebuie să aibă rezultate tehnologice sau explicative). Pornind de la o luptă cu teologia dogmatică s-a impus treptat ideea că știință este singura imagine care explică lumea fără intervenție dogmatică. Noua formă de imaginar a devenit dominantă și prin noile descrieri ale realității a impus o nouă "dogmă". În cadrul acestei noi forme dogmatice numită de Kuhn paradigmă, imaginea despre lume s-a modificat ajungându-se la cea pe care o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teologia dogmatică s-a impus treptat ideea că știință este singura imagine care explică lumea fără intervenție dogmatică. Noua formă de imaginar a devenit dominantă și prin noile descrieri ale realității a impus o nouă "dogmă". În cadrul acestei noi forme dogmatice numită de Kuhn paradigmă, imaginea despre lume s-a modificat ajungându-se la cea pe care o cunoaștem astăzi. Prin mecanismele generale de construcție ale imaginarului cel științific a devenit dominant între alte forme de imaginar rațional. Dar forma specifică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în Europa Occidentală în jurul anului 1210 traducerea în latina a Metafizicii realizată de către Ibn Rušhd (Averroes) pentru că în jurul anului 1260 să fie tradusă și Politica.73 Pe lângă aceste traduceri o parte a lucrărilor stagiritului au fost traduse ulterior, din motive dogmatice, sau pierdute așa cum spune legenda despre parte a două a Poeticii 74. Aceasta este tradusă în 127875 de către Wilhem von Moerbeke, după ce în 1267 a fost tradusă De anima. Ținând seama de faptul că traducerile se realizează plecând de la texte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]