2,090 matches
-
anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: În anul 1472, pe locul unde se află astăzi , sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca lui Ștefan cel Mare pe domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. Pe locul acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movilă a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Suceava, cunoscută și sub denumirile de , Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit în fiecare an, în
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
Poporului din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
în alte părți ale țării. Cea de-a doua soție a sa, Elena (Elencu) Balș (1 mai 1804 - 24 august 1854), era fiica domnitorului Ioniță Sandu Sturza (1822-1828). După cum o descrie Constantin Gane în volumul ""Trecute vieți de doamne și domnițe"" (1933-1939), domnița Elencu ""avea o înfățișare plăcută, dar frumoasă nu era"" , pentru ca ulterior, în aceeași lucrare, să o caracterizeze astfel: ""femeie nu tocmai frumoasă, dar credincioasă, bună mamă și gospodină de frunte, era lipsită de cultură și de ideal"". Ea
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
părți ale țării. Cea de-a doua soție a sa, Elena (Elencu) Balș (1 mai 1804 - 24 august 1854), era fiica domnitorului Ioniță Sandu Sturza (1822-1828). După cum o descrie Constantin Gane în volumul ""Trecute vieți de doamne și domnițe"" (1933-1939), domnița Elencu ""avea o înfățișare plăcută, dar frumoasă nu era"" , pentru ca ulterior, în aceeași lucrare, să o caracterizeze astfel: ""femeie nu tocmai frumoasă, dar credincioasă, bună mamă și gospodină de frunte, era lipsită de cultură și de ideal"". Ea s-a
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
Ghica (1807-1857), fiul marelui logofăt Alexandru (Alecu) Ghica și viitor domnitor al Moldovei (1849-1856). Cei doi soți au avut patru copii: Ecaterina (1827-1890), Constantin (1828-1874), Ioan Grigore (1830-1881) și Alexandru (1831-1903). În anul 1831, Grigore Alexandru Ghica a divorțat de domnița Elencu. Alecu Balș s-a căsătorit în anul 1831 cu Elena (Elencu) Sturza, având împreună un copil pe nume Alexandru (1838-1894). Cei doi soți au trăit în "cea mai deplină înțelegere". Alecu Balș și soția sa, Elena (Elencu), au fost
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
și scenograf de teatru și film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Ciulinii Bărăganului" (1957), "Pasărea furtunii" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Telegrame" (1959), "Setea" (1960), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Zestrea domniței Ralu" (1971), "Săptămîna nebunilor" (1971), "Felix și Otilia" (1972) și "Mușchetarul român" (1975). S-a născut la 17 octombrie 1921, în orașul Oradea. A absolvit Facultatea de Arhitectură, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
de pictură a profesorului Dimitrie Serafim, în 1908. Între 1909 - 1912 studiază la Academia Regală de Arte din München, (Akademie der Bildenden Künste München). Elena Alexandra Barabaș a fost profesoară de desen și pictură la liceele: „Principesa Elena” din Brașov, «Domnița Ileana” și Notre-Dame din București. A ținut cursuri de stilizare, desen și pictură la Academia Liberă a soților Bednarik, în București, Calea Victoriei nr.162, unde i-a avut elevi pe: Elisa Leonida Zamfirescu, Ion Șahighian, Maria Bănică-Orăscu, Cornelia Pillat. S-
Elena Alexandrina Bednarik () [Corola-website/Science/315327_a_316656]
-
185, în apropiere de ieșirea din oraș spre Adâncata și Dorohoi. În anul 1472 pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca lui Ștefan cel Mare pe domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. Pe temeliile acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea (în anul 1597), postelnicul Teodor (Toader) Movilă a construit aici o
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
aparțin arhitecturei moderniste. Ea este autoarea clădirilor pentru primărie, cluburi, case particulare din diferite localități ai județului. A proiectat locarurile pentru școlil în județ și în municipiul Bălți: Liceul industrial de fete, Liceul de băieți Ion Creangă, Liceul de fete Domnița Ileana (actualmente Blocul administrativ al Universității Alecu Russo). Pentru activitatea rodnică în domeniul proiectărilor localurilor pentru școli a fost distinsă cu Medalia „Răsplata Muncii pentru construcții școlare” clasa I, în 1936. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
Bucovinei. În anul 1957, prin hotărârea mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei, Biserica Mirăuți a primit statutul de biserică parohială, având arondată zona adiacentă și o parte din strada Cernăuților și ca filială Biserica „Sf. Ioan Botezătorul-Coconi” (sau Biserica Domnițelor). Ca paroh a fost numit preotul Teodor Coclici, urmat, de la începutul anilor '70, de preotul Gheorghe Coclici și apoi de pr. Florin Hostiuc. Cercetările arheologice din 1976, efectuate în exteriorul vechii catedrale mitropolitane și coordonate de arheologii Lia și Adrian
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Murariu i-a fost conferit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani. Mai este distins și cu titlul de "Cetățean de Onoare al municipiului Dorohoi". O stradă din Dorohoi îi poartă numele. Trupul neînsuflețit a fost depus la Biserica Domnița Bălașa, pentru ceremonia religioasă, iar înmormântarea a avut loc vineri 23 martie 2012 la Mănăstirea Căldărușani.
Ion Murariu () [Corola-website/Science/324986_a_326315]
-
o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost publicate în perioada 2006-2009: Acvila Neagră (Nuntă domniței Olena) - român (Ed. Danaster, 2006), Taină Stejarului - român (Ed. Danaster, 2006), Osânda și izbândă - român (Ed. Danaster, 2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani - român (Ed. Danaster, 2008), Dafina Doamna - român
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
și Mihai Opriș. El este cel de-al cincilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu. După arestarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), domnița Ralu (Aimée Iacobescu) și Ianuli (Constantin Codrescu) pleacă la Viena pentru a cumpăra bijuteriile. Anghel evadează de la ocnă și o răpește pe Caliopi (Carmen Maria Strujac), soția lui Ianuli, pentru a-l determina pe acesta din urmă să-i dea
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Carmen Maria Strujac), soția lui Ianuli, pentru a-l determina pe acesta din urmă să-i dea bijuteriile în schimbul eliberării soției. După o serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul domnitorului fanariot, pleacă cu banii la Viena, ca însoțitor al domniței
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
-i dea bijuteriile în schimbul eliberării soției. După o serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul domnitorului fanariot, pleacă cu banii la Viena, ca însoțitor al domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Ianuli este împins de mama sa să ia tronul Țării Românești, împotriva
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul domnitorului fanariot, pleacă cu banii la Viena, ca însoțitor al domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Ianuli este împins de mama sa să ia tronul Țării Românești, împotriva voinței sale. Pictorul dorește să trăiască fericit alături de soția sa, Caliopi (Carmen Maria Strujac), neavând ambiții politice. El este foarte gelos și-i ucide pe
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Maria Strujac), neavând ambiții politice. El este foarte gelos și-i ucide pe toți pretendenții la dragostea soției sale, cu ajutorul vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), care dă drumul unui candelabru greoi din capelă peste ei. Plecând la Viena ca însoțitor al domniței Ralu, Ianuli o trimite pe Caliopi la Stambul cu o scrisoare pentru Ahmed Pașa prin care îi descria ticăloșiile făcute de domnitor și promitea să-i dea bijuteriile cumpărate. În acest timp, Răspopitul (Toma Caragiu) se întorsese la mănăstire. El
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
ia în caleașca domnească pe post de prieten. Anghel se prezintă a fi căpitanul de plai Mihnea, aflat în slujba boierului Glogoveanu de la Târgu Jiu. Căpitanul Zbrențea bănuiește că e ceva necurat în legătură cu Anghel și încearcă să-l ucidă, dar domnița Ralu îl salvează. Poposiți într-un han, Anghel face dragoste cu domnița Ralu și deschide caseta pe care aceasta o purta permanent cu ea, dar o găsește goală. El se duce apoi la caleașcă pentru a vedea dacă nu are
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
fi căpitanul de plai Mihnea, aflat în slujba boierului Glogoveanu de la Târgu Jiu. Căpitanul Zbrențea bănuiește că e ceva necurat în legătură cu Anghel și încearcă să-l ucidă, dar domnița Ralu îl salvează. Poposiți într-un han, Anghel face dragoste cu domnița Ralu și deschide caseta pe care aceasta o purta permanent cu ea, dar o găsește goală. El se duce apoi la caleașcă pentru a vedea dacă nu are vreun fund dublu, dar este suprins de Zbrențea. De data aceasta, haiducul
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
goală. El se duce apoi la caleașcă pentru a vedea dacă nu are vreun fund dublu, dar este suprins de Zbrențea. De data aceasta, haiducul e salvat de Ianuli care-l înjunghie mortal pe Zbrențea. După găsirea cadavrului lui Zbrențea, domnița Ralu este trezită și începe să se plângă din cauza faptului că ea îi dăduse căpitanului la plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile care fuseseră cusute de căpitan într-o ascunzătoare secretă de sub șaua calului. La han sosește atunci
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
atunci Mamulos cu o ceată de arnăuți. Anghel fuge călare din curtea hanului, fiind urmărit de poteră. Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile, apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și altul cu
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori de apă, iar Mamulos cade în apă. Scăpat de arnăuți, Anghel o ajunge din urmă pe domnița Ralu și îi fură bijuteriile, prețioasa sa zestre. Domnița se lamentează că haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
unul cu o lopată și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori de apă, iar Mamulos cade în apă. Scăpat de arnăuți, Anghel o ajunge din urmă pe domnița Ralu și îi fură bijuteriile, prețioasa sa zestre. Domnița se lamentează că haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]