2,216 matches
-
haină cu glugă neagră și înarmat cu o sabie de foc. Demonul se prezintă ca Reaper, slujitorul Diavolului, și-i spune lui Solomon că faptele sale rele i-au condamnat irevocabil sufletul și el este destinat acum Iadului. După un duel scurt, Solomon strigă: "Eu nu sunt încă pregătit pentru Iad!" și sare prin fereastra sălii tronului în mare. În timp ce el fuge, Reaper spune că sufletul lui Solomon va fi al Diavolului. După întâlnirea cu Reaper, Solomon se întoarce acasă în
Solomon Kane (film) () [Corola-website/Science/319251_a_320580]
-
din călătoria sa la Londra. În capitolul "Laguna sirenelor" din cartea "Peter și Wendy", Barrie scrie că Peter poate face aproape orice. El este un duelist abil, rivalizând chiar cu Căpitanul Hook, a cărui mână a tăiat-o într-un duel. El are o vedere și un auz extraordinar de bune. El este priceput la mimă, imitând vocea lui Hook, dar și tic-tac-ul făcut de Crocodil. În filmul din 2003, sirenele vorbesc producând sunete asemănătoare celor ale delfinilor, pe care Peter
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
îi păzesc lui Peter spatele și îl apără în situații dificile, inclusiv în conflicte periculoase cu Căpitanul Hook. Căpitanul Hook este cel mai mare dușman al lui Peter Pan, al cărui mână dreaptă (sau stângă) a fost tăiată într-un duel. Echipajul lui Hook, inclusiv Smee și Starkey, îl consideră dușman. Cele două temeri majore ale căpitanului Hook sunt vederea propriului său sânge (care se presupune că are o culoare nefirească) și un crocodil fatal. Numele lui este format din fierul
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
în timpul studiului din facultate. Drumont a sprijinit în trecut pe Harrison Brady care a candidat ca președinte al SUA, prietenia s-a destrămat datorită concepției fanatice a lui Brandy. Va urma un proces dramatic în care apărarea și acuzarea oferă dueluri verbale crâncene. Henry Drummond luptă vehement pentru libertatea ideii, progresul gândirii libere, care este limitată și frânată de legi și prejudecăți. Pe când M. H. Brady caută să sublinieze adevărul scris în biblie, prin care caută să convingă auditorul despre teoria
Procesul maimuțelor (film) () [Corola-website/Science/315704_a_317033]
-
() este o luptă între doi adversari, care folosesc aceleași arme și au șanse egale de a-l ucide pe celălat. Cauza unui duel în trecut era de cele mai multe ori apărarea onoarei rănite. ul avea reguli tradiționale bine stabilite, azi această luptă este aproape în toate țările interzisă. Originea istorică a duelului provine din lumea antică (în Iliada, duelul dintre Menelaos și Paris), la
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
și au șanse egale de a-l ucide pe celălat. Cauza unui duel în trecut era de cele mai multe ori apărarea onoarei rănite. ul avea reguli tradiționale bine stabilite, azi această luptă este aproape în toate țările interzisă. Originea istorică a duelului provine din lumea antică (în Iliada, duelul dintre Menelaos și Paris), la vechii germani rezulatul duelului dintre doi combatanți era hotărâtă de zei. In evul mediu rezultatul luptei dintre doi cavaleri era considerată ca o sentință judecătorească. Mai târziu rezolvarea
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
ucide pe celălat. Cauza unui duel în trecut era de cele mai multe ori apărarea onoarei rănite. ul avea reguli tradiționale bine stabilite, azi această luptă este aproape în toate țările interzisă. Originea istorică a duelului provine din lumea antică (în Iliada, duelul dintre Menelaos și Paris), la vechii germani rezulatul duelului dintre doi combatanți era hotărâtă de zei. In evul mediu rezultatul luptei dintre doi cavaleri era considerată ca o sentință judecătorească. Mai târziu rezolvarea conflictului printr-un duel a fost preluat
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
de cele mai multe ori apărarea onoarei rănite. ul avea reguli tradiționale bine stabilite, azi această luptă este aproape în toate țările interzisă. Originea istorică a duelului provine din lumea antică (în Iliada, duelul dintre Menelaos și Paris), la vechii germani rezulatul duelului dintre doi combatanți era hotărâtă de zei. In evul mediu rezultatul luptei dintre doi cavaleri era considerată ca o sentință judecătorească. Mai târziu rezolvarea conflictului printr-un duel a fost preluat într-o formă nouă în secolul XV de Spania
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
antică (în Iliada, duelul dintre Menelaos și Paris), la vechii germani rezulatul duelului dintre doi combatanți era hotărâtă de zei. In evul mediu rezultatul luptei dintre doi cavaleri era considerată ca o sentință judecătorească. Mai târziu rezolvarea conflictului printr-un duel a fost preluat într-o formă nouă în secolul XV de Spania, Italia și Franța care s-a extins apoi în toată Europa, rezultatul duelului fiind acceptat ca o hotărâre divină. Intre secolele XVI și XVII duelul era la modă
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
dintre doi cavaleri era considerată ca o sentință judecătorească. Mai târziu rezolvarea conflictului printr-un duel a fost preluat într-o formă nouă în secolul XV de Spania, Italia și Franța care s-a extins apoi în toată Europa, rezultatul duelului fiind acceptat ca o hotărâre divină. Intre secolele XVI și XVII duelul era la modă, numai în Franța au murit între anii 1594 și 1610 de pe urma unui duel ca. opt mii de nobili sau ofițeri. Se spune că baronul François
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
conflictului printr-un duel a fost preluat într-o formă nouă în secolul XV de Spania, Italia și Franța care s-a extins apoi în toată Europa, rezultatul duelului fiind acceptat ca o hotărâre divină. Intre secolele XVI și XVII duelul era la modă, numai în Franța au murit între anii 1594 și 1610 de pe urma unui duel ca. opt mii de nobili sau ofițeri. Se spune că baronul François de Montmorency-Bouteville (1600-1627) ar fi omorât în duel 40 de adversari. Pe când
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
Italia și Franța care s-a extins apoi în toată Europa, rezultatul duelului fiind acceptat ca o hotărâre divină. Intre secolele XVI și XVII duelul era la modă, numai în Franța au murit între anii 1594 și 1610 de pe urma unui duel ca. opt mii de nobili sau ofițeri. Se spune că baronul François de Montmorency-Bouteville (1600-1627) ar fi omorât în duel 40 de adversari. Pe când în Anglia duelul era interzis pe la mijlocul secolului XIX în Europa era practicat până la începutul secolului XX
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
secolele XVI și XVII duelul era la modă, numai în Franța au murit între anii 1594 și 1610 de pe urma unui duel ca. opt mii de nobili sau ofițeri. Se spune că baronul François de Montmorency-Bouteville (1600-1627) ar fi omorât în duel 40 de adversari. Pe când în Anglia duelul era interzis pe la mijlocul secolului XIX în Europa era practicat până la începutul secolului XX. Scopul duelului era obținerea unei așa numite „Satisfacții” pentru a salva „Onoarea pătată” în urma unei jigniri. Victoria unuia din ei
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
modă, numai în Franța au murit între anii 1594 și 1610 de pe urma unui duel ca. opt mii de nobili sau ofițeri. Se spune că baronul François de Montmorency-Bouteville (1600-1627) ar fi omorât în duel 40 de adversari. Pe când în Anglia duelul era interzis pe la mijlocul secolului XIX în Europa era practicat până la începutul secolului XX. Scopul duelului era obținerea unei așa numite „Satisfacții” pentru a salva „Onoarea pătată” în urma unei jigniri. Victoria unuia din ei de fapt nu era considerată de societate
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
opt mii de nobili sau ofițeri. Se spune că baronul François de Montmorency-Bouteville (1600-1627) ar fi omorât în duel 40 de adversari. Pe când în Anglia duelul era interzis pe la mijlocul secolului XIX în Europa era practicat până la începutul secolului XX. Scopul duelului era obținerea unei așa numite „Satisfacții” pentru a salva „Onoarea pătată” în urma unei jigniri. Victoria unuia din ei de fapt nu era considerată de societate importantă ci faptul că cei doi combatanți acceptau duelul fiind considerați „bărbați de onoare” care
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
practicat până la începutul secolului XX. Scopul duelului era obținerea unei așa numite „Satisfacții” pentru a salva „Onoarea pătată” în urma unei jigniri. Victoria unuia din ei de fapt nu era considerată de societate importantă ci faptul că cei doi combatanți acceptau duelul fiind considerați „bărbați de onoare” care riscau de a fi răniți sau omorâți. Nu aveau toți acest privilegiu de a participa la un duel, ci la acest ritual de a se putea duela cu arme luau parte de obicei nobili
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
ei de fapt nu era considerată de societate importantă ci faptul că cei doi combatanți acceptau duelul fiind considerați „bărbați de onoare” care riscau de a fi răniți sau omorâți. Nu aveau toți acest privilegiu de a participa la un duel, ci la acest ritual de a se putea duela cu arme luau parte de obicei nobili, ofițeri sau studenți. Apariția burgheziei prin secolului XIX a făcut că și aceștia au început să aparțină de așanumită „elită a societății” și să
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
se putea duela cu arme luau parte de obicei nobili, ofițeri sau studenți. Apariția burgheziei prin secolului XIX a făcut că și aceștia au început să aparțină de așanumită „elită a societății” și să aibă dreptul de a participa la duel ca martori sau combatanți. Duelurile judiciare constituiau o formă de reglementare a unor cauze civile sau penale. Organizate în fața regelui sau a reginei, a judelui curții regale sau a congregației nobiliare, acestea presupuneau, de obicei, angajarea unor luptători plătiți. Prin
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
luau parte de obicei nobili, ofițeri sau studenți. Apariția burgheziei prin secolului XIX a făcut că și aceștia au început să aparțină de așanumită „elită a societății” și să aibă dreptul de a participa la duel ca martori sau combatanți. Duelurile judiciare constituiau o formă de reglementare a unor cauze civile sau penale. Organizate în fața regelui sau a reginei, a judelui curții regale sau a congregației nobiliare, acestea presupuneau, de obicei, angajarea unor luptători plătiți. Prin secolul XVII și XIX regulile
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
judiciare constituiau o formă de reglementare a unor cauze civile sau penale. Organizate în fața regelui sau a reginei, a judelui curții regale sau a congregației nobiliare, acestea presupuneau, de obicei, angajarea unor luptători plătiți. Prin secolul XVII și XIX regulile duelului erau reguli bine stabilite care erau precizate în „Code Duello” din 1777, sau „Essai sur le duel“ a contelui „Comte de Chateauvillard” din 1836. De asemenea mai exista în Ungaria „Regulile de duelare” a lui Franz von Bolgár (Budapesta 1880
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
reginei, a judelui curții regale sau a congregației nobiliare, acestea presupuneau, de obicei, angajarea unor luptători plătiți. Prin secolul XVII și XIX regulile duelului erau reguli bine stabilite care erau precizate în „Code Duello” din 1777, sau „Essai sur le duel“ a contelui „Comte de Chateauvillard” din 1836. De asemenea mai exista în Ungaria „Regulile de duelare” a lui Franz von Bolgár (Budapesta 1880, 7. ediția Viena 1903). Jignirea era totdeauna factorul care provoca duelul ea fiind considerată ca o problemă
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
din 1777, sau „Essai sur le duel“ a contelui „Comte de Chateauvillard” din 1836. De asemenea mai exista în Ungaria „Regulile de duelare” a lui Franz von Bolgár (Budapesta 1880, 7. ediția Viena 1903). Jignirea era totdeauna factorul care provoca duelul ea fiind considerată ca o problemă de onoare care treuie rezolvată de bărbat. Jignirea putea fi verbală prin ironie, dispreț, bârfă la adresa celuilalt, sau a unui membru al familiei ca și o legătură sexuală extraconjugală. Jignirile puteau fi grave ca
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
a unui membru al familiei ca și o legătură sexuală extraconjugală. Jignirile puteau fi grave ca o palmă care nu sufereau amânare sau iertare, sau jigniri minore, la care era suficient o scuză pentru aplanarea conflictului. Cel jignit chema la duel persoana care l-a jignit, și cerea să numească pe cei doi secundanți care vor participa ca martori la duel, care erau prieteni sau membrii de familie. Duelul trebuia să aibă loc la cel târziu 24 de ore de la provocare
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
sufereau amânare sau iertare, sau jigniri minore, la care era suficient o scuză pentru aplanarea conflictului. Cel jignit chema la duel persoana care l-a jignit, și cerea să numească pe cei doi secundanți care vor participa ca martori la duel, care erau prieteni sau membrii de familie. Duelul trebuia să aibă loc la cel târziu 24 de ore de la provocare, între timp secundanții încercau rezolvarea pe cale pașnică a incidentului sau să se determine ce arme vor fi folosite, pistol sau
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
care era suficient o scuză pentru aplanarea conflictului. Cel jignit chema la duel persoana care l-a jignit, și cerea să numească pe cei doi secundanți care vor participa ca martori la duel, care erau prieteni sau membrii de familie. Duelul trebuia să aibă loc la cel târziu 24 de ore de la provocare, între timp secundanții încercau rezolvarea pe cale pașnică a incidentului sau să se determine ce arme vor fi folosite, pistol sau spadă. Folosirea altor arme necesita consimțământul celor doi
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]