2,734 matches
-
rezervat să judece: 1° Episcopii în cauzele contencioase, rămânând valabilă dispoziția can. 1419, § 2; 2° pe Abatele primat sau Abatele superior al unei congregații monahale și pe Superiorul general al institutelor călugărești de drept pontifical; 3° diecezele și alte persoane ecleziastice, fie fizice, fie juridice, care nu au un Superior sub Pontiful Roman. Can. 1406 - § 1. Dacă este încălcată dispoziția can. 1404, actele și deciziile sunt considerate ca neavenite. § 2. În cauzele despre care vorbește can. 1405, incompetența altor judecători este
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
încălcată dispoziția can. 1404, actele și deciziile sunt considerate ca neavenite. § 2. În cauzele despre care vorbește can. 1405, incompetența altor judecători este absolută. Can. 1407 - § 1. Nimeni nu poate fi chemat la judecată în prima instanță decât în fața judecătorului ecleziastic ce este competent în virtutea unuia dintre motivele specificate în cann. 1408- 1414. § 2. Incompetența judecătorului care nu se poate sprijini pe nici unul dintre aceste motive este numită relativă. § 3. Reclamantul urmează forul părții pârâte; dacă partea pârâtă are mai multe
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
excepțiile de suspiciune și alte cauze împotriva judecătorilor de instrucție ai Rotei Române pentru actele îndeplinite în timpul exercitării funcției lor; 4° conflictele de competență prevăzute de can. 1416. § 2. Același Tribunal rezolvă litigiile apărute în urma unui act al puterii administrative ecleziastice și deferite lui în mod legitim; alte controverse administrative deferite lui de Pontiful Roman sau de congregațiile Curiei române, precum și conflictul de competență între aceste congregații. § 3. În plus, este de datoria acestui Tribunal suprem: 1° să vegheze asupra administrării
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
la respectarea datoriei lor, prin pedepse corespunzătoare, pe toți aceia care, luând parte la proces, au dovedit o gravă lipsă de respect și de ascultare datorate tribunalului, și să suspende avocați și procuratori chiar de la exercitarea funcției lor pe lângă tribunalele ecleziastice. Can. 1471 - Dacă o persoană ce trebuie să fie interogată vorbește o limbă pe care judecătorul sau părțile nu o cunosc, să fie folosit un traducător, care trebuie să depună jurământ și să fie aprobat de judecător. Totuși declarațiile să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
să compară personal numai pentru a răspunde de propriile delicte, sau la dispoziția judecătorului; în celelalte cazuri, trebuie să acționeze și să răspundă prin curatorii lor. Can. 1479 - Ori de câte ori e prezent un tutore sau curator numit de autoritatea civilă, judecătorul ecleziastic îl poate admite, ascultând, dacă e posibil, părerea Episcopului diecezan al celui căruia i-a fost desemnat; dacă însă nu există sau nu se consideră că trebuie admis, judecătorul însuși va desemna din oficiu un tutore sau curator pentru cauză
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
cu forța sau sub frică gravă. Capitolul II Dovedirea prin înscrisuri Can. 1539 - În orice fel de judecată este admisă dovedirea pe bază de înscrisuri fie publice, fie private. Articolul 1 Natura și credibilitatea înscrisurilor Can. 1540 - § 1. Înscrisurile publice ecleziastice sunt acele documente pe care le întocmește o persoană publică în exercitarea funcției sale în Biserică, respectând formalitățile stabilite de drept. § 2. Înscrisurile publice civile sunt documente care, potrivit legilor fiecărui loc, sunt considerate ca atare în drept. § 3. Toate
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
stabilite pentru validitate, salvgardând totuși justiția. Partea A III-A Câteva procese speciale Titlul I Procesele matrimoniale Capitolul I Cauzele de declarare a nulității căsătoriei Articolul 1 Forul competent Can. 1671 - Cauzele matrimoniale ale botezaților aparțin prin drept propriu judecătorului ecleziastic. Can. 1672 - Cauzele privind efectele exclusiv civile ale căsătoriei aparțin magistratului civil, dacă dreptul particular nu stabilește că și aceste cauze, când sunt tratate în mod incidental și accesoriu, pot fi instruite și decise de judecătorul ecleziastic. Can. 1673 - În
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
drept propriu judecătorului ecleziastic. Can. 1672 - Cauzele privind efectele exclusiv civile ale căsătoriei aparțin magistratului civil, dacă dreptul particular nu stabilește că și aceste cauze, când sunt tratate în mod incidental și accesoriu, pot fi instruite și decise de judecătorul ecleziastic. Can. 1673 - În cauzele de nulitate a căsătoriei, care nu sunt rezervate Scaunului Apostolic, sunt competente: 1° tribunalul locului în care căsătoria a fost celebrată; 2° tribunalul locului în care pârâtul își are domiciliul sau cvasidomiciliul; 3° tribunalul locului în
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Separarea personală a soților botezați poate fi decisă printr-un decret el Episcopului diecezan sau printr-o sentință a judecătorului, în conformitate cu canoanele care urmează, dacă pentru anumite locuri nu s-a stabilit altfel în mod legitim. § 2. Acolo unde decizia ecleziastică nu are efecte civile sau se prevede că sentința civilă nu va fi contrară dreptului divin, Episcopul diecezei în care locuiesc soții, analizând circumstanțele speciale, va putea acorda permisiunea de a se recurge la tribunalul civil. § 3. Dacă o cauză
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fost primit Botezul, ca să menționeze acordarea dispensei în registrele de căsătorii și de botezați. Capitolul IV Procesul privind moartea prezumtivă a unuia dintre soți Can. 1707 - § 1. În cazul când moartea unui soț nu poate fi dovedită printr-un înscris ecleziastic sau civil autentic, celălalt soț să fie considerat liber de legământul matrimonial numai după ce Episcopul diecezan a pronunțat declarația de moarte prezumtivă. § 2. Episcopul diecezan poate pronunța declarația despre care vorbește § 1 numai dacă, făcându-se investigații adecvate, a dobândit
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
1715 - § 1. Nu se poate face în mod valid o tranzacție sau un compromis cu privire la chestiunile ce aparțin binelui public sau cu privire la alte chestiuni de care părțile nu pot dispune în mod liber. § 2. Dacă este vorba de bunuri materiale ecleziastice, să se respecte, ori de câte ori materia respectivă cere aceasta, formalitățile stabilite de drept pentru înstrăinarea lucrurilor ecleziastice. Can. 1716 - § 1. Dacă legea civilă nu recunoaște valoarea sentinței arbitrale ce nu este confirmată de judecător, sentința arbitrală referitoare la o controversă ecleziastică
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ce aparțin binelui public sau cu privire la alte chestiuni de care părțile nu pot dispune în mod liber. § 2. Dacă este vorba de bunuri materiale ecleziastice, să se respecte, ori de câte ori materia respectivă cere aceasta, formalitățile stabilite de drept pentru înstrăinarea lucrurilor ecleziastice. Can. 1716 - § 1. Dacă legea civilă nu recunoaște valoarea sentinței arbitrale ce nu este confirmată de judecător, sentința arbitrală referitoare la o controversă ecleziastică, pentru a avea valoare în forul canonic, trebuie să fie confirmată de judecătorul ecleziastic al locului
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ecleziastice, să se respecte, ori de câte ori materia respectivă cere aceasta, formalitățile stabilite de drept pentru înstrăinarea lucrurilor ecleziastice. Can. 1716 - § 1. Dacă legea civilă nu recunoaște valoarea sentinței arbitrale ce nu este confirmată de judecător, sentința arbitrală referitoare la o controversă ecleziastică, pentru a avea valoare în forul canonic, trebuie să fie confirmată de judecătorul ecleziastic al locului în care a fost dată. § 2. Dacă legea civilă admite atacarea sentinței arbitrale în fața judecătorului civil, aceeași atacare poate fi prezentată în forul canonic
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
înstrăinarea lucrurilor ecleziastice. Can. 1716 - § 1. Dacă legea civilă nu recunoaște valoarea sentinței arbitrale ce nu este confirmată de judecător, sentința arbitrală referitoare la o controversă ecleziastică, pentru a avea valoare în forul canonic, trebuie să fie confirmată de judecătorul ecleziastic al locului în care a fost dată. § 2. Dacă legea civilă admite atacarea sentinței arbitrale în fața judecătorului civil, aceeași atacare poate fi prezentată în forul canonic, în fața judecătorului ecleziastic care este competent să judece controversa în primul grad. Partea A
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
avea valoare în forul canonic, trebuie să fie confirmată de judecătorul ecleziastic al locului în care a fost dată. § 2. Dacă legea civilă admite atacarea sentinței arbitrale în fața judecătorului civil, aceeași atacare poate fi prezentată în forul canonic, în fața judecătorului ecleziastic care este competent să judece controversa în primul grad. Partea A IV-A Procesul penal Capitolul I Investigația preliminară Can. 1717 - § 1. Ori de câte ori Ordinariul are cunoștință, cel puțin verosimilă, despre un delict, să cerceteze cu prudență, personal sau printr-o
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
proteja libertatea martorilor și pentru a garanta cursul justiției, Ordinariul poate, în orice fază a procesului, ascultându-l pe promotorul de justiție și citându-l pe inculpat, să-l înlăture pe inculpat de la slujirea sacră, de la oficiu și de la funcția ecleziastică, să-i impună sau să-i interzică să locuiască într-un anumit loc sau teritoriu, sau chiar să-l oprească de a participa în public la Preasfânta Euharistie; toate aceste măsuri de prevedere trebuie revocate îndată ce dispare motivul și încetează
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
care să permită Bisericii să se dovedească din ce în ce tot mai capabilă în a-și îndeplini în lume misiunea salvatoare. Oferim tuturor cu plăcere și încredere aceste considerații ale Noastre, acum, cu prilejul promulgării principalului Corpus de legi ecleziastice pentru Biserica Latină. Să dea Dumnezeu ca bucuria și pacea, împreună cu dreptatea și ascultarea, să facă să fie respectat acest Cod, și ceea ce este poruncit de către cap să fie respectat și de către corp. Încrezători, așadar, în ajutorul harului dumnezeiesc, sprijiniți
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
nici unui preot nu-i este permis să ignore canoanele" (21 iulie 429. Cf. Jaffe 2, nr. 371; Mansi, IV, col. 469). În concordanță cu aceste cuvinte este și Conciliul al IV-lea din Toledo (a. 633) care, după refacerea disciplinei ecleziastice în regatul vizigoților, eliberat de arianism, stabilea: "Preoții să cunoască Sfintele Scripturi și canoanele", deoarece "ignoranța - mama tuturor erorilor - trebuie evitată mai ales de către preoții lui Dumnezeu" (can. 25; Mansi X, col. 627). De fapt, în decursul primelor zece secole
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
stabilea: "Preoții să cunoască Sfintele Scripturi și canoanele", deoarece "ignoranța - mama tuturor erorilor - trebuie evitată mai ales de către preoții lui Dumnezeu" (can. 25; Mansi X, col. 627). De fapt, în decursul primelor zece secole au apărut nenumărate colecții de legi ecleziastice, în cea mai mare parte alcătuite de persoane particulare, care conțineau cu precădere normele date de concilii și de pontifii români, precum și altele extrase din izvoare de mai mică importanță. Pe la jumătatea secolului al XII-lea, această acumulare de colecții
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de către monahul Grațian într-o culegere unitară de legi și colecții pe care a intitulat-o "Concordia discordantium canonum". Această "armonizare", care mai apoi a primit denumirea de Decretum Gratiani, a constituit prima parte a acelei mari colecții de legi ecleziastice, care, după exemplul lui Corpus Iuris Civilis al împăratului Iustinian, a fost numită Corpus Iuris Canonici și cuprindea legile emise, timp de aproape două secole, de autoritatea supremă a pontifilor români, cu ajutorul unor specialiști în dreptul canonic, numiți "glosatori". Pe lângă Decretum
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
sau colecția lui Clement al V-lea, promulgată de Ioan al XXII-lea, cărora li se adaugă Extravagantes ale lui Ioan al XXII-lea și Extravagantes communes, adică decre-talii ale diferiților pontifi români, niciodată reunite într-o colecție autentică. Dreptul ecleziastic care este conținut în acest Corpus constituie "dreptul clasic" al Bisericii Catolice și poartă în general această denumire. Acestui Corpus al Bisericii Latine îi corespunde într-un fel Syntagma Canonum sau Corpus canonum orientale din Biserica greacă. Legile care au
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
a gândit la o nouă sistematizare a legilor. În cele din urmă, papa Pius al X-lea, chiar la începutul Pontificatului său, s-a ocupat personal de această problemă, luând hotărârea de a aduna și de a reforma toate legile ecleziastice, și a dat ordin ca lucrarea, sub îndrumarea cardinalului Pietro Gasparri, să fie dusă la bun sfârșit. Pentru realizarea unei opere atât de importante și anevoioase, a fost necesară, în primul rând, rezolvarea problemei privind forma internă și externă a
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
dobândea între timp noi dimensiuni. Cu toate acestea, atât condițiile externe ale Bisericii în lumea contemporană, care numai în câteva decenii a cunoscut răsturnări foarte rapide și schimbări destul de grave în conduita morală, cât și treptatele transformări interne ale comunității ecleziastice au făcut să fie din ce în ce tot mai necesară și mai solicitată o revizuire a legilor canonice. De bună seamă, aceste semne ale timpurilor au fost văzute cu claritate de către papa Ioan al XXIII-lea care, anunțând pentru
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
seama de toate decretele și actele Conciliului Vatican al II-lea, deoarece în ele se găseau elementele de bază ale reînnoirii legislative, fie pentru că au fost deja emise unele norme care se refereau direct la instituții noi și la disciplina ecleziastică, fie pentru că era necesar ca bogățiile doctrinale ale acestui conciliu, care au contribuit atât de mult la viața pastorală, să-și aibă corolariile și împlinirea necesară și în legislația canonică. În anii care au urmat, Suveranul Pontif a repetat deseori
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
viața creștină, să devină părtași ai bunurilor ce le sunt oferite de Biserică, și care să-i călăuzească spre mântuirea veșnică. În vederea acestui scop, Codul trebuie să stabilească și să apere drepturile și obligațiile fiecăruia față de alții și față de societatea ecleziastică, în măsura în care ele au legătură cu cultul adus lui Dumnezeu și cu mântuirea sufletelor. 2. Între forul extern și forul intern - distincție care este specifică dreptului eclezial și care durează de secole - să existe o strânsă coordonare, pentru a se evita
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]