2,064 matches
-
sistematizare a comunei Racovița”", elaborată de către „Institutul de proiectări Ilfov” în proiectul nr.13966/1973. În esență, schița prevedea măsuri etapizate și concrete privind noi dotări social-culturale cât și sporirea confortului locuitorilor având în vedere economisirea terenului agricol. Pe plan edilitar, schița prevedea ca artera principală a satului, parte componentă a drumului DJ 105G - Tălmaciu - Racovița - Avrig, drum modernizat care leagă DN7 (E81) de DN1 (E68), noile construcții să aibe trei nivele (P+2), care să respecte arhitectura locală, respectiv construcții
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
colectă națională a adus în Ploiești o mare sumă de bani cu care s-a putut trece la refacere (pe lângă rezervele pe care le-au putut salva cei sinistrați și banii pe care i-au putut împrumuta). Toată această dezvoltare edilitară, ca și cea administrativ-politică, a avut la bază dezvoltarea economică a așezării. Ploieștiul a trecut din evul mediu în epoca modernă ca un puternic centru comercial și și-a păstrat acest caracter în întreg secolul trecut și în cel actual
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot fi soluționate până în jurul anului 1850, când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic. Evoluția edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei. În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuți devine proprietarul izvoarelor de ape minerale și al așa-zisului institut balnear. În această conjunctură se pune tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja în Europa. Ajutat de arhitecți și oameni de știință, proprietarul băilor întocmește un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare și petrecere a timpului liber, pe care dorește să-l materializeze în afara dezvoltării urbanistice a
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
cred. Veniturile directe aduse de stațiune aparțin Fondului Bisericesc care a fost și înainte de război și este și astăzi proprietarul stabilimentului de băi. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodată cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrările edilitare ale orașului. În același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată să acopere nevoile edilitare ale
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
lucrările edilitare ale orașului. În același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată să acopere nevoile edilitare ale orașului și stațiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutățile acestea nedrepte și ingrate, administrația comunală pe care am cinstea să o conduc este în prezent pe punctul culminant al sforțărilor sale de a înființa apeductul
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Tătărascu și ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca în următorii trei ani apeductul și canalizarea să fie realizate.”" În acest fel orașul Vatra Dornei și stațiunea balneară intră în perioada lor de emancipare edilitară modernă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
cișmelele publice, se inițiază măsuri și reforme în domeniul fiscal, judecătoresc și social, se ridică mănăstirea Chiajna în vestul orașului, se încearcă o sistematizare a Dâmboviței pentru evitarea inundațiilor, se înființează „Epitropia obștilor”, organ administrativ care se ocupă cu probleme edilitare, se organizează un orfelinat numit "orfanotrofion". În martie 1775 începe construirea în Dealul Spiriei a unei noi curți domnești, Curtea Nouă. În 1776 domnitorul hotărăște granițele Bucureștiului, dând dispoziție să se pună la marginea orașului hotare și cruci dincolo de care
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
la distanțe aproximativ egale de centru. Această organizare avea să rezolve problema traficului în capitală. În perioada interbelică, Bucureștiul cunoaște ultima sa epocă de înflorire administrativă și culturală, caracterizată printr-o coerență a organizării și o înaltă calitate a soluțiilor edilitare, care nu au mai fost întrunite până în prezent. Sistematizarea orașului continuă după planurile din ultimii ani de domnie a regelui Carol I. Transportul public se modernizează, în anii 1930 apărând tramvaiele electrice și primele autobuze. Se construiește intens, în special
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
exil. Va sta la Viena de unde este rechemat după un an, în octombrie 1855. În anul de ocupație țaristă, rușii nu și-au prea făcut simțită prezența în oraș, care s-a guvernat tot după dorința partidei Bibeștilor. În plan edilitar, această perioadă a fost destul de înfloritoare. În martie 1854 se introduce iluminatului public cu lămpi cu ulei de rapiță. Se construiește mult, noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
legii rurale (14/26 august 1864) , Mihail Kogălniceanu vizitează Craiova pentru a verifica aplicarea legii. Guvernul a alocat Craiovei o sumă mai mare decăt a oricărui alt oraș, inclusiv Bucureștiul, investindu-se în învățămînt, rețeaua stradală, încurajarea industriei, diverse proeicte edilitare, construcția liniilor telegrafice Craiova - București (1859) și Craiova - Drobeta Turnu-Severin (1860) și în proiectul căii ferate Craiova - București , terminata însă abia în 1875. Astfel, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care începuse atît de tragic la Craiova, a fost regretată de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
dintre cele mai puternice din țară, alături de cele din București, Iași, Cluj și Timișoara. Populația a crescut de la 96.897 de locuitori în anul 1956, la 194.235 de locuitori în 1974 (ajungînd pe locul 7 în țară). În plan edilitar, Craiova a scăpat, în mare măsura, furiei demolatoare din alte orașe, nu au fost demolate biserici, poate și pentru că orașul nu avea o sistematizare prea bună, iar edificile cu valoare istorică sînt destul de risipite. Clădirile de patrimoniu s-au păstrat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Internațional de Management și Marketing cu diplomă -1992 MLPAT COCC direcția perfecționare management cu diplomă, -1993 Institutul Român de Managementul restructurării și dezvoltării cu diplomă -1993 MLPAT - diplomă de Responsabil tehnic cu execuția secțiunea I,ÎI,III,IX. construcții metalice, edilitare, căi ferate, autostrăzi, instalații, CCIA, rezistența și stabilitate, izolații, siguranța în exploatare, protecția mediului - 2010 MDRT Certificat de atestare Auditor Energetic. Este cunoscător al limbilor străine engleză și franceză, scris și vorbit. Este membru al ECCS-European Convention for Constructional Steelwork
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
devenit o rețea organizată, ordonată și cu o structură compactă. În cetate nu au fost acceptați decât catolici. Populația sârbă și românească locuia în suburbii. Încă de la început administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană, acordând mare atenție acțiunilor edilitare. Probabil, prima acțiune întreprinsă de autorități după cucerire, a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății, distruse parțial în timpul asediului. În 1717, nu existau edificii necesare administrației, garnizoanelor militare, iar fortificațiile nu mai făceau față noilor tehnici de luptă
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
-se în structurile sistemului social-politic românesc. Astfel, după unire, România a devenit un stat multi etnic: la 1918 24% din populatie fiind de alta enie decât cea română. Perioada interbelică a însemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres economic, edilitar, cultural, spiritual. Integrată în România Mare, aflată pe coordonatele unui regim politic democratic, Timișoara se impune ca un centru urban modern, cu o viață publică complexă și dinamică, în care buna-nțelegere etnică și confesională, s-a asociat cu un
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
când Vintilă Brătianu a fost ales primar, acesta avea să constate că nu fusese cumpărat nici un teren, iar cartierele mărginașe: Floreasca, Tei, Între Vii, Balta Albă, Dudești-Cioplea, Rahovei, Ghencea, Panduri, fuseseră umplute cu locuințe insalubre și fără acces la utilitățile edilitare. Vintilă Brătianu încheie în 1908 un contract cu Serviciul Geografic al Armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia, o comisie tehnică specială a finalizat în anul 1911 primul plan de sistematizare a Bucureștilor. Liniile generale ale
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
și care putea ajunge până la 1.500.000 lei-aur. Totodată el a dispus întocmirea unui nou regulament de funcționare al Casei, aprobat de Consiliul Comunal la 6 noiembrie 1909. Pe baza acestor noi aranjamente s-au putut începe marile lucrări edilitare: exproprieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Pentru ducerea la îndeplinire a planurilor sale, precum și pentru a limita la minim nevoia de a se recurge la specialiști străini, Vintilă Brătianu dispune înființarea unui serviciu nou în cadrul primăriei, numit
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au fost plantați peste 50.000 de arbori ornamentali și a fost înființată pepiniera arboricolă de la Grozăvești. Construcții de interes public Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu, zestrea edilitară a capitalei s-a îmbogățit cu o serie de construcții de utilitate publică cum ar fi: noua Uzină Electrică Comunală (de la Grozăvești), Uzina de Gaz pentru cartierele Grivița și Tei (inițiere proiect), Atelierele Comunale și Parcul de Vehicule sau noul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
A fost avocat în baroul buzoian (1923-1943), ajutor de primar și primar al orașului Buzău din noiembrie 1933 până în decembrie 1937. Din 1951 a fost consilier juridic la Sfatul Popular Regional București. În calitate de primar al Buzăului a realizat câteva lucrări edilitare de excepție: principala piață agroalimentară din Buzău, denumită astăzi "Piața Centrală Av. ", baia comunală, demararea primului proiect de canalizare în centrul orașului. De asemenea, în timpul mandatului său s-au efectuat pavări de străzi în cartierele Poștă și Mihai Viteazul inclusiv
Stan Săraru () [Corola-website/Science/313072_a_314401]
-
primului proiect de canalizare în centrul orașului. De asemenea, în timpul mandatului său s-au efectuat pavări de străzi în cartierele Poștă și Mihai Viteazul inclusiv alimentarea acestora cu apă și regenerarea pădurii parc Crâng. Este autor al lucrării monografice "Buzăul edilitar (1936)".
Stan Săraru () [Corola-website/Science/313072_a_314401]
-
multă vreme resturile fortificației romane au rămas total necunoscute. Si astăzi, multă lume confundă zidurile de pe malul Dunării cu ,castrul roman. Asta reprezinta o gravă eroare cum apare chiar și în imaginea din dreapta. Abia în anul 2009, în urma unor lucrări edilitare, pe o săpătură de salvare, a fost descoperită poarta de intrare dinspre nord în cetatea Carsium (sf. sec. III-începutul secolului al IV-lea). Asta înseamnă că fortificația romană trebuie să se fi desfășurat în spațiul cuprins între actualele străzi Dobrogei-Carsium-Alex
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
Jos), să asigure o administrație eficientă și necoruptă, dar s-a lovit de obstacole insurmontabile. Progresele înregistrate au fost anihilate aproape în totalitate înspre sfârșitul Domniei sale de dificultățile financiare apărute ca urmare a cheltuielilor necesare susținerii războaielor și vastului program edilitar inițiat. Un șir de recolte proaste a dus la înrăutățirea și mai accentuată a situației politico-economice a Egiptului. Odată cu sfârșitul Domniei sale Egiptul își începe declinul lent dar ireversibil, țara devenind ulterior o țintă a ambițiilor teritoriale ale vecinilor și/sau
Ramses al III-lea () [Corola-website/Science/314471_a_315800]
-
247. - În înțelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) rangul unei localit��ți - rangul atribuit unei localități conform legii; ... b) zone din cadrul localității - zone stabilite de consiliul local, în funcție de poziția terenului față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, conform documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, registrelor agricole, evidențelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidențe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului. ... c) nomenclatura stradala - lista care conține
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
4. (1) Delimitarea zonelor și stabilirea numărului acestora, atât în intravilanul, cât și în extravilanul localităților, se stabilesc prin hotărârile adoptate de către consiliile locale potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, în funcție de poziția terenului față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, pe baza documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, a registrelor agricole, a evidențelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricăror alte evidențe agricole sau cadastrale. (2) Numărul zonelor din intravilanul localităților
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]