2,800 matches
-
colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
maghiară, iar procentul acestora în structurile armatei și ale Securității s-a redus semnificativ. O măsură semnificativă pentru comunitatea maghiarilor din România a fost fuzionarea Universității maghiare Bolyai din Cluj cu Universitatea românească Babeș, în 1959. Astfel, scăderea numărului ungurilor educați în limba maternă, cât și a numărului profesorilor de limbă maghiară sunt în egală măsuri dovezi ale politicii comuniste antiminoritare<ref id=”2”>Andreescu, 2005, pp. 39-40.</ref>. Germanii În ceea ce privește minoritatea germană, atitudinea comuniștilor a fost oarecum diferită, în mare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și talentul reprezintă aspecte ale personalității umane valorizate pozitiv. Caracterul se formează, este un produs al educației, aici stă marea deosebire dintre caracter și talent. Caracterul nu este condiționat de un bagaj înnăscut de aptitudini, precum talentul, el trebuie doar educat și cultivat. Arta, fie că e muzică sau arhitectură, dans sau design, sensibilizează sufletul omului și îl face să vibreze. Contactul cu o sferă de artă introduce spectatorul într-o lume specială, o lume a imaginarului, de multe ori dramatic
Talent, caracter, muncă, creație...artă. In: Apogeul by Magda CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1807]
-
ale temei “Cuprul. Proprietăți și combinații” 2.1. Predarea chimiei -parte a procesului de învățământ Activitatea didactică este subordonată procesului de învățământ. Procesul de învățământ reprezintă un ansamblu de acțiuni exercitate în mod conștient și sistematic de către educatori asupra educaților, într-un cadru instituționalizat organizat, în vederea formării personalității acestora, în conformitate cu cerințele idealului educațional. Trăsăturile specifice procesului de învățământ sunt: -caracterul formativ, materializat în conturarea unor trăsături de voință și -caracter, convingeri morale și estetice -caracterul instructiv rezultând din faptul că
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
persoana auzitoare și trebuie să i se câștige Încrederea; Își va stabili nivelul aproximativ de comunicare manuală care să fie folosit În situațiile de interpretare pe platformă. În cadrul audienței nu vor fi ignorate persoanele surde cu limbajul redus; surzii mai educați nu vor fi penalizați prin supra-simplificarea sau omisiunea unor mesaje de câtre interpret. Cea mai sigură tehnică este să se urmărească Înțelegerea de către segmentul mediu și să se acorde atenție reacției auditorului; Își va elabora un inventar de sinonime și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
făcea referire la plante, animale, fie la oameni. Omul este educabil și tinde către perfecțiune, așa cum plantele pot fi ajutate să se dezvolte, să ajungă la maturitate și să rodească. Pe această idee fundamentală își clădește edificiul pedagogia, iar cel educat capătă noi deprinderi, noi cunoștințe și o viziune de viață proprie, până la sfârșit un caracter și o personalitate.[4] Acestea sunt practic scopurile și obiectivele oricărei biblioteci, iar cele două instituții care pun temelia edificiului personalității fiecărui individ: școala și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de a evada din obișnuit. Și ar fi nedrept să rămânem indiferenți față de progresul tehnologiei, al societății. Trebuie să încercăm să ne educăm în beneficiul nostru, folosindu-ne de receptivitatea, viziunea și creativitatea copiilor și tinerilor. Cu siguranță un popor educat va genera o evoluție de calitate a societății. Un popor educat își respectă întotdeauna valorile, nu-și uită niciodată trecutul și acceptă noul adaptându-se din mers la schimbările ce inluentează în bine evoluția societății moderne, în care dezechilibrele valorice
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
indiferenți față de progresul tehnologiei, al societății. Trebuie să încercăm să ne educăm în beneficiul nostru, folosindu-ne de receptivitatea, viziunea și creativitatea copiilor și tinerilor. Cu siguranță un popor educat va genera o evoluție de calitate a societății. Un popor educat își respectă întotdeauna valorile, nu-și uită niciodată trecutul și acceptă noul adaptându-se din mers la schimbările ce inluentează în bine evoluția societății moderne, în care dezechilibrele valorice impuse de modă, nu mai sunt cazuri izolate, disparate, particulare, ci
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este necesar ca profesorul să știe să se coboare la nivelul lor și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți urmărea mântuirea celor educați, elaborând astfel o educație soteriologică. Această educație avea la bază, în centrul și în vârful ei pe Hristos. Ea se străduia să facă un Hristos din fiecare persoană care se supunea procesului acesta de educație. II. DEZVOLTAREA CARACTERULUI RELIGIOS-MORAL AL
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
folosite pentru atingerea acestui scop și de locul și rolul profesorului în grup. Clasa de elevi este, în primul rând, un grup formal, constituit pe baza unor cerințe instituționalizate, în funcție de anumite reguli și prin distribuirea unor roluri diferite educatorilor și educaților. În raport cu alte tipuri de grup, clasa școlară este un grup de formare, de modelare a unor capacități și trăsături de personalitate, de învățare a unor comportamente, de însușire a cunoștințelor și abilităților necesare. Clasa de elevi este și un grup
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Este cunoscut și acceptat faptul că în prezent, omul trebuie să facă față suprasolicitării și exploziei informaționale, dezvoltării tehnologiilor și a mijloacelor de comunicare în masă, problemelor de mediu, crizei resurselor, exploziei demografice, crizei morale etc. Pentru aceasta el trebuie educat, format astfel încât să se poată adapta noilor condiții și exigențe ale societății. Astfel, trecerea de la „ a învăța să fii la a învăța să acționezi” nu este numai o răsturnare de idei ci o transformare a întregului sistem educațional sub aspectul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
noilor condiții și exigențe ale societății. Astfel, trecerea de la „ a învăța să fii la a învăța să acționezi” nu este numai o răsturnare de idei ci o transformare a întregului sistem educațional sub aspectul conținuturilor, al metodelor, al interacțiunii educator - educat și al strategiilor de evaluare a rezultatelor școlare. „Cel mai complex deziderat al oricărui sistem educațional contemporan vizează instruirea și formarea tinerilor pentru a se adapta creativ exigențelor societății viitoare”, constată C. Dumitriu (2004, p.5). Într-adevăr, „provocarea schimbării
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
doar respectarea tradițiilor, ci și înnoiri, „rupturi”, „șocuri existențiale” și reclamă o învățare inovatoare bazată pe gândirea holistică, pe „exploatarea” holistic - integratoare a creierului uman, a emisferei cerebrale drepte, capabilă de idei creatoare. „Calitățile emisferei drepte sunt de a încuraja educatul în a deveni autonom, de a problematiza, de a se abate de la calea bătătorită, de a pune întrebări prohibite, de a sonda profunzimi, de a căuta noi sensuri (Bruno Wurtz, 1992, pp. 221 - 224). În acest context, considerăm că principiile
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sunt invitați toți candidații și la care poate asista orice student al facultății. Imediat după încheierea dezbaterii se deschid urnele de vot, unde studenții (FSP, nivel licență și master) și-au putut exprima preferințele. Având de-a face cu subiecți educați (studenți), e posibil ca unele comportamente strategice să fi fost induse de natura activității pe care aceștia o au (studenți la Facultatea de Științe Politice). - Desfășurarea experimentului într-o simulare de campanie electorală nu ne asigură că subiecții au tratat
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
rând, dezvoltarea economică substituie războiul ca principal mijloc de politică externă cu promovarea liberului-schimb. Într-o primă variantă, Lipset afirmă că dezvoltarea economică reduce inegalitățile sociale și mai ales inegalitățile în ceea ce privește participarea politică: pe măsură ce indivizii devin mai înstăriți și mai educați, apetitul lor politic sporește, ceea ce favorizează consolidarea democrației. Pe de altă parte, R.J. Barro arată cum sistemele democratice vor avea o creștere economică mai accentuată datorită stabilității politice și garantării drepturilor de proprietate. În sfârșit, cea mai recentă variantă demonstrează
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
negativ pentru celălalte calități motrice!). Există pentru fiecare calitate motrică de bază, un element caracteristic, ca predominanță: pentru viteză repeziciunea pentru îndemânare gradul de complexitate pentru rezistență durata pentru forță încărcătura Orice calitate motrică poate fi programată pentru a fi „educată” special în orice perioadă a anului. În procesul de antrenament fiecare calitate motrică își are un loc special de amplasare. Calitățile motrice specifice jucătorilor de fotbal sunt cuprinse în fiecare acțiune tehnică sau tactică a jocului, conferindu-le acestora, în
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de autorealizare a elevilor prin dezvoltarea motivației pentru școală și pentru învățătură. Esențială rămâne implicarea responsabilă a profesorului în realizarea acestor cerințe, atât ca factor cu acțiune directă asupra elevului, cât și în calitate de coordonator al influențelor educative la nivelul grupului educat. Pentru aceasta devine tot mai necesară înnoirea sau reinventarea tehnicilor și strategiilor de cunoaștere a elevilor și de comunicare cu aceștia.Comunicativitatea, ca trăsătură de personalitate constituie doar unul din factorii ce influențează calitatea proceselor de comunicare ce se desfășoară
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
relației profesor elev se află în centrul preocupărilor în științele educației. Dialogul școlar constituie de fapt axa principală în jurul căreia gravitează întreaga problematică instructiv educativă din școala contemporană. Dacă admitem că efectul acțiunii educative depinde de calitatea agenților, educator și educat, cât și de relația dintre ei; că sursele blocajului țin în mare parte de relația profesor-elev (control aversiv, subiectivism în apreciere, necunoașterea personalității elevului sau a mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivații negative, autoritarism, indiferență la succes
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ca fiind pusă pe seama fie a programului, fie a contextului fizic (există spații în școală care inhibă comunicarea). Există lideri de opinie în școală, după părerea majorității subiecților. Există persoane a căror părere contează și eu am fost obișnuită și educată să ascult anumite lucruri. Și nu vorbesc în sens negativ. (F6) * Teme de discuție în școală: profesia (școala, elevi, program, comisii, salarii) familie; sănătate; prieteni comuni. În discuțiile despre școală se discută în mare parte despre eșecuri, insuccesele elevilor, astfel încât
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
timp scurt. Copilul mănâncă cu plăcere, concentrat și liniștit, dacă îi este foame. Acesta nu trebuie lăudat sau stimulat dacă mănâncă mult, dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenințat cu pedepse ca să mănânce mai mult. Copilul nu trebuie educat să devină mâncăcios. Copilul sănătos știe, în general, când este sătul. Atenție! Obiceiul de a mânca peste măsură, fixat în copilărie, se menține mai târziu, ducând la obezitate la vârsta adultă. Copiii cu ritm accelerat de creștere mănâncă mai mult
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
genul, femeile considerau că banii sunt mai puțin importanți decât considerau bărbații. Sunt femei care consideră gestionarea baniilor mai dificilă decât ar considerau-o bărbații. În trecut, în societăți patriarhale femeile se bazau pe bărbați pentru suport financiar, fiind probabil educate să creadă că nu se pot descurca cu bani. Această cercetarea a mai reliefat că bărbații sunt mai obsedați de bani (Furnham 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Sistemul propriu de valori determină percepția asupra modului în care ceilalți
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cum poți deveni bogat și înțelesurile emoționale atașate banilor anticipează patologia monetară. Forman considera că zgârcenia avarului este un tipar comportamental învățat din copilărie, proiectat pentru a proteja de anxietate și sentimentul de slăbiciune; în timp ce sindromul risipitorului este rezultatul unei educați hiper-protective și prea indulgentă, în care banii erau substituienți pentru diverse forme de afecțiune. Nici una din măsurătorile întreprinse nu a examinat credințele generale despre achiziția banilor, importanța banilor în viață sau afecte (emoțiile) asociate cu banii în general (Furnham și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
profesională, au scopul de a produce efecte demonstrabile empiric; a-i stimula optimal pe elevi dezvoltându le bazele aptitudinale în mai multe direcții, pentru a se putea orienta profesional a genera valori și de a decide responsabil cu privire la personalitatea celor educați. Empatia este, în esența ei, o sinergizare conștientă, voluntară, susținută de complementarizare, transformare, construcție, selectivă, o experiență inductoare de energie comportamentală relaționară, psihoecologică, umanizantă 12. Stilul empatic și evaluarea medie complexă a elevilor îi permite profesorului să realizeze o evaluare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
care nimeni nu l-a preluat vreodată în proiectul eliberării lui, eu sunt, firește, cu mult mai puțin liber decât discipolul „celui mai liber“ om sau decât cetățeanul „celei mai libere“ lumi. Tocmai pentru că libertatea este inegal distribuită și inegal educată, frica de destin se poate întâlni cu excesul de libertate și în felul acesta altcineva, în absența legii bune sau a bunei ei aplicări, poate ajunge să hotărască în privința multora și a tuturor. Când altul ia locul legii și hotărăște
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]