2,092 matches
-
recomandate poate determina supresie corticosuprarenaliană semnificativă clinic . În cazul în care există indicii de utilizare a unor doze mai mari decât cele recomandate , trebuie avută în vedere administrarea suplimentară sistemică de corticosteroizi în timpul perioadelor de stres sau a intervențiilor chirurgicale elective . La subiecții adulți , adolescenți sau copii , tratamentul cu furoat de fluticazonă în doză de 110 micrograme o dată pe zi , nu a fost asociat cu supresia axului hipotalamo- hipofizo- corticosuprarenalian ( HHCSR ) . Totuși , doza de furoat de fluticazonă administrată nazal trebuie redusă
Ro_103 () [Corola-website/Science/290863_a_292192]
-
Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013). 27. Totodată, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instituirea unor incompatibilități pentru funcții publice elective nu contravine prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 15 iunie 2006, pronunțată în Cauza Lykourezos împotriva Greciei, paragraful 51). 28. Or, în cauza de față, între cele două categorii
DECIZIE nr. 641 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278848_a_280177]
-
și transparența adeziunilor/semnăturilor pe lista cu susținători reprezintă aspecte practice, reale, ce fac ca îndeplinirea condiției examinate să fie cât mai dificil de realizat. 5. Având cuvântul, autorul excepției susține că, dat fiind riscul pe care o funcție publică electivă îl comportă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, este speriat și nu mai dorește să candideze. 6. Reprezentantul Ministerului Public solicită menținerea acelorași concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
a dispozițiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din lege, prin raportare la art. 26 din Constituție, se arată că semnătura pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a susține un candidat la o funcție publică electivă, pe de o parte, și acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Obligația de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului candidat electoral, care trebuie să se asigure, prin propriile mijloace, de buna-credință a persoanei
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
3) lit. a) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Din aceeași jurisprudență rezultă că adăugarea prin lege a unor condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în aceleași legi electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). 25. În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
poată candida. Instituirea unei astfel de condiții și a regulilor privitoare la verificarea îndeplinirii sale sunt, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales. Astfel, condiționarea înregistrării candidaturilor la funcțiile elective de prezentarea unei liste de susținători constituie o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali, și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Având în vedere eliminarea condiției de reprezentativitate
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate în sine a dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 . Totodată, Curtea reține că depunerea acestor liste este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor la funcțiile elective, fără a se putea susține în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate și în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislației în materie. Astfel de critici vizează însă modul de aplicare a legii
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
în Moldova și Ucraina) sau orașele Basarabi din România, Basarabeasca din Moldova și Basarbovo din Bulgaria. Este dificil de spus în ce măsură se poate vorbi de o "dinastie a Basarabilor" în sens strict, din moment ce tradiția succesiunii la tron implica un sistem electiv, toți membrii familiei legitimi sau nelegitimi (adică aceia care puteau afirma că sunt "os domnesc") fiind succesori potențiali, iar alegerea fiind făcută de boierii din Sfatul Țării. În practică situația era și mai complexă, alegerea fiind de foarte multe ori
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
perfecționarea formelor și metodelor activității politico-organizatorice a partidului, consolidării unității lui, dinamica dezvoltării social-cconomice a țării și protecției sociale a populației; împreună cu comitetele de partid înaintează candidați în funcția de deputați ai Parlamentului, coordonează activitatea fracțiunii comuniștilor- deputați în organele elective, alege Comitetul Executiv Politic, secretarul executiv și secretarii CC, fondează sau lichidează organele de presă ale CC, ale comitetelor municipale și raionale de partid, confirmă și eliberează conducătorii organelor de presă de partid, stabilește numărul și funcțiile salariaților aparatului de
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/298580_a_299909]
-
hopliți. La aceștia se mai adăuga probabil un anumit număr de soldați ușor înarmați și de sclavi (Pausanias susținea că la Maraton au luptat pentru prima oară și sclavii, alături de oamenii liberi). Unul dintre cei zece "strategi" ai Atenei (funcție electivă anuală) era Miltiades "cel Tânăr". El era cel care reușise să influențeze forul suprem de conducere atenian ("adunarea poporului") să hotărască acceptarea luptei în câmp deschis, în locul apărării în spatele zidurilor cetății. Miltiades cunoștea foarte bine tacticile de luptă persane: în calitate de
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
nu l-a reținut însă ca deja în anul 1807 să aibă o profundă pasiune pentru "Minna Herzlieb", o tînără de 18 de ani, fiica unui librar din Jena. După experiențele din acea perioadă, va rezulta romanul "Die Wahlverwandtschaften" („Afinitate electivă”, 1809). Caracteristic pentru Goethe este, cum el leagă în aceast roman, poezia și știința naturală: în cercetarea contemporană legată de chimie, se folosea termenul de „afinitatea elementelor”. Sinteza îndelungatei experiențe de viață și evoluție artistică își găsește expresia în drama
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
principelui Carol ca domnitor al României. În urma consultării voinței populare (2 - 8 aprilie) rezultatul a fost de 685.869 voturi pentru, 12.837 abțineri și 224 voturi contra. În perioada 9 - 17 aprilie 1866 s-au desfășurat alegerile pentru Adunarea Electivă, devenită acum Adunare Constituantă. Lucrările acesteia au fost deschise la 28 aprilie, cu un mesaj din partea Locotenenței: În urma dezbaterilor, 109 deputați s-au pronunțat pentru alegerea principelui Carol, în vreme ce 6 s-au abținut. S-a adoptat o declarație în concordanță
Locotenența Domnească (1866) () [Corola-website/Science/308731_a_310060]
-
de războinici care nu iau prizonieri. După moartea fără urmași a fratelui său Wenceslaus, Sigismund a avut pretenții la coroana Boemiei, deși în acel moment și mai târziu de altfel, nu era clar dacă Boemia era o monarhie ereditară sau electivă. Sigismund, un catolic convins, a primit fără nicio problemă sprijinul Papei Martin al V-lea, care a emis o bulă papală pe 17 martie 1420, prin care proclama organizarea unei cruciade "pentru distrugerea wycliffiților, husiților și altor eretici din Boemia
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
prin interpuși, și principiul clasic al separării celor trei puteri în stat. În ce privește monarhia, regele era deasupra partidelor, având o serie de atribuții esențiale, precum revocarea miniștrilor, demiterea guvernului, prorogarea sau dizolvarea parlamentului și amnistia. Se înlocuia de asemenea principiul electiv cu cel ereditar (primogenitură). În timpul dezbaterilor asupra articolului 6, care avea să devină articolul 7 în legea votată, a sosit în capitală Adolphe Crémieux, ale cărui intervenții au determinat un protest al populației bucureștene, care a atacat magazine evreiești și
Guvernul Lascăr Catargiu (1) () [Corola-website/Science/306972_a_308301]
-
literară, parte dintre ele susținute în conferințe publice, publicate în presă sau rostite pe undele radio. E o selecție care pune laolaltă personalități referențiale ale culturii române, cu autori din epoci diferite, poeți, prozatori, istorici..., într-un registru al afinităților elective. E un mozaic care reconstituie fizionomia și anatomia unor preocupări din care autorul și-a extras seva propriilor elanuri creative, formative. Eminescu, Agârbiceanu, Pavel Dan, Liviu Rebreanu, Blaga, Nicolae Iorga, Miron Elie Cristea, Vasile Netea, Zaharia Stancu, Mateiu I. Caragiale
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
al Moldovei și Țării Românești, a fost primită cu bucurie de locuitorii celor două provincii. Cu toate acestea în Țara Românească exista o mișcare conservatoare care se opunea victoriei alesului partidei naționale. Deoarece partea conservatoarea avea o majoritate în Adunarea electivă, mișcarea unionistă a hotărât adunarea unei mulțimi la ședințele din 22-24 ianuarie 1859. Cei peste 30 000 de oameni strânși pe Dealul Mitropoliei erau locuitori ai Bucureștiului și ai împrejurimilor, veniți pentru a-l susține pe Alexandru Ioan Cuza și
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
1859. Cei peste 30 000 de oameni strânși pe Dealul Mitropoliei erau locuitori ai Bucureștiului și ai împrejurimilor, veniți pentru a-l susține pe Alexandru Ioan Cuza și pentru a ține sub presiune ședințele forului legislativ. Încercând să elibereze adunarea electivă de presiunea maselor, caimacamia Țării Românești a dispus mutarea a două batalioane de soldați în mijlocul mulțumii de pe Dealul Mitropoliei și flosirea forței pentru a-i dispersa pe aceștia. Datorită presiunii maselor și din dorința de a evita o baie de
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
baie de sânge, generalul Vlădoianu se vede nevoit să ceară trupelor să se retragă în cazărmi. În seara de 23 ianuarie forțele conservatoare observând că nu se poate conta pe oștire își schimbă poziția inițială, astfel încât în 24 ianuarie Adunarea electivă din București votează în unanimitate propunerea lui Vasile Boerescu, Alexandru Ioan Cuza domn al Țării Româneși și al Moldovei. Având ca reper biserica patriarhiei, aflată în centrul pieței de pe Dealul Patriarhiei, celelalte construcții sunt amplasate astfel: la Vest vechile chilii
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Sigismund al II-lea Augustus. Decesul său din 1572 a fost urmat de o perioadă de trei ani de interregnum în timpul căreia s-au făcut anumite modificări constituționale, care au crescut puterea aristocrației ("șleahta") și a pus bazele unei monarhii elective. Uniunea statală a ajuns la culmea puterii în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Seimul, puternicul său parlament, era dominat de nobilii care nu s-au arătat dornici să participe la războiul de treizeci de ani, poziție datorită căreia
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
Lituania au renăscut separat ca țări independente în 1918. "Unirea de la Lublin" din 1 iulie 1569 a fost actul care a înlocuit uniunea personală a Regatului Poloniei și Marelui Ducat al Lituaniei cu o uniune reală bazată pe o monarhie electivă. Actul a fost necesar în urma stingerii dinastiei Jagiellonilor, regele Sigismund al II-lea August murind fără să lase urmași după trei căsătorii. S-a creat astfel Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial "„Republica celor două națiuni”" ori "„Federația celor
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
fost obligate să plătească tribut Novgorodului. Novgorodul avea ca principale bogății blănurile, sarea, ceara de albine și peștele. Cea mai înaltă autoritate în era vecea (adunarea populară), în care își găseau loc reprezentanții orășenilor și ai țăranilor liberi. Aceste adunări elective puteau alege posadnicii (guvernatorii), "tisiațkii" ("comandanții peste o mie de oameni") și, începând din 1156, chiar și arhiepiscopii. Arhiepiscopul, ales doar din rândurile boierilor bogați, era șeful guvernului și cel mai puternic stăpân feudal al Novgorodului, care stăpânea cea mai
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
Român de Statistică. După ce proaspătul numit director al Biroului de statistică, Pop Marțian, prezintă domnitorului Alexandru Ioan Cuza un "Proiect pentru instituirea unui Oficiu central de statistică administrativă", iar în 5 iunie 1859 prezintă o expunere de motive în fața camerei elective având același subiect, Adunarea electivă dezbate proiectul pe 1 iulie și îl aprobă, pe 3 iulie 1859. La 12 iulie, domnitorul Cuza confirmă amendarea legii prin "Hotărârea domnească nr. 276" consființind nașterea Oficiului Central Statistic din Țara Românească. Pe baza
Institutul Central de Statistică () [Corola-website/Science/302683_a_304012]
-
numit director al Biroului de statistică, Pop Marțian, prezintă domnitorului Alexandru Ioan Cuza un "Proiect pentru instituirea unui Oficiu central de statistică administrativă", iar în 5 iunie 1859 prezintă o expunere de motive în fața camerei elective având același subiect, Adunarea electivă dezbate proiectul pe 1 iulie și îl aprobă, pe 3 iulie 1859. La 12 iulie, domnitorul Cuza confirmă amendarea legii prin "Hotărârea domnească nr. 276" consființind nașterea Oficiului Central Statistic din Țara Românească. Pe baza referatului prezentat domnitorului de Lascăr
Institutul Central de Statistică () [Corola-website/Science/302683_a_304012]
-
este cel mai bine cunoscut pentru teza lui ce combina sociologia economică si sociologia religiei, elaborată în cartea sa "Etica protestantă și spiritul capitalismului", în care el propunea ideea că protestantismul ascetic a fost una dintre cele mai importante „afinități elective” asociate cu creșterea capitalismului de piață și a statului național rațional-legal în lumea Occidentală. El a susținut că stimularea capitalismului se sprijină pe principiile de bază ale protestantismului. Astfel, se poate spune că spiritul capitalismului este inerent valorilor religioase protestante
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]