3,359 matches
-
se așeza comfortabil pe catedră și, fără să-și piardă un moment cumpătul, îl ruga să reformuleze întrebarea în concepte clare, precise. Traiectoria aeriană a mâinilor sale îi sprijinea elocința la modul firesc, fără nicio crispare. Toate gesturile lui respirau eleganța sorbonardă, pe care noi o priveam pentru prima oară cu admirație și ciudă. Mai mult decât explicațiile sale, impresiona limbajul non-verbal perfecționat până la detaliu. În prima bancă stătea nădușit, cu capul în pumn Mircea Ponta, epistemologul român cel mai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
frunzele fericirii lui Ionică începură să pălească. De prin noiembrie, cineva - naiba mai știe cine - veni cu îndemnul de a se realiza o emisiune TV cu audiență națională. Motivul? „Să vadă țara, domle, o mostră de îmbinare a profitului cu eleganța, de înfăptuire categorică a horațianului utile et dulci aici, la porțile Orientului”. Jean era însă om fin. dispunea de gesturi mărunte, de o mustață englezească parfumată și de un soi de entuziasm care mergea până la a pune clienților reviste culturale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Consoarta decedatului, filatoare în schimbul de noapte, la Societatea de Stofe "Dorobanțul", nu putuse onora mica adunare, cu prezența sa. Minunat! Superb! Cel puțin, până mâine dimineață, suntem scutiți să suportăm țățimea de pe lume! după cum se și exprimase, cu recunoscuta-i eleganță, Crocodilul. Ea l-a terminat pe bietu' Luci'. L-a mâncat cu zile, nenorocita! Proasta dracului! scrâșnise și Buletin, neconsolat. Profitând și de faptul că antemergătorii, care sosiseră tustrei, împreună, mai dinainte, direct de la crama lui Fane Dromaderu', zis și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tot ce înscrisese dânsul și mai ales cele două articole de fond în care se lupta viguros cu însuși contele Apponyi. Nu uită, firește, să ridice în slavă pe Grigore Iuga (a cărui nevastă e o minune de frumusețe și eleganță, de s-ar prăpădi de admirație toate domnișoarele de prin Amaradia și împrejurimi când ar vedea-o), să povestească cum a petrecut la castelul lor de la țară, ceva în felul castelului grofilor de la Beclean, și cum s-a întors la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
familii, societatea și uneori, din nefericire, chiar școala. Am ținut cont însă că sufletele se oțelesc și caracterele se întăresc prin lupta grea cu viața”. Iar despre situația din anul 2008, scrie : „Miaș dori să văd din nou în jurul meu eleganță, bun gust, politețe, respect față de ceilalți, decență, modestie, bună creștere. Adică așa cum era și vedeam în copilărie și mai târziu în tinerețea mea...Din păcate, toate acestea s-au pierdut în timp! Aproape că nu-ți mai vine să ieși
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și chiar țângăii de câțiva anișori, murdari ca naiba, aruncau cu pietricele după noi și făceau gesturi de neînțeles. Calvarul ăsta a durat însă doar vreo cinci minute, până am ajuns la gardul verde, cu flori argintii de tablă, culmea eleganței pe-atunci, în spatele căruia se afla o casă ciudată, cu verandă de sticlă. Am sunat cam stânjenite, căci cunoșteam prea bine obiceiurile maică-sii. Dar de data asta femeia aceea făcută numai din curbe era îmbrăcată relativ decent, într-un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
palmele la frunte, salutând cu o comică seriozitate pe Maitreyi. Dar care nu-mi fu mirarea când, prezentînd-o felelor, se îndreptă hotărât către ele și la strânse mâinile, întrebîndu-le politicos: ― How do you do?... ― Fiică-mea cunoaște două coduri de eleganță, râse inginerul (trăgînd cu ochii la Geurtie, pe care a spionat-o apoi tot timpul, mai ales după ce spunea ceva de spirit). Codul acesta, occidental, îl aplică însă numai față de doamne și domnișoare. Eu stam ca pe ghimpi. Fetele începură
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acolo într-o clipă. Mă aștepta la ușă, cu o față obosită, ochii rugători și buzele straniu de roșii. (Amănuntul acesta m-a frapat: am aflat mai târziu că, de câte ori ieșea în oraș, își vopsea buzele cu pan, după ceremonialul eleganței bengaleze.) ― Te rog să-ți lași pantofii aici, îmi spuse ea. Rămăsei în ciorapi, și aceasta mă făcu să mă cred ridicul, zăpăcindu-mă și mai mult. Mă pofti să stau lângă ușa ce da în balcon, pe o pernă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
negru, de doliu. Și i-a dăruit câteva superbe, somptuoase rochii de mătase neagră. Leana le-a purtat cu încîntare, și le-a purtat întruna, câtva timp, deși până la urmă le modificase pe toate, le adaptase propriului ei gen de eleganță... Cladova îl ascultase zâmbind, pe gânduri. - Deci, asta a fost la Veuve, l'inconsolée... - Și la Veuve, și Die traurige Witwe, și Jalea îi stă bine Electrei, și la Vedova... Obrazul îi tremură o clipă, și se îmbujora, ca și cum ar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
venețiene, se ridicară în picioare, și câteva clipe în urmă sala se însufleți brusc. Măștile din jurul meselor începură să vorbească toate deodată, femeile izbucneau pe rând în râs și, din mai multe părți, perechi extravagant costumate se ridicau cu meticuloasă eleganță, pregătindu-se de dans. - Spune-le să cânte mai încet, spuse Orlando, și să facă mai puțin zgomot. Sânt enervat! Il Comandante porni alergând către orhestră, ridicând amândouă brațele în aer și lăsîndu-le de mai multe ori în jos, din ce în ce mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întemeiază pe cel mai banal mister, banal în sensul că ne lovim la tot pasul de el și în fiecare zi? Dar, în sfârșit, ar fi prea multe de spus!... Când o văzu de departe, călcând apăsat și totuși cu eleganță, în cizmele ei militărești, printre troiene, sub ninsoarea care cădea necontenit de trei zile, Maria da Maria își înfășură fularul în jurul capului, ca un turban, și ieși s-o întîmpine. Se întîlniră în fața verandei. - Doamnă, șopti Maria, vă rog să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dezamăgi pe potențialul angajator, care nu va avea răbdarea să mai citească pînă la capăt un CV confuz și prost prezentat. Orice s-ar spune, prima impresie chiar contează! Respectă deci niște tipicuri simple, dar care îți vor da măsura eleganței și a respectului (față de sine și, implicit, față de ceilalți): hîrtia aleasă trebuie să fie întotdeauna A4, al-bă, fără dungi sau caroiaje; hîrtia nu trebuie să fie transparentă, învechită, îngălbenită sau mototolită; hîrtia trebuie să fie întotdeauna tehnoredactată pe o singură
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
și chiar este de văzut dacă nu au apărut semne de viață separată, boala lui implicând, pare-se, un pericol de contagiune. Totuși, când ai făcut ultima vizită, Profesorul te-a întâmpinat cu un compliment destul de dubios, à propos de eleganța ta : — Vei ajunge, ți-a spus, să te îmbraci și dumneata numai la Viena și Berlin și să-ți trimiți acolo la curățat lenjeria, ca bine cunoscutul nostru corifeu conservator !... Ei ! Cum poate părea o atare intervenție ? Ar suna ca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ieși în societate cu surorile tale, atunci când prostul-gust ce-l dovedesc toaletele și manierele lor ridicole te obligă s-o faci, nu-i nevoie, îi strigi, nu-i nevoie a avea găteli noi tot timpul, dar este nevoie de o eleganță înnăscută pentru a nu-l compromite pe cel ce apare alături de asemenea rude... Alergi acum pe strada pavată cu bolovani, ca gonit de Erinii. Pași mari și repezi, gesturile bruște care mimează energia, suferința sufletului tău, delicat și milos : pentru că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ești doar atât și doar ceea ce privirea care se oprește asupra ta va reține. De ce însă ne uităm la frații noștri cu o asemenea ironie ? De la o asemenea zdrobitoare înălțime ? De ce atât de puțină generozitate ? Atât de puțină solidaritate și eleganță ? Afară, prin ferestrele limpezi, catifeaua albastră a clematitelor pe cerul luminos, rose-pâle, auriu. Dedesubt, hățișul stufos al glicinei, șerpuind printre nodurile bătrânului nuc. Jur-împrejur, solzii lucioși ai iederei care înveșmântează fastuos pereții, lăsând numai deasupra burlanului cu cap de leu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la discuții, mai ales cînd apăreau figuri exotice. Era acest tip, Mugurescu, un om masiv, cu trăsături fizice puternice (avea În loc de nas un fel de ardei gras și o pereche de urechi enorme, foarte plate), dar care erau compensate de eleganța ieșită din comun. O dată, a apărut În atelier Însoțit de un militar, un extraterestru, un general În uniformă, cu pieptul plin de tot felul de insigne și de decorații, meritele lui de om al armatei, și cu o șapcă enormă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
zi În școala aia futută, nu primisem număr, nu apucasem să-mi cumpăr șapcă cu sigla liceului. Andrei era În poartă, ca să se asigure că totul merge bine, Într-un palton negru, cu pălărie, flancat de doi ciocli, de o eleganță la fel de sinistră. Erau ca o trupă de exterminare, ca niște călăi. Stăteau și Își admirau capodopera, mijindu-și privirea ca un șablon prin care se scurgea o inundație umilă de uniforme regulamentare. Și hop și eu printre ei, stricînd armonia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la o parte ușa glisantă a uriașului dulap în perete, care ocupa o întreagă latură a camerei. I se înfățișă o strălucitoare înșiruire de veșminte. Atât Greg cât și Judy aveau orgoliul îmbrăcăminții; erau o pereche frumoasă și le plăcea eleganța vestimentară. Tom își desfătă privirea cu numeroasele costume, bine croite, ale lui Greg (nu purta niciodată pantaloni „de gata“ sau blugi), hainele de seară, lucioase, cămășile fantezi, unele cu dantelă. Și o mie de cravate de mătase. Și rochiile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tineri soți. Cu părul lui lung, buclat, cu tenul lui proaspăt și neted, Tom arăta extraordinar. Se contemplă o clipă cu stupefacție și admirație, apoi hotărî să se ducă jos și să-i arate și lui Emma. Coborî scara cu eleganță și își făcu apariția în birou. — Așa-i că-mi stă bine? Emma continua să fie cufundat în lectură. Citea următoarele: „Luther nu a făcut decât să avanseze oarecum pe drumul deschis, înaintea lui, de Wyclife și Ian Huss. Teologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
clientului, a cărui masă este sub fereastra ta de la etaj. Nimeni nu ridică tonul, nu auzi muzică asurzitoare de la nicio fereastră. Aceasta este Franța. Pentru a o înțelege, trebuie să o simți, să ai un feeling, o anumită delicatețe și eleganță în gândire și privire, o anumită educație pentru rafinament și stil, în toate. Din toate acestea, biserica de ce anume ar avea nevoie pentru a-l predica mai convingător pe Cristos? Nu știu. Ce îmi vine în minte acum este faptul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
faptul că după prânz, pe care cei mai mulți nu-l servesc la restaurant, ies la o bere sau cafea, suc, cu prietenii, la umbra umbrelelor sau copacilor, și petrec orele după amiezii în discuții cu prietenii, cunoștințele. Remarc ușor sobrietatea gesturilor, eleganța în exprimare, ca și în îmbrăcăminte, de altfel. De când am intrat în Franța, în toată Provence am remarcat acest fapt, al unei vieți publice tipice ce se desfășoară în baruri, în simplele și liniștitele pieți în care domină ordinea și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
M-a privat de astfel de neplăceri. Este concluzia mea, simplă, clară, și nu găsesc altă explicație. Despre Franța, în ambientul nostru ecleziastic se vorbește adesea mai mult despre descreștinarea în care se află și se insistă prea puțin asupra eleganței și stilului acestor oameni, calități pe care le observi imediat în limbajul și comportamentul lor. Si se vorbește prea puțin despre deschiderea lor mintală, despre sensibilitatea și bunătatea cu care te înconjoară. Sunt experiențe personale pe care le trăiesc zi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în primul rînd să-l calibrăm pe partener cît mai bine și să-i dăm de înțeles că știm mai mult despre el și că ar fi bine să renunțe la teatralitate. Aceste tehnici de inducție trebuie făcute cu mare eleganță, pentru a nu leza în nici un fel partenerul de discuții. De asemenea, nu avem voie să mergem prea departe cu această cunoaștere, în momentul în care simțim că partenerul de discuție are un cerc propriu, în care nu ne lasă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
cea computerizată, pentru că se poate stoca astfel o cantitate foarte mare de informație, iar accesarea acestor informații este simplă și rapidă. Un gest care are un efect foarte pozitiv asupra oricărui om de presă și care este folosit cu multă eleganță și mult rafinament de către unii consilieri PR îl reprezintă mulțumirea, la apariția în mass-media a oricărui material trimis de aceștia. Bineînțeles că această mulțumire va fi personalizată și va fi adresată mediilor care au publicat acea informație, direct prin telefon
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a moralei sale universale, și emergența alteia, mult mai fragmentare, făcută din etici juxtapuse. Această complexitate vie este provocarea cu care ne confruntăm. Într-adevăr, cele mai bune întreprinderi intelectuale sunt cele care, cu insolență și, putem să sperăm, cu eleganță, participă la demolarea unei lumi roase pe dinăuntru. Acest lucru nu se face în zgomotul și furia vociferărilor, și nici în aroganța gândirii critice. Ci, într-un mod mult mai radical, este vorba de o muncă de minare care își
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]