2,028 matches
-
cu oamenii, le este prejudiciată libertatea, ei nefiind circumspecți la adresa acestora. Înainte de a fi eliberați, condorii sunt ținuți trei luni într-o arie închisă și întinsă, unde au mai mult spațiu de mișcare. Atunci când părăsesc parcul zoologic, le sunt prinse emițătoare care, trimițând semnale prin intermediul sateliților artificiali, țin ornitologii la curent cu localizarea lor. Întrucât cea mai apropiată rudă — condorul californian — a fost conservat ca specie doar în grădinile zoologice, în 1988 Serviciul Statelor Unite pentru conservarea vieții sălbatice și subacvatice () a
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
blocuri de 16 biți. Programul, care calculează sumele tratează fiecare bloc ca pe un număr întreg. Valorile binare ale tuturor blocurilor sunt însemnate, iar rezultatul (suma de control) se transmite împreună cu datele din aceste blocuri. Aceste sume sunt calculate la emițător și recalculate la receptor. O nepotrivire indică o eroare. Codurilor redundante ciclice (CRC) necesită calcule mai complexe și de aceea sunt în general implementate hardware. În cazul rețelelor de calculatoare, suma de control este un cod de dispersie pe 32
Cyclic redundancy check () [Corola-website/Science/321164_a_322493]
-
telefonia mobilă și internetul "wireless". În memoria sa, unitatea de măsură a frecvenței îi poartă numele. Nikola Tesla patentează în 1888 motorul asincron, aducând o simplificare în construcția electromotoarelor. În 1893, același mare inventator american de origine croată realizează primul emițător radio, devansându-l pe Guglielmo Marconi. În domeniul iluminatului electric, o inovație o aduce inginerul american Peter Cooper Hewitt (1861 - 1921) prin crearea, în perioada 1902 - 1907, a lămpii cu vapori de mercur. La aceasta a contribuit și studiile asupra
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
anglo-franceze Eurostar și cel al rețelei vest-europene Intercity-Express. Pe baza experiențelor lui William Crookes (1832 - 1919) privind descărcarea electrică în gaze rarefiate, Karl Ferdinand Braun (1850 - 1918) inventează tubul catodic. Pentru utilizarea acestuia în scopuri practice era nevoie de un emițător eficient. Acesta a fost creat în 1923 de către inginerul rus Vladimir Zvorîkin (1888 - 1982). În 1931, Philo Farnsworth (1906 - 1971) inventează tubul analizor al camerei și astfel se ajunge la primul sistem de televiziune complet funcțional. În perioada recentă, telecomunicațiile
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
o echipă de cercetători a reușit să facă să leviteze diverse animale de mici dimensiuni (furnici, gândaci, păianjeni, albine, mormoloci, pești- până la dimensiunea de puțin peste 1/3 țoli lungime). Ei au creat un câmp de presiune sonică folosind un emițător de ultrasunete și un reflector, plasând animalele între cele două dispozitive. Xie și colegii săi au publicat concluziile experimentelor lor în numărul din 20 noiembrie al revistei, Applied Physics Letters.” În septembrie 2009 oamenii de știință de la NASA au făcut
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
O antenă este un dispozitiv electric ce transformă curenții electrici variabili în unde radio și invers. Aceasta este utilizată de obicei ca emițător, sau receptor radio. În transmisie, un emițător radio furnizează un curent electric variabil cu o frecvență din domeniul radio la bornele antenei, iar antena radiază energia curentului electric sub formă de unde electromagnetice (unde radio). La recepție, antena captează o parte
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
mobilă, comunicații prin satelit, telecomanda radio, microfon fără fir, dispozitive Bluetooth, rețele wireless pentru calculatoare etc. De obicei, o antenă constă într-un aranjament de conductori metalici, conectați electric (de multe ori printr-o linie de transmisie) la receptor sau emițător. Un curent variabil prin antenă va crea un câmp magnetic variabil în jurul elementelor antenei, în timp ce sarcina electrică din aceasta, de asemenea variabilă, creează un câmp electric variabil de-a lungul elementelor. Aceste câmpuri variabile în timp radiază departe de antena
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
unde radio exercită forțe asupra electronilor din elementele antenei, făcându-i sa se miște într-un sens și invers, creând curenți oscilanți în antenă. Antenele pot conține, de asemenea, elemente, sau suprafețe reflectoare, sau directoare, care nu sunt conectate la emițător sau receptor, cum ar fi elementele pasive, reflectoarele parabolice sau horn, care se utilizează pentru direcționarea undelor radio, într-un fascicul sau orice alt model de radiație. Antenele pot fi proiectate pentru a transmite sau a recepționa undele radio în
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
Alpii Elvețieni, la Salvan (Elveția), în regiunea Mont Blanc, Marconi a făcut experimente cu antene sub forma unor fire conductoare lungi. El a folosit un stâlp vertical, de 2,5 metri, cu un fir ce lega capătul de sus de emițător, ca un element aerian de recepție și radiație. În limba italiană un stâlp de cort este numit "l'antenna centrale", de unde, stâlpul cu sârmă a fost numit, pur și simplu "antenă". Până atunci, elementele de transmisie fără fir erau cunoscute
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
sunt același, indiferent dacă antena transmite sau primește semnale. De exemplu, "diagrama de recepție" (sensibilitatea în funcție de direcție) a unei antene atunci când ea este utilizată pentru recepție este identică cu diagrama de radiație a antenei, atunci când ea este funcționează ca un emițător. Aceasta este o consecință a teoremei reciprocității, din electromagnetism. Prin urmare, în discuțiile despre proprietățile antenei nu se face de obicei distincție între terminologia de recepție, sau emisie, iar antena poate fi privită fie ca emițător, fie ca receptor, după cum
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
este funcționează ca un emițător. Aceasta este o consecință a teoremei reciprocității, din electromagnetism. Prin urmare, în discuțiile despre proprietățile antenei nu se face de obicei distincție între terminologia de recepție, sau emisie, iar antena poate fi privită fie ca emițător, fie ca receptor, după cum una, sau ala dintre situații este mai convenabilă. O condiție necesară pentru proprietatea de reciprocitate menționată mai sus este faptul că materialele din antenă și mediul de propagare sunt liniare și reciproce. Reciproc (sau bilateral), înseamnă
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
o frecvență cu 20% mai mare, aceasta va mai radia la fel de eficient, dar este necesară o tensiune de aproximativ 200 de volți, ca urmare a modificării impedanței antenei, care este acum în mare măsură reactivă (tensiune defazată față de curent). Un emițător tipic nu ar găsi această impedanță acceptabilă și ar furniza mult mai puțin decât 63 wați antenei; linia de transmisie ar funcționa la un nivel ridicat (slab) al raportului de unde staționare. Dar folosind o rețea de adaptare corespunzătoare, această impedanță
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
atenuat și pot conduce la o rație mai mare a erorilor de bit (BER). Pentru a depăși aceste probleme, furnizorii au găsit anumite soluții, cum ar fi arhitecturi multi-fascicul sau pe mai multe căi, care utilizează mai mult de un emițător și mai mult de un receptor. Unele dispozitive de top au, de asemnea, marja de decolorare mai mare (un plus de putere, rezervat pentru ploaie, smog, ceața). Pentru a păstra un mediu de siguranță pentru ochi, sistemele FSO bune au
Comunicații optice prin spațiul liber () [Corola-website/Science/326525_a_327854]
-
București. Atunci s-a auzit pentru prima dată muzică și vocile DJ-ilor de la UNIFUN. „Bună ziua, București! Ascultați UniFun Radio pe 69,9 MHz!” au fost cuvintele rostite de Daniel Klinger la microfonul radioului independent. Postul era dotat cu un emițător mono, adus de cei de la Fun Radio Paris ce avea o putere de doar 30 de Wați și acoperea cu greu Bucureștiul. UNI-FUN Radio ("UNI de la Universitatea București și FUN de la FUN Radio Paris") a emis pe frecvența 69.8
Uni-Fun Radio () [Corola-website/Science/325853_a_327182]
-
a deschide primul post de radio din Chișinău, care să contracareze propaganda sovietică. La 30 octombrie 1930, la Tiraspol începuse să emită un post de radio al cărui scop principal îl constituia propaganda antiromânească spre Moldova dintre Prut și Nistru; emițătorul pus în funcțiune la Tiraspol in 1930 avea 4 kW. In 1936 a fost construită tot la Tiraspol noua stație de emisie, M. Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare a teritoriului Basarabiei. Acesta este contextul în care au
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
contextul în care au început, în iarna anului 1937, lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin iar contractele pentru refacerea instalațiilor și dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din România și străinătate. Firma Marconi urma să instaleze la Chișinău emițătorul de 20 kw. care a devenit cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiația și favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Măsurătorile efectuate după montarea postului au demonstrat că Radio Basarabia acoperă cu rezultate
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
Secretariatul, Serviciul Tehnic, Serviciul Programelor, Serviciul Administrativ, Serviciul Contenciosului și cel Comercial. Odată cu ocupația sovietică din iunie 1940 cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase la Huși, dar nu și emițătorul de 20 kw. Pe cei rămași acolo sovieticii nu i-au cruțat, cadavrele lor fiind găsite într-un puț părăsit din curtea postului, iar clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roșie
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
revenirea armatelor și a administrației române în Basarabia în 1941, Societatea Română de Radiodifuziune i-a trimis la Chișinău pe ing. Emil Petrașcu și pe Alexandru Hodoș (ziarist) pentru a evalua pagubele produse de armatele rusești în retragere. Clădirea postului, emițătorul și pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare iar toate aparatele de radio-recepție fuseseră confiscate. Activitatea radioului din Chișinău a fost continuată de Radio Moldova la Iași, care a emis pentru prima dată la 2 noiembrie 1941. Radio Arena FM
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
Chișinău, Radio Basarabia. În iarna anului 1937, au început lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin, iar contractele pentru refacerea instalațiilor și dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din România și străinătate. Firma Marconi urma să instaleze la Chișinău emițătorul de 20 kw care a devenit cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reducea radiația și favoriza propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Primul post de radio din Chișinău era "de două ori mai puternic decât
Auditoriul Pușkin () [Corola-website/Science/324553_a_325882]
-
Serviciul Administrativ, Serviciul Contenciosului și cel Comercial. Clădirea nu s-a păstrat. Odată cu ocupația sovietică din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase la Huși, dar nu și emițătorul de 20 kw. Sovieticii nu i-au cruțat pe cei rămași acolo, cadavrele lor fiind găsite într-un puț părăsit din curtea postului, iar clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roșie
Auditoriul Pușkin () [Corola-website/Science/324553_a_325882]
-
revenirea armatelor și a administrației române în Basarabia în 1941, Societatea Română de Radiodifuziune i-a trimis la Chișinău pe ing. Emil Petrașcu și pe jurnalistul Alexandru Hodoș pentru a evalua pagubele produse de armatele rusești în retragere. Clădirea postului, emițătorul și pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare, iar toate aparatele de radio-recepție fuseseră confiscate. Activitatea radioului din Chișinău a fost continuată de Radio Moldova la Iași, care a emis pentru prima dată la 2 noiembrie 1941.
Auditoriul Pușkin () [Corola-website/Science/324553_a_325882]
-
Chișinău, Radio Basarabia. În iarna anului 1937, au început lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin, iar contractele pentru refacerea instalațiilor și dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din România și străinătate. Firma Marconi urma să instaleze la Chișinău emițătorul de 20 kw care a devenit cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reducea radiația și favoriza propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Primul post de radio din Chișinău era "de două ori mai puternic decât
Mihail Cekerul-Cuș () [Corola-website/Science/324565_a_325894]
-
Serviciul Administrativ, Serviciul Contenciosului și cel Comercial. Clădirea nu s-a păstrat. Odată cu ocupația sovietică din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase la Huși, dar nu și emițătorul de 20 kw. Sovieticii nu i-au cruțat pe cei rămași acolo, cadavrele lor fiind găsite într-un puț părăsit din curtea postului, iar clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roșie
Mihail Cekerul-Cuș () [Corola-website/Science/324565_a_325894]
-
revenirea armatelor și a administrației române în Basarabia în 1941, Societatea Română de Radiodifuziune i-a trimis la Chișinău pe ing. Emil Petrașcu și pe jurnalistul Alexandru Hodoș pentru a evalua pagubele produse de armatele rusești în retragere. Clădirea postului, emițătorul și pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare, iar toate aparatele de radio-recepție fuseseră confiscate. Activitatea radioului din Chișinău a fost continuată de Radio Moldova la Iași, care a emis pentru prima dată la 2 noiembrie 1941. Mihail Cekerul-Cuș a
Mihail Cekerul-Cuș () [Corola-website/Science/324565_a_325894]
-
Actor este prin esență concurent. Un actor este o entitate computațională care, în răspuns la un mesaj recepționat, poate în mod concurent să: Nu există o ordine precisă pentru acțiunile de mai sus și pot fi efectuate în paralel. Decuplarea emițătorul de la comunicațiile trimise a fost o evoluție fundamentală către modelul Actor asigurând comunicația asincronă și structurile de control ca modele de mesaje transferate. Receptorii acestor mesaje sunt identificați după adresă, câteodată numită "mailing address". Deci un actor poate doar comunica
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]