2,389 matches
-
pentru tratarea colicilor intestinali, erupțiilor cutanate, epilepsiei, astmei, ciumei, fracturilor... Cam în aceeași perioadă, în Portugalia, tutunul era folosit pentru tratarea râiei, a durerilor de dinți, a amețelilor și ca cicatrizant al rănilor. Botanistul cubanez Juan Tomas Roig (1877-1971), în eruditele sale lucrări "Diccionario botanico" (1928) și "Plantas medicinales, aromaticas o venenosas de Cuba" (1945), adăuga la cele de mai sus și folosirea tutunului în tratamentele antitetanic și de paralizie a vezicii, iar eroul național al Cubei, poetul și revoluționarul José
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
poate cât de curând, o cartografie a altora care nici nu au ajuns în Muzeu, existând, astăzi, risipite pe la diferite muzee, colecții și biblioteci ieșene sau din alte orașe. * Într-o vreme în care circulația era greoaie, acești oameni, foarte erudiți, mari poligloți, dispuneau de un capital care astăzi lipsește: timpul. Se citea meditativ, se scria sistematic, cu voluptatea lucrului temeinic alcătuit. Merită să reflectăm la acest privilegiu psihologic pe care l-am pierdut pentru că, pe lângă donație pentru muzeu, în sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
obicei revizii severe, complete, meticuloase, deloc complezente. Din lunga serie de revizii făcute acestui ospiciu de diferiți epitropi, mai semnificativă este inspecția făcută de Anastase Fătu, câteva zile la rând, începând cu data de 11 septembrie 1876. Personalitate remarcabilă, cunoscător erudit al organizării asistenței sanitare din cele mai importante centre europene, A. Fătu avea idei foarte precise despre organizarea unui spital psihiatric. Constatările sale sunt deosebit de valoroase. La data inspecției lui Fătu, Ospiciul, care adăpostea și trata un total de 80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lui Mihai Ciucă s-au format numeroși colaboratori, printre ei fiind Maria Franche, Dumitru Cornelshon, Ernest Ungureanu, viitori profesori universitari. Între 1930 și 1933, Catedra de medicină legală a fost condusă de profesorul Nicolaie Bălan, anatomopatolog, reputat diagnostician și specialist erudit. * Agitațiile politice care au intervenit în viața socială a României în perioada interbelică au creat mari perturbări și în universitatea ieșeană, orientărilor extremiste de dreapta opunându-li-se replica viguroasă a majorității cadrelor didactice și a studenților, animați de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
să-i urmărești cu atenție pe asistenții profesorului, doctorii Purice, Vasilescu, G. Timoșca, Miki Rusu, ultimii doi deveniți, și ei, peste decenii, profesori ai Facultății de Medicină. Anii au trecut. Astăzi Nubert este o amintire, un portret clasic al anatomistului erudit, riguros, tenace, laborios, foarte exigent, dar oarecum umbrit de gloria unor predecesori ca Fr. Rainer și Grigore T. Popa. Adevărul este că Ion Nubert a fost un eminent slujitor al anatomiei (un "ancilla anatomiae", cum spuneau medievalii), identificându-se, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
intui farmecul intelectualului (calm, ușor ironic) și "umoarea" de om dăruit cu simțul superior, umorul. Am citit diferitele și foarte interesantele sale lucrări. Am colaborat de câteva ori în încercarea de a elucida impasuri profesionale în care am detectat virtuozitatea eruditului. Foarte recent, însă, am descoperit alte dimensiuni ale acestui om foarte interesant; ajungând să se identifice cu Virusul, "personajul" principal al activității sale (este creatorul virologiei, la Iași), se plasa, aș spune, "în relații amicale" cu obiectul cercetării, minuscula vietate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu precădere malariologiei, împrie-tenindu-se cu un foarte celebru cuplu de malariologi, Sir P.G. Shutté și Miss Marion, personalități legendare în războiul mondial antimalarie. Revenit în țară, lucrează ca profesor de parazitologie la Iași. L-am cunoscut ca profesor; era un erudit, dar și un talentat didact, foarte îndrăgit de studenți (deși era exigent, sau poate din acest motiv) și iubit de colaboratori. Sunt anii în care Ernest Ungureanu se distinge în "războiul pentru eradicarea malariei în România". Boală endemică, malaria omora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
factorilor anticoagulanți; a elaborat o metodă de dozare a proconvertinei sanguine. Profesorul Gh. Tudoranu a publicat mai multe manuale didactice, monografii. A fost, totodată, un talentat publicist și scriitor, memorialist, mai ales. A murit în 1962, lăsând amintirea unui savant erudit, discret, modest și uman, autor al unei opere vaste care îl situează printre cei mai importanți interniști ieșeni, creator de școală. LEON BALLIF (1893-1967) Continuator al lui C. I. Parhon, fost rector al Universității din Iași, profesorul dr. Leon Ballif
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
te făceau participant la spectacolul fascinant al lumii biologiei microscopice. Evident, am comis aici o nedreaptă prezentare a lui Țupa. Ar fi trebuit să-l prezint metodic, să spun mai întâi că a fost un savant de mare reputație, un erudit, "cantacuzinist" etc. Dar am ținut să învii mai ales omul. S-a născut la Botoșani, în 1886, într-o familie de învățători. A făcut "medicina" la Iași, participând, ca ofițer, la marile evenimente medicale ale războiului. A fost un student
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în destinul cel mai curat al culturii noastre...); născut "la țară" (altă împrejurare semnificativă), deprinzând viața într-o încrâncenare cu greutățile vieții, consacrat biologiei, antropologiei și medicinii, discipline între care nu recunoștea "frânturi didactice", Gr.T. Popa a fost un foarte erudit anatomist, cercetător tenace, obsedat de sistemul porthipofizar, minuscul reticul vascular cu rol de extraordinară cheie fiziologică și psihologică. Nu cred că poate fi înțeles fragmentar; nu intră în schema "specialistului" care știe totul despre nimic, nici în clasa celui care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ne par deloc plăcute. Faptul că sfaturile lui Machiavelli conduc la ceea ce nu ne place să auzim despre liderii noștri și la idei opuse celor exprimate de alti autori cu privire la ceea ce ar trebui să facă liderii noștri, a determinat un erudit să considere că Machiavelli a scris Principele că o satiră la alte cărți de sfaturi din acele vremuri. Dar considerațiile cu privire la modul în care a fost primit Machiavelli de la un secol la altul au fost diferite. William Connell surprinde în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sale nu sunt plăcute. Faptul că sfaturile lui Machiavelli conduc la ceea ce nu ne place să auzim despre liderii noștri, si la idei opuse celor exprimate de alti autori cu privire la ceea ce ar trebui să facă liderii noștri, a determinat un erudit să considere că Machiavelli a scris Principele că o satiră a altor cărți de sfaturi politice 5. Afirmația conține un sâmbure de adevăr, deși nu oferă o explicație completă sau pe deplin satisfăcătoare. În epoca lui Machiavelli existau tratate, cunoscute
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de pildă, Pietro Carnesecchi din Florența, care a fost ars că eretic în 156738. Și probabil că în Italia a devenit dominantă interpretarea "republicana" a Principelui dezvoltată în Europa modernă timpurie, până la sfârșitul secolului al XVI-lea. Istoricul florentin și eruditul Bernardo Segni a citat Principele lui Machiavelli că pe o autoritate în notele traducerii sale în italiană a Politicii lui Aristotel, publicată în 155139. Vârstnicul Machiavelli le-a spus prietenilor săi că Principele era o lucrarea care avea scopul secret
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
accent firesc pe oferirea de "descrieri stufoase" ale unor cazuri și situații particulare a coincis cu reticența de a consemna în decursul timpului schimbări cu privire la practicile patronale ale familiei de' Medici. Ca urmare a acestor dezvoltări, începem să întâlnim relatări erudite ale patronajului familiei de' Medici din timpul lui Lorenzo care acordă puțină atenție acelor aspecte care erau cândva considerate de importanță istorică, si anume efectul lui coroziv asupra regimului republican florentin. În lucrarea de față voi sugera că printr-o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Romă, 1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Tonți, Norcia, 1902. Dedola, Marco, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I. Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi, Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241. Dudan, Bruno, Sindicato d'oltremare e di terraferma, Foro italiano, Romă, 1935. Dupont-Ferrier, Gustave, "Le Rôle des commissaires royaux dans le gouvernement de la France, spécialement du XIVe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
adevarat titlul a fost frecvență. Acesta pare să fie cazul în Demetrio Marzi, La cancelleria della Repubblica fiorentina (Rocca S. Casciano, Cappelli, 1910, pp. 636-637; vezi, de asemenea, zibaldone al familiei Adimari, redactat în 1613 și publicat în Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi (ed.), Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241. 21 Scrisoarea din 7 septembrie 1364 către Signoria de la Bernardo Beccanugi, Podestà la Peccioli; ASF, SCRO, 6, fol. 21. 22 Prevederea din 29 august 1367 este
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cea de a doua direcție este "proza fantastică și metafizică" (Umbra mea, Sărmanul Dionis, Archaeus), epică ce glisează în "vaste panorame cosmice și de reflecții care pun în discuție fundamentele lumii și morala istoriei". A treia direcție, cea a "fantasticului erudit", deosebit de "fantasticul oniric" întâlnit în Avatarii faraonului Tlá, prezintă "sugestia de vis fără determinări logice", care "este facilitată de ideea migrației archaeului, în timp și spațiu, de reîncarnarea imprevizibilă a individului", fiind, în cea mai mare parte, "un romantism nebulos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
murit, iar cei rămași în viață sunt răzleți, nu se mai întrunesc și nici mai colaborează la ziar. Asemenea s-au împrăștiat și membrii veniți mai în urmă în cercul Convorbirilor între care se numără multe talente viguroase, multe capete erudite care s-au ilustrat prin scrieri de o necontestată valoare, precum: Alexandru Xenopol, Dimitrie C. Olănescu, I. L. Caragiali, Ioan Slavici, Petru Missir, Nicolai Volenti, C. Dimitrescu-Iași, generalul Bengescu-Dabija, Nicolai Beldiceanu, Alexandru Vlahuță, I. Cantacuzin (Zizin), C. Meisner, Ioan Nenițescu, Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poarta bisericii era, în ziua aceea, ca în multe alte zile, femeia aia cu figură de cerșetoare. Avea o căciuliță fistichie, roz. Un palton murdar. S-a uitat lung atunci după Șăfu și parcă s-a mirat de discursul lui erudit. A părut că vrea să-i spună ceva, dar între timp m-a văzut pe mine. - He, he, ce mai faci! a și intrat direct în subiect. Ce mai face unchi-tu’, am auzit că a divorțat. Ce băiat bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
programele TV, filmele proaste trebuie să conțină un mare hodoronc-tronc. Ca să pricepeți ce e acela un mare hodoronc-tronc în relatarea pe scurt a poveștii dintr-un film, iată un exemplu: „Kathleen, o studentă la Universitate, se învârtește într-o lume erudită, unde ideile lui Nietzsche și ale lui Heidegger lovesc ca o rafală de artilerie. Kathleen încearcă cu disperare să descopere de ce sunt posibile tragedii ca cele întâmplate la Dachau sau la My Lai“. Până aici, în ciuda unei cacofonii care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
o altă sensibilitate și viziune, un om care circulă, purtând cu el cărți și idei, experiențe, modele și sugestii pentru construcții proprii. Dintre bibliotecile particulare de la noi mai cunoscute sunt colecțiile adunate de Miron Costin, Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir, erudiți cărturari umaniști. Biblioteca particulară a familiei Sturdza de la Miclăușeni, consemnată la 1755, este în cercetările mai noi considerată o „instituție de cultură umanistă aparținând întregii civilizații românești”. Biblioteca lui Nicolae Mavrocordat de la Văcărești este cunoscută în întreaga Europă. Din spațiul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
și-a deschis cursurile liceul din Suceava (actualul liceu Ștefan cel Mare) și în 1862 altul la Cernăuți, ambele întreținute din Fondul bisericesc ortodox. În anul 1872 s-a înființat liceul de băieți din Rădăuți, care astăzi îi poartă numele eruditului cărturar Eudoxiu Hurmuzaki. Începând din anul 1896 numărul liceelor din Bucovina va crește înființându-se licee la: Cernăuți, Cosmeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului. În anul 1865 Consistoriul episcopal sesizat de Dieta Bucovinei că în școlile din sate copii nu învață
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
el să ajungă profesor la Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, astfel că din anul 1940 până la pensionare, în 1972, a fost profesorul de bază la științele naturii din acest liceu de renume. La Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, eruditul profesor Pantelimon Socaciu, datorită pregătirii sale complexe, a mai predat, în timpul războiului și alte specialități: chimia, filosofia, dreptul și geografia, el cunoștea mai multe limbi și era un deosebit pedagog. Ca profesor a desfășurat o bogată activitate în domeniul științelor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
scriitor al Bucovinei. Soția sa, doamna Felicia Tiganescu, a păstrat cu venerate amintirea soțului ei și manuscrisele sale care încep să vadă lumină tiparului, pentru care a merită tot respectul nostru. Profesorul Vasile Tiganescu ocupă un loc deosebit în suita erudiților profesori ai prestigiosului Liceu “Eudoxiu Hurmuzachi’ din Rădăuți, ramând în amintirea noastră că eminent profesor, om de omenie și condeier. Prelucrare după prof. Vasile Bată - Cândești, și alte surse
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
folosind metode matematice de înaltă clasă din geometria proiectivă, algebră și analiza matematică. Publicații: cursul de înalt nivel științific “Centrale și rețele electrice” predat la secția de electromecanică și ulterior la cea de electrotehnică, numeroase comunicări și articole. Alte mențiuni: Erudit și cunoscător al mai multor limbi străine, obișnuia să țină prelegerile săptămânale în câte o altă limbă de circulație, familiarizând studenții cu termenii de specialitate în limbile engleză, franceză sau germană. Rudele, prietenii, vecinii și zecile de generații de studenți
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]