2,823 matches
-
și activități nemedicale: indiologul Sergiu Al. George (1922-1981), medic otorinolaringolog; arhiepiscopul Valeriu Anania (1921 - 2011), studii incomplete de medicină; omul politic și memorialistul C. Argetoianu (1871 - 1952), medic, nu a profesat; Andrei Bacalu (n. 1940), studii de psihiatrie; poetul și eseistul Vasile Baghiu (n. 1965), asistent medical din 1984 și până-n zilele noastre, redactor-șef al revistei de educație sanitară "Modus vivendi", autor al volumului de poezii "Fantoma sanatoriului" (2001). Cine ar fi bănuit că dramaturgul Aurel Baranga (1913 - 1979) ar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tip Báranyi Francisc (n. 1936), medic anestezist, doctor în științe medicale, dar și prozator român de expresie maghiară; poetul, reciclat în parlamentar C. Bălăeț (1954 - 2009), medic, absolvent al Institutului Medico-Militar; Florin Bănescu (1939 - 2003), medic, dar și romancier, ziarist, eseist, traducător; Ion Biberi (1904 - 1990), psihiatru, autor al celebrei cărți "Thanatos. Psihologia morții"; Max Blecher (1909 - 1938), medicinist la Paris, abandonează din cauza declanșării unei boli terifiante de coloană (morbul lui Pott); Emil Brumaru (n. 1934), medic la Dolhasca între anii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și Ion Cocora (n. 1938), asistent medical, autor al unor volume de critică teatrală, mai nou director de teatru și poet; Liviu Comes (1918 - 2004), medic, compozitor și muzicolog; Sorin Comoroșan (n. 1927), medic, profesor de Laborator clinic, prozator și eseist analizat pe patru coloane; Horia Deleanu (1919 - 1999), studii superioare medicale la Iași, dramaturg, critic de teatru; Ion Donoiu (n. 1933), medic militar, cunoscut ca numismat; C. Esarcu (1836 - 1898), doctorat în medicină la Paris cu o teză despre "la
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
asistentă medicală, psiholog, poeta "Fugilor postmoderne"; de Virgiliu Monda (1898 - 1991), medic, poet și romancier; de Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), psihiatru, romancieră, scenaristă ș.c.l.; de Mihai Neagu Basarab (n. 1946), psihiatru, homeopat (aflat acum la Freiburg), dramaturg și eseist; de ieșeanul Liviu Pendefunda (n. 1958), neurolog, poet și editor al unor publicații (carte și periodic) din sfera științelor medicale, dar și a literaturii; de Liviu Georgescu (n. 1958), reumatolog, poet, rezident în Statele Unite. Un spațiu amplu, pe deplin meritat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1958), neurolog, poet și editor al unor publicații (carte și periodic) din sfera științelor medicale, dar și a literaturii; de Liviu Georgescu (n. 1958), reumatolog, poet, rezident în Statele Unite. Un spațiu amplu, pe deplin meritat se acordă scriitorilor, poeți, prozatori, eseiști, traducători, memorialiști (medici sau cu studii de medicină) Elena Buznă (n. 1938), Georges Dumitresco (1922 - 2008), Liliana Grădinaru (n. 1933), Valeriu Mihăilă (1936 - 2010), Nicolae Neagu (1931 - 2009), Dumitru Nicolcioiu (n. 1925), Sașa Pană (1902 - 1981), Victor Papilian (1888 - 1956
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1951), Horia Stancu (1926 - 1983), Călin Vlasie (n. 1953), logoped, poet, editor, Vasile Voiculescu (1884 - 1963), Emil Zegreanu (1913 - 1987), C. D. Zeletin (n. 1935), medic, biofizician, profesor de biofizică, președinte al SMSPR, autor al unei copleșitoare opere de poet, eseist, publicist și italienist. Nu sunt uitate meritele eminescologului Ion Nica (1924 - 1999), dar nici activitatea literară și publicistică a uitatului Francisc Păcurariu (1920 - 1998), ca să nu mai vorbim de Ion Vitner (1914 - 1991), medic stomatolog și "critic literar proletcultist, dogmatic
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
-se în reviste prin duelgii, sicari, oameni de casă. Fără să ne permitem a glumi, Eugen Negrici pare a ști totul și încă ceva pe deasupra, stilul său îndeobște academic (dar ce nu-l cruță nici măcar pe mult informatul poet și eseist Al. Philippide), alternează gravura în aquaforte tip vinietele lui Daumier cu culoarea și nuanța marilor fresce semnate de un William Hogarth. Extrem de interesante, prin aducerea în cauză, chiar dacă nu neapărat inedite, sunt desinele (viața, fluctuațiile, reeditările și receptarea operelor) lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
literaturii române dedicate lui Eminescu, ba chiar și recenzii sau sinteze în marile enciclopedii și dicționare Treccani, Utet, Garzanti, Fabbri, Vallardi, Mondadori, Bompiani. În acest spirit aproape științific al elaborării unei cărți de o sobră eleganță jubiliară, poetul, dramaturgul și eseistul Sauro Albisani (n. 1956, Roma) își concepe eseul introductiv (impecabil tradus de Camelia Dedu) ca o paralelă comparatistă între Eminescu și Leopardi, amândoi văzuți sub spotul crepuscular al filosofiei lui Schopenhauer. Filtrată de fiecare parte în felurite doze și etape
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
civilizațiile indo-europene, între lingvistica și filosofia limbajului; aprofundările predilecte autorului abordează aplicat și convingator domeniile semanticii și logicii simbolice, specifice tradiției gramaticale indiene (cele trei nivele ale sanscritei, filosofia marilor întemeietori-gramaticieni Panini, Patanjali ș,a,) și cu precădere conceptele vak-sabda-sphota. Eseistul și gânditorul Morretta conștientizează pericolele majore ce amenință o Europă tot mai pozitivist-raționalistă, inclusiv "jargoanele" abstracte ale științelor, astfel încât însuși studiul limbajulul a produs o nouă limbă. Riscul pierderii semnificației cuvintelor și implicit a ființei emitentului-utilizator poate induce un nou
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
simte în certitudinea cu care traducătoarea stăpânește atât copleșitoarea informație enciclopedică a lui Steinhardt, cât și nuanțele artistice ale celor două idiolecte neolatine. Citind Diario della felicità, nu ni se pare exagerat să-l comparăm pe autorul român cu marii eseiști Chesterton, Benjamin Constant, Denis de Rougemont, Simone Weil, Edith Stein, André Frossard sau Fred Hoyle, fapt ce explică lansarea europeană a lui Steinhardt în versiune italiană, precum și succesul de critică și de public al acestei ediții îngrijite, cum spuneam, de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
călugărul nu împărtășește asceza de tip isihast, creștinismul fiind pentru el o religie a iubirii de oameni, nu una a retragerii din lume și a aversiunii față de aceasta. În ultimii ani de viață, cei mai intenși în privința activității sale de eseist înduhovnicit, va scrie cronici literare, muzicale, plastice, articole și meditații, cuprinse în șase cărți, dintre care amintim "Critică la persoana întâi" (1983) și "Prin alții spre sine" (1988). Viața omului n-a fost mai ușoară în acești ani, Securitatea nepregetând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
2002, cu eleganța și discreția care l-au caracterizat), sunt cărțile sale și pilda de "magister vitae". Pilonii literaturii italiene, așezați trinitar în timpul istoric (de exemplul Dante - Petrarca - Boccaccio), vor constitui mereu steaua polară a orientarii și investigației cercetătorului și eseistului Al. Balaci și deci tot atâtea titluri pentru monografiile sale: Giosué Carducci (1947), Dante Alighieri (1966), Franceso Petrarca (1968), Machiavelli (1969), Manzoni (1974), Lodovico Ariosto (1975), Giovanni Boccaccio (1976), Torquato Tasso (1982), Luigi Pirandello (1986), Vittorio Alfieri (1989). Cărora li
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1982), Luigi Pirandello (1986), Vittorio Alfieri (1989). Cărora li se va adăuga seria de "Studii italiene" (1958-1968), o subtilă istorie a literaturii italiene pe adresa studenților, italieniști, dar și a publicului larg. Când monumentele devin eroi ce-i populează cărțile, eseistul n-are cum să rămână abstract, ex-cathedra, sau să adopte metode chirurgicale, reci, detașate. Bazat pe o uluitoare bibliografie, Al. Balaci, "romancierul" și exegetul fluviului de capodopere italiene, scrie cu entuziasmul celui care n-a încetat să se mire, cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unul dintre cei mai interesanți actori-personaj din istoria teatrului de provincie!). Cineva spunea că grecii (Eschil, Sofocle, Euripide) sînt profunzi... din prea multă superficialitate. Rămîi uluit uneori, găsind și în chisnovatele relatări ale lui Sebi gînduri și reflecții de mare eseist: "șapte poeme rupte din inima lui [a lui Nichita n. n.], din care oricît luai, rămînea aceeași"; "un instrument unic, alcătuit din trupul și chipul său, pe care le schimonosea în gesturi trăsnite, ca de păpușă mînuită dinăuntru de un virtuoz
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
acțiune sau de analiză, masculin sau feminin, după alți teoreticieni, doric sau ionic etc. Concluzia este cunoscută: "Creația e superioară analizei. Artă literară fără analiză poate să existe. Fără creație, nu." Ibrăileanu e cîștigat de romancierul care, creator și nu eseist (fiindcă "romanul actual este mai mult eseu decît operă de ficțiune și de creație"), exprimă "viața cu adevăr și cu poezie, în feluritele ei forme." (La moartea lui Thomas Hardy) Artistul trebuie să aibă "talent epic, dramatic, liric și descriptiv
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Eroii lui Caragiale, continuă Ralea, nu sunt răutăcioși. Iată și argumentul său: „Ei rezumă psihologia, momentul istoric de atunci: mentalitatea în fond bucolică, caracteristică regimurilor cvasi-feudale, și apoi psihologia etnică a românului, lipsită de rancună și de pasiune.“ De altfel, eseistul nu exagerează nici când afirmă că: Sunt puține pagini literare care mai pot da astăzi atâta bucurie ca ale lui Caragiale. Prin „astăzi“ se înțelege anul 1931, cu puțin timp înainte de înscăunarea lui Hitler în postul de cancelar al Reichului
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
disponibilități lirico-filosofice, precum Carlyle, Michelet, Pârvan, ș.a. "Orice artă reprezintă o luptă împotriva destinului, o luptă împotriva pământului și a morții, nota Malraux. Această luptă este sinonimă cu căutarea identității și solidarității, ceea ce reprezintă obiectul central al psihologiei moderne." Remarca eseistului poate fi extinsă fără abuz asupra istoriografiei, ca disciplină capabilă să ne propună acea integrare cronotopică și socio-umană. Prin ea se poate obține acea armonie a întregului care determină în fond sănătatea părților. Istoria globală (Iorga, Braudel etc.) răspundea cel
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o cale pur spontană prin dezvoltarea organică a unei înzestrări exercitate în întregul trecut al unei vechi culturi rurale, ajunsă acum să se depășească pe sine-.Asemenea teme erau prezente și în comentariile critice ulterioare. Într-un articol din 2000, eseistul și romancierul Norman Manea dezvoltă concluziile lui Călinescu, susținând că naratorul „stabil-, „seninși „solaral Amintirilor din copilărie „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros-. Referindu-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
din copilărie „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros-. Referindu-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că Amintiri din copilărie este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române-, cronicarul și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că ea prezintă „o tensiune între individ ca reprezentant holografic al structurii căreia îi aparține și universul scris, intuitiv un spațiu profan, o vagă imitație a actului demiurgic, și astfel un sacrilegiu." Istoricul literaturii Nicolae Manolescu spunea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
loc comun, reluat de toți exegeții ulteriori. Pare paradoxal, dar criticul care nu i-a dedicat humuleșteanului nici un studiu special, ci doar unele epitete și citări elogioase, a impus clișeul cel mai viabil în exegeza lui Creangă―. Intr-adevăr, argumentează eseistul, Maiorescu care îl citează pe creatorul nemuritoarelor povești de unsprezece ori, dar niciodată nu-l comentează. Ceea ce șefului Junimii i-a fost suficient pentru a impune imaginea unui mare scriitor, mai mult, pentru a da întregii exegeze de până la Mircea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de atâtea ori ironiei ieftine și ostilității perfide a filistinismului de diferite nuanțe, care nu știa ori nu voia să vadă decât naivitate sau impostură tocmai în luciditatea și dezinteresarea lui."122 Invocând studiul De l'amour al lui Sthendal, eseistul pomenește de existența a patru tipuri de iubire, între care amorul-pasiune și amorul-vanitate i se par operante pentru conflictul de idei din Suflete tari. La suprafață, textul piesei se pretează cazuisticii primei forme a erosului, însă aceasta se subțiază și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
îl perfecționeze spiritual. Pentru aceasta, el se supune unor "probe", inventează și acceptă anumite obstacole pe care trebuie să le depășească. Însă întreg ritualul, cu cortegiul său de provocări, este valabil nu doar pentru Andrei Pietraru. Cum de nu observă eseistul că pledoaria sa se poate extinde și asupra iubirii lui Fred Vasilescu? Aviatorul forțează doborârea mai multor recorduri, iubita asistând în cele mai multe situații la încercările lui temerare: "Peste câmp aleargă după mine, ca un cățel după un automobil, o mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
semnala și elementul piric) e tot o tentativă a autorului de a reconstitui Primordialul. S-a observat că, în carlinga lui, Fred Vasilescu se simte ca după Potopul biblic, în căutarea tărâmului originar! Reproșurile pe care Al. George le aduce eseistului, din Spiritul și litera, ni se par destul de firave. În fond, pentru aprofundarea eroticii camilpetresciene are prea puțină importanță dacă amorul-pasiune îl caracterizează pe Tristan sau pe Lancelot, din ciclul Arthur și cavalerii Mesei rotunde. N-am înțeles, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din Evul Mediu. Superficialitatea cu care tratează importanța mentalităților demonstrează anacronismul ideologic românesc al anilor '70. În țările occidentale, studiul mentalităților din varii epoci istorice a început din a doua jumătate a secolului XX, în timp ce la noi, abia astăzi, unii eseiști și istoriografi (Lucian Boia, Horia Roman Patapievici, Alexandru Florin Platon ș. a.) meditează serios asupra temei. Așa cum se desprinde și din titlul capitolului (Eros și luciditate), inclus în volumul Semne și repere, exegetul intenționează să elucideze un subiect pe cât de vast
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sale erudite și temperamentul vulcanic, în care pasiunea și sensibilitatea își au un rol bine stabilit. Dialectica aceasta tulburătoare prin revelațiile și deschiderile interpretative ce ni le oferă amintește de încântătorul articol al lui N. Steinhardt despre Luceafărul, în care eseistul propune cu succes o reabilitare a Cătălinei. Redăm un fragment, nu doar pentru eleganța, deopotrivă stilistică și ideatică a eseului, ci și datorită faptului că acesta este, din păcate, foarte puțin cunoscut: "Nu cumva spiritul, așa cum a scris un critic
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]