16,546 matches
-
Albastre. Valentin Marica prezintă noua sa carte de publicistică, intitulată sugestiv Iarba Golgotei, în care valorifică 40 de ani ai arhivei Radioului din Tg.-Mureș, un imens corpus amenințat de uitare. Trăim într-o epocă în care genurile publicisticii, de la eseu la interviu, își pierd puritatea clasică, iar tehnica avansată nu mai arhivează materialele folosite. Însuși Semnalul cultural cu evenimentele consemnate reface esențializat viața Transilvaniei de-a lungul celor patru decenii. Președintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Tg.-Mureș, Mircea Dorin Istrate
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
se impunea să-și instrumenteze demersurile. Era limpede faptul că pentru intelighenția Occidentală devastatoarele malversații pe care comunismul sovietic le instrumenta în Est, precum și abominabilele suferințe ale celor abandonați sub teroarea bolșevică, treceau cu totul și cu totul neobservate. În eseul intitulat O paranteză cât o existență, Monica Lovinescu ilustrează dramatica și ostila atmosferă cu care erau întâmpinați refugiații români în Franța de după 1947. Intelectualitatea se situa, în covârșitoarea ei majoritate, la stânga eșichierului politic. Intelighenția franceză renunțase cu totul să mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
afirma că Horia Stamatu este „un mare poet, poate cel mai mare al României actuale[7]”, iar acestor aprecieri li se alătura și mereu scepticul Emil Cioran, cărțile lui Horia Stamatu continuă să zacă într-o nedreaptă uitare, poemele și eseurile publicate în presa literară a exilului românesc timp de o jumatate de veac rămân în continuare acoperite de colbul trist al nepăsării și ignoranței. Fiind vorba despre o operă de spiritualitate românească de certă valoare, pe care de mult ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și parapoezie sunt publicate în Revista Scriitorilor Români din Germania (1970), precum și în diverse antologii cum a fost Poezia românească (editor Vintilă Horia, Salamancha, 1956). Un loc important în preocupările lui Horia Stamatu îl ocupă cronicile literare și - mai ales - eseurile publicate în limba română sau în limbi străine. În multe dintre acestea din urmă sunt abordate teme din sfera filozofiei culturii, a istoriei românilor, etnolingvistică, antropologie și estetică. În revista Destin, caietul aniversar nr. 11 (Madrid, 1959), publică eseul intitulat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
ales - eseurile publicate în limba română sau în limbi străine. În multe dintre acestea din urmă sunt abordate teme din sfera filozofiei culturii, a istoriei românilor, etnolingvistică, antropologie și estetică. În revista Destin, caietul aniversar nr. 11 (Madrid, 1959), publică eseul intitulat Câteva note asupra gândirii românești. Tot la Madrid, în Colecția Destin (1968), publică eseul Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi. Numărul 11 al Revistei Scriitorilor Români (1972) conține un eseu despre „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
urmă sunt abordate teme din sfera filozofiei culturii, a istoriei românilor, etnolingvistică, antropologie și estetică. În revista Destin, caietul aniversar nr. 11 (Madrid, 1959), publică eseul intitulat Câteva note asupra gândirii românești. Tot la Madrid, în Colecția Destin (1968), publică eseul Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi. Numărul 11 al Revistei Scriitorilor Români (1972) conține un eseu despre „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară. În următorul număr al aceleiași publicații (12 din 1973), apare eseul intitulat Câteva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
revista Destin, caietul aniversar nr. 11 (Madrid, 1959), publică eseul intitulat Câteva note asupra gândirii românești. Tot la Madrid, în Colecția Destin (1968), publică eseul Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi. Numărul 11 al Revistei Scriitorilor Români (1972) conține un eseu despre „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară. În următorul număr al aceleiași publicații (12 din 1973), apare eseul intitulat Câteva lămuriri cu privire la Nae Ionescu. În perioada anilor 1980-1986 numeroase eseuri vor fi publicate în revista Cuvântul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
1968), publică eseul Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi. Numărul 11 al Revistei Scriitorilor Români (1972) conține un eseu despre „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară. În următorul număr al aceleiași publicații (12 din 1973), apare eseul intitulat Câteva lămuriri cu privire la Nae Ionescu. În perioada anilor 1980-1986 numeroase eseuri vor fi publicate în revista Cuvântul Românesc apărută (1976) la Hamilton în Canada. Răspunzând invitației lui Mihai Fotin Enescu, timp de aproape un deceniu - între anii 1951 și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Revistei Scriitorilor Români (1972) conține un eseu despre „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară. În următorul număr al aceleiași publicații (12 din 1973), apare eseul intitulat Câteva lămuriri cu privire la Nae Ionescu. În perioada anilor 1980-1986 numeroase eseuri vor fi publicate în revista Cuvântul Românesc apărută (1976) la Hamilton în Canada. Răspunzând invitației lui Mihai Fotin Enescu, timp de aproape un deceniu - între anii 1951 și 1960 - trăiește în Spania, la Madrid, unde se numără printre fondatorii revistelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Albastre. Valentin Marica prezintă noua sa carte de publicistică, intitulată sugestiv Iarba Golgotei, în care valorifică 40 de ani ai arhivei Radioului din Tg.-Mureș, un imens corpus amenințat de uitare. Trăim într-o epocă în care genurile publicisticii, de la eseu la interviu, își pierd puritatea clasică, iar tehnica avansată nu mai arhivează materialele folosite. Însuși Semnalul cultural cu evenimentele consemnate reface esențializat viața Transilvaniei de-a lungul celor patru decenii. Președintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Tg.-Mureș, Mircea Dorin Istrate
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
al romantismului, prin sentimente și unele subiecte’’ (Marian Popa), descinzând din linia cronicarului Ion Neculce, a lui Ion Creangă și din eposul popular. Neastâmpărul creator al Marianei Didu se regăsește din plin în volumele sale ,,Stele în fântânile dorului’’ (2008, eseuri, reflecții, maxime), ,,Teatru’’ (2010), ca și în insolita carte de graniță: ,,Jurnal despre limitele existenței’’, care poate fi considerată, în egală măsură, literatură (roman de idei), metaliteratură (diaristică), animate de un interesant suflu epic, liric, memorialistic, pendulând între ficțiune și
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
exprimă puncte de vedere Liviu Ioan Stoiciu (Apel către intelectualii români: Treziți-vă! România e făcută praf!) cu multă revoltă; de asemenea Corneliu Florea (Și noi am fost la Roșia Montană-II) un foarte documentat punct de vedere, și foarte angajat. Eseul este ilustrat cu mult rafinament de autorii Dumitru Velea (Ion Pascal Vlad - de la Ulyse la „Omul scorbură”) și Prof.Dr Marian Barbu - De la învolburarea vieții, la literatură, proză, poezie). Poezia, bine reprezentată de autori ca: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Băciuț, Passionaria
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
spiritual, născut și crescut în Bănie, absolvent al Colegiului Național ,,Carol I” din Craiova, bursier la Paris al Epitropiei Bisericii Madona Dudu, în proximitatea căreia se află mormântul poetului Vasile Cârlova. Această manifestare științifică a fost prefațată de lansarea volumului ,,Eseu despre o teorie generală a drepturilor eventuale” - prima traducere în limba română, sub egida Filialei Craiova a Fundației Europene ,,TITULESCU”, a eclatantei teze de doctorat susținute de genialul diplomat de mai târziu, la Paris, în ziua de 25 octombrie 1907
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
în știrea alăturată ) Carmen FIRAN, născută în România (1958), este poetă, prozatoare, ziaristă, autoare de piese de teatru și scenarii de film. Din 2000 s-a stabilit la New York. A publicat peste 20 de volume de poeme, nuvele, povestiri și eseuri, în România și în Statele Unite ale Americii. Între 1997-2002 a fost director de programe la Institutul Cultural Român din New York. Este co-editor al antologiilor de poezie americană contemporană Locul Nimănui (Cartea Românească) și de poezie română modernă și contemporană Născut
„ Sertarul cu albine ” la Librăria Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/93638_a_94930]
-
Dr. Theodor Damian, sau poezia ,,A Doua Înviere’’, semnată de inegalabilul Preot Dr. și poet Dumitru Ichim). Ca de fiecare dată ea primește cu bucurie noi prieteni. Este greu de apreciat o pondere în cadrul acestei publicații, cât este aplecăciune către eseu (Stelian Gombos: ,,Mihai Eminescu în viziunea bisericii - partea întâi’’), sau text filosofic și proză (Lucian Gruia: ,,Biserica din adâncuri’’), gânduri (exprimate de Șeila Suliman), cât este aplecăciune către poezie de foarte bună calitate și din care revista abundă pe deplin
LUMINĂ LINĂ / NEW YORK, NR. 2 / 2013 [Corola-blog/BlogPost/93682_a_94974]
-
sau oficial Elisabethplatz (piața Teatrală de astăzi) era de fapt un scuar spațios a cărui parte de răsărit ajungea până sub clădirea gimnaziului. Aici se afla intrarea principală - o ușă înaltă cu multă verdeață. Poetul Nicolae Dabija scria într-un eseu, publicat în anii 80 ai secolului trecut: „...atingem ușa pe care a deschis-o nu o dată - ca și cum am atingeînsăși veșnicia”. Prin anii 80 ai sec. XIX, datorită unei reconstrucții generale, localul se mărește cu 15-20 metri spre piața Teatrală și
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DOR DE NAE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Există momente în viață când presărăm din florile sezonului peste amintirile care ne-a legat cândva de o anumită persoană dragă și
DOR DE NAE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377127_a_378456]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Adu-mi sticla mea cu iluzii, femeie, să mă îmbăt din nou, să uit cum treci ca o vacă bătrână
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ca mari bărbați, mulți dintre voi ați văzut, probabil , o femeie dăruindu-se. Că a fost vorba de prima fată
EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377230_a_378559]
-
în rândul elevilor si profesorilor, părinților; • în presa locală și județeană - „Gazeta Hârtibaciului”, „Tribuna Sibiului”, revista școlii „Aripi adolescentine”. SECȚIUNI: Secțiunea I - Concurs interactiv-limba și literatura română, adresat elevilor din clasele V - VIII. Secțiunea II - Creație literară (4-5 poezii / 1 eseu de 1-2 pagini,) având ca teme primăvara și copilăria, adresat elevilor din clasele I-XII. Secțiunea III - Pictură (acuarela, tempera, grafică), peisaje, portrete, teme religioase; adresat elevilor din clasele I-XII. Secțiunea IV- Meșteșuguri tradiționale: țesături, împletituri, felicitări, aranjamente florale
ACTIVITĂŢI CULTURALE, ARTISTICE, EDUCAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377207_a_378536]
-
Prof. Găină Niculina g. Beneficiari: Elevi ai claselor gimnaziale V-VIII din școlile județului Sibiu j. Modalități de evaluare: Întrebări grilă având o singură variantă corectă de răspuns. 2. Activitatea nr. 2 / Secțiunea II a. Titlul activității: Creație literară (poezii, eseuri) având ca teme primăvara și / sau copilăria b. Data/perioada de desfășurare: 27-28 aprilie 2015. c. Locul desfășurării C.D.I. Colegiul Tehnic „A.T.L.” Agnita d. Participanți : Elevi ai claselor I-XIII, profesori Limba și Literatura Română, cadre didactice, părinti, reprezentanți
ACTIVITĂŢI CULTURALE, ARTISTICE, EDUCAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377207_a_378536]
-
din județele limitrofe. e. Descrierea pe scurt activității: -Lucrările se vor încadra în 1-2 pagini A4 și vor fi scrise în format TIMES NEW ROMAN, caractere de 12, spațiere la un rând si jumătate. Texte minime: 4-5 poezii sau 1-2 eseuri cu respectarea temei date. - Titlul va fi scris în format TIMES NEW ROMAN, 14, iar la două rânduri de titlu, se vor scrie, numele și prenumele elevului și ale învățătorului/ profesorului coordonator, școala de proveniență, clasa. - Lucrările, însoțite de fișa
ACTIVITĂŢI CULTURALE, ARTISTICE, EDUCAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377207_a_378536]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > EDUCAȚIA ESTE OARE EDUCAȚIE? Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Educația, o sintagmă, un termen al vorbirii, practic neelucidat. Ce este educarea? Ce semnificație are? Potrivit Academiei Române care girează DEX, dicționarul
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
elevul înșiră textual conținutul manualului sau vorbele pronunțate de profesor dovedește că nu a reținut nimic din cele predate. Este cert că două persoane deosebite nu pot pronunța identic aceeași temă. Răspunsul unui elev la examene trebuie să fie un eseu cuprinzând ce a înțeles el și folosind exclusiv expresiile sale. Sugerarea unor răspunsuri de către înalți pedagogi puse la dispoziție prin internet trebuie luat sub formă de exemplificare. Pronunțarea lor identică, evident tocită, trebuie sancționată sever drept plagiere. Din păcate toate
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
activă, apropiind pasivitatea, platitudinea, care îngustează și superficializează complexul proces al cunoașterii. Mulți scriu ca să se afle în treabă. Nu știu ce caută într-o revistă cum este și aceasta CONFLUENȚE LITERARE, altceva decât poezie, un fragment dintr-un roman, nuvelă, schiță, eseu, ceea ce reprezintă adevărata literatură, DA, și dacă unora nu le convine să fie sănătoși, eu am curaj, spun adevărul. Vrei să scrii altceva, un anunț, matrimoniale, deces, acestea au rubrici speciale în presă, nicidecum într-o revistă literară. Scrie și
CARTEA ŞI PUBLICUL CITITOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382144_a_383473]