2,466 matches
-
se adaugă o multitudine de factori favorizanți și sistemici. Pentru a cuprinde întreaga complexitate a factorilor care determină patologia parodontala inflamatorie, s-au făcut numeroase încercări de clasificare, una dintre acestea fiind cea a lui Pawlack[252], care împarte factorii etiologici ai bolii parodontale în factori locali (determinanți și favorizanți) și factori sistemici. Multitudinea factorilor etiologici determina includerea parodontopatiilor în grupă cu etiologie multifactoriala complexă. Factorii favorizanți determina acumularea plăcii bacteriene (factor determinant) și nu pot declanșa apariția bolii parodontale în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
factorilor care determină patologia parodontala inflamatorie, s-au făcut numeroase încercări de clasificare, una dintre acestea fiind cea a lui Pawlack[252], care împarte factorii etiologici ai bolii parodontale în factori locali (determinanți și favorizanți) și factori sistemici. Multitudinea factorilor etiologici determina includerea parodontopatiilor în grupă cu etiologie multifactoriala complexă. Factorii favorizanți determina acumularea plăcii bacteriene (factor determinant) și nu pot declanșa apariția bolii parodontale în lipsa plăcii bacteriene. Factorii funcționali (de exemplu: traumă ocluzală) prezintă o acțiune indirectă care accelerează
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
este inoculat în animale de laborator susceptibile; 4. să fie recuperat din leziuni ale unui animal de laborator bolnav. Aceste criterii rămân bazele pentru elucidarea agenților infecțioși. De exemplu, Streptococul mutans a arătat că îndeplinește postulatele lui Koch că agent etiologic în cariile dentare. Oricum, există dificultăți în aplicarea acestor postulate în alte tipuri de boli, inclusiv parodontita. Trei probleme principale sunt : inabilitatea de a cultiva toate microorganismele ce au fost asociate cu boala (de exemplu multe dintre spirochetele oraleă, dificultățile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
au demonstrat declanșarea inflamației gingivale prin întreruperea igienei orale un interval de 14 zile. La reluarea igienei buco - orale, după controlul plăcii bacteriene acumulate în acest interval, inflamația gingivala a dispărut, acest studiu ducând la încadrarea plăcii bacteriene ca factor etiologic determinant în declanșarea bolii parodontale. Există studii care arată că pacienții cu cantități mari de placă și tartru prezintă în toate cazurile gingivite, însă doar o parte dintre ei dezvolta și parodontite, desi acești factori pot persistă perioade mari de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a cărei evoluție și prognostic le agravează. Factorii locali Mobilitatea patologica este dependentă de: inflamație; de existență forțelor excesive; de absența funcției. Numeroși autori au considerat că aceste procese sunt distincte și independente în producerea parodontopatiilor. Unii au subliniat rolul etiologic al ocluziei traumatizante (Stillman [309], Orban [236]) alții sunt de părere că afectarea parodonțiului este opera inflamației (Haupl [145]; Listgarten [191]). Specialiștii consideră că forțele ocluzale în malformații produc o creștere a mobilității dentare, dar au caracter reversibil. Ei le
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
anumită logică. De asemenea în planul de tratament trebuie să ținem cont întotdeauna și de doleanțele pacientului, de starea lui psihică. Că prima etapă în obținerea colaborării cu pacientul, este obligatorie explicarea planului de tratament. Șansele de reușită ale tratamentului etiologic sunt de multe ori necunoscute iar rezultatele unor secvențe ale tratamentului nu pot fi prevăzute cu certitudine (tratamente endodontice, chirurgicale etc). Deoarece nu se poate previziona dacă toți dinții prezenți la examenul inițial vor putea fi tratați cu succes, se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
indicată în terapia parodontitelor agresive. Secvență procedurilor terapeutice ar fi următoarea (Carranza & Newman [59], Rateitschak [271], Lindhe [189] ): Faza preliminară Tratamentul urgentelor: -dentare sau periapicale, -parodontale,altele; Extracția dinților compromiși și protezare de urgență/tranzitorie. Faza I de terapie - fază etiologica sau etiotropa Terapia inițială are ca scop crearea unei cavități orale lipsite, pe cât posibil, de placă și tartru, astfel, terapia inițială este îndreptată către factorii etiologici ai procesului de boală. Ea are ca scop intercepția și oprirea evoluției bolii parodontale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
altele; Extracția dinților compromiși și protezare de urgență/tranzitorie. Faza I de terapie - fază etiologica sau etiotropa Terapia inițială are ca scop crearea unei cavități orale lipsite, pe cât posibil, de placă și tartru, astfel, terapia inițială este îndreptată către factorii etiologici ai procesului de boală. Ea are ca scop intercepția și oprirea evoluției bolii parodontale prin eliminarea și controlul tuturor factorilor implicați. În acest sens cooperarea pacienților joacă un rol deosebit și trebuie stimulată prin toate mijloacele ce ne stau la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
boală să se manifeste cu o virulenta deosebită încă de la vârste tinere. În ultimele decade s-au intensificat mijloacele de diagnostic și s-au conceput noi scheme de tratament, dar toate pornesc de la mijloace simple, ca primă etapă a terapiei etiologice. În afecțiunile parodontale, terapia inițială are ca scop crearea unei cavități orale lipsite, pe cât posibil, de placași tartru și este îndreptată către factorii etiologici ai procesului de boală, presupunând măsuri precum: controlul plăcii, detartrarj și surfasaj, corectarea factorilor iritanți restaurativi
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
conceput noi scheme de tratament, dar toate pornesc de la mijloace simple, ca primă etapă a terapiei etiologice. În afecțiunile parodontale, terapia inițială are ca scop crearea unei cavități orale lipsite, pe cât posibil, de placași tartru și este îndreptată către factorii etiologici ai procesului de boală, presupunând măsuri precum: controlul plăcii, detartrarj și surfasaj, corectarea factorilor iritanți restaurativi și protetici ș.a. Înregistrarea sângerării gingivale și a indicelui de placă, atât la începutul tratamentului cât și pe parcurs constituie un instrument obiectiv de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
bacteriană (factorul determinant) și de tartrul dentar (factor iritant). Lindhe [187] consideră că „tratamentul care elimina sau controlează infecția datorată plăcii, reușește în majoritatea cazurilor să restabilească sănătatea parodontala”. Carranza și Newmann [59] consideră de o importanță covârșitoare introducerea terapiei etiologice că prima fază de terapie parodontala. Dealtfel, în prognosticul bolii parodontale se iau în calcul gradul de cooperare a pacientului cu medicul în ceea ce privește conștientizarea pacientului și instaurarea măsurilor riguroase de igienă buco- orală. Ei consideră că prin această terapie se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontale se iau în calcul gradul de cooperare a pacientului cu medicul în ceea ce privește conștientizarea pacientului și instaurarea măsurilor riguroase de igienă buco- orală. Ei consideră că prin această terapie se realizează intercepția bolii parodontale prin eliminarea și controlul tuturor factorilor etiologici implicați. Terapia etiologica include: controlul plăcii bacteriene; detartraj și surfasaj radicular; eliminarea sau corectarea factorilor iritativi reprezentați de iatrogenii stomatologice (restaurări directe și indirecte); terapia antimicrobiană locală; terapia de reechilibrare ocluzală; imobilizare provizorie. Răspunsul pozitiv la această fază de tratament
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în calcul gradul de cooperare a pacientului cu medicul în ceea ce privește conștientizarea pacientului și instaurarea măsurilor riguroase de igienă buco- orală. Ei consideră că prin această terapie se realizează intercepția bolii parodontale prin eliminarea și controlul tuturor factorilor etiologici implicați. Terapia etiologica include: controlul plăcii bacteriene; detartraj și surfasaj radicular; eliminarea sau corectarea factorilor iritativi reprezentați de iatrogenii stomatologice (restaurări directe și indirecte); terapia antimicrobiană locală; terapia de reechilibrare ocluzală; imobilizare provizorie. Răspunsul pozitiv la această fază de tratament implică dipariția inflamației
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
evoluției bolii parodontale prin reevaluări ale efectelor tratamentului și corectitudinii aplicării măsurilor de igienă orală. În cadrul reexaminărilor periodice, se urmăresc la examenul clinic: placă bacteriană; tartrul dentar; inflamația gingivala; pungile parodontale; gradul de mobilitate dentară; ocluzia dentară. Atât în faza etiologica cât și în faza de menținere urmăresc gradul de eliminare a factorului determinant reprezentat de placă bacterianăși a factorilor locali iritanți cu rol de favorizare a bolii parodontale. Pentru toți pacienții se completează foile de observație incluzând: date personale, istoricul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Imobilizarea este indicată atunci cand echilibrarea funcțională nu a fost suficientă pentru a stabiliza leziunile. Numai aprecierea gradului de mobilitate al dinților nu este suficientă pentru a indica terapia de fixare. Terapia de imobilizare trebuie indicată numai după îndepărtaea factorilor locali etiologici de iritație și funcționalăși după reducerea pe cat posibilă a influenței factorilor predispozanți generali. Aprecierea formei clinice de boală -a gradului de evoluție, a dinților afectați trebuie efectuată în urma unui examen clinic aprofundat, completat cu examene paraclinice. Existența unei atrofii osoase
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
dentare care au generat traumatisme oeluzale constituie o indicație de urgență a terapiei de imobilizare provizorie care are drept scop echilibrarea ocluziei și oprirea deplasărilor dentare. Imobilizarea provizorie trebuie menținută pe tot timpul efectuării explorărilor paraclinice și în timpul terapiei etiologice. 189 Terapia corectivă trebuie efectuată prin aparate de imobilizare de durată care trebuiesc menținute și în cursul tratamentului de menținere a rezultatelor obținute. Imobilizarea temporară asigura pentru o perioadă limitată de timp condiții favorabile pentru vindecarea parodontala. Imobilizarea temporară prin
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ocupe între 40 i 70% dintre cazuri, cu o medie de 56% (18). Cele mai frecvente cauze ale IC la vârstnici sunt boala cardiacă ischemică și HTA (3). Boala valvulară, aritmiile, în special fibrilația atrială, cardiomiopatiile reprezintă de asemenea factori etiologici ai IC. Edemul pulmonar acut reprezintă o cauză de insuficiență respiratorie acută determinată cel mai frecvent de insuficiența cardiacă acută (ICA). ICA reprezintă apariția bruscă a semnelor clinice de IC, sau agravarea bruscă a tabloului clinic de IC preexistentă (19
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în siguranță, și la vârstnic, reducând frecvența sincopei neexplicate la 10%. Pentru fiecare dintre etiologiile suspectate este utilă definirea unei baterii de teste prin care să fie posibilă obținerea unui diagnostic etiologic, cu cât mai puține cazuri nerezolvate (48). Detalierea fiecărei explorări și a testelor funcționale ce se folosesc în algoritmul de diagnostic nu își are locul în acest capitol. Dacă nu a fost identificată o cauză pentru sincopă, se impune evaluarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
ambulatorii de psihiatrie; e) fundamentarea teoretică și stabilirea metodelor de educație a maselor largi ale comunității sociale în domeniul igienei mintale, prin asimilarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare întăririi și păstrării unei stări de sănătate mintală optimă; f) studiul factorilor etiologici complecși ai bolilor mintale (aspectele genetice, biologice, psihologice, sociale, economice etc.), precum și al mecanismelor de acțiune a acestora; g) cercetarea și instituirea unor măsuri constând în întreprinderea unor investigații minuțioase în domeniul posibilităților de transmitere a unor boli psihice ereditare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sine, derealizarea, schimbarea emoțional-afectivă; c) bolnavul psihosomatic, care prezintă suferințe mixte, atât din sfera somatică, cât și din cea psihică, asociate cu sentimente de panică și o mare participare a sferei imaginarului. Se consideră că, pe lângă influența factorilor pur etiologici psihobiologici, bolnavul psihic este în egală măsură și un produs al societății sale (H. Damaye, E. Fromm, J. Delay și P. Pichot, Cl. Herzlich). Boala psihică este legată de mentalitatea și valorile modelului socio-cultural care atribuie statutul de bolnav psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factori socio-genetici (care țin de mediul social). Investigarea factorilor morbigenetici se face prin intermediul metodei epidemiologice psihiatrice, care urmărește, pe de o parte, cercetarea clinică a cazurilor de boli psihice dintr-un grup populațional dat, iar pe de altă parte, investigarea etiologică a factorilor morbigenetici incriminați, în cadrul aceluiași grup de referință. Cercetarea are ca scop urmărirea nivelului de morbiditate psihiatrică la o populație; aceasta se apreciază avându-se în vedere următorii factori: rata de incidență a bolilor psihice în grupul populaționat cercetat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
resimțit acest proces în direcția stării de conștiință și a vieții emoțional-afective, cu consecințe importante asupra adaptării la realitate, la mediu, la viața cotidiană. 5. Factorii morbigenetici Așa cum se poate desprinde din cele expuse până acum, bolile psihice au o etiologic complexă, multifactorială, reprezentată prin: leziuni organice cerebrale, care generează sindromul psihoorganic cerebral; stări confuzionale cu o etiologie multiplă: toxice, traumatice, tumorale, infecțioase, metabolice, medicamentoase, emoțional-afective; demențe, provocate de leziuni organice cerebrale; arterioscleroză cerebrală (ASC); alcoolism și toxicomanii; efectele secundare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
arăta în continuare. Sinteza mecanismelor socio-patogenetice și etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune a factorilor morbigenetici Etiologic Funcțional Clinic Social Presiunea modelelor negative Receptare Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care am mai vorbit. Teoriei sociogenetice a suicidului, M. Halbwachs îi opune un punct de vedere de tip cauzal, în care factorii etiologici de factură psihobiologică și medico-psihiatrică au un rol important. În sensul acesta sunt aduse și argumente de ordin statistic. Un alt punct de vedere interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scopul producerii propriei morți (vezi schema de mai jos). p. 154 CÂMPUL EXISTENȚEI PSIHOLOGICE NAȘTEREA CÂMPUL EXISTENȚEI BIOLOGICE DECIZIE METODE MOTIVAȚIE MOARTEA CONFLICT TENSIUNE INTRAPSIHICĂ SUICIDAȚIE SUICIDAȚIE-HOMICIDAȚIE EXPLOZIE AGRESIVĂ TRAUMATIZAȚIE (SUICIDO-HOMICID) CONDUITA AGRESIVĂ CIRCUMSTANȚE PREVENȚIA INTERVENȚIA URGENȚĂ MEDICALĂ REANIMARE TERAPIE ETIOLOGICĂ RECUPERAREA CAUZA EFECT Este evident faptul că măsurile de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de etapele actului suicidar. Astfel, depistarea cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]