11,414 matches
-
pe care l-au avut comunitățile evreiești din Valahia și Moldova. Paul Petrescu evidențiază originalitatea vieții evreiești din ținuturile românești în raport cu evreii așezați în alte „zone” ale continentului sau ale lumii. Autorul dezvăluie motivele așezării în număr mare a populației evreiești în regiunea nord-dunăreană, precum și faptul că, în ceea ce privește amestecul, este mai ridicat la evreii români decât la evreii germani, polonezi și ruși. Evreii români reprezintă o grupare aparte și importantă, nefiind comparabilă cu aceea a francezilor sau italienilor, spune Paul Petrescu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
francezilor sau italienilor, spune Paul Petrescu. Dacă vom intra în detalii istorice și dacă vom pătrunde importanța vieții culturale, vom vedea că afirmația e parțial valabilă, că suprafața invocată a așa-zisei realități e departe de dimensiunea submersă a existenței evreiești. Studiul lui Paul Petrescu este partea introductivă a unei lucrări, intitulată, Din arta populară a evreilor din România, elaborată împreună cu I. Kara Schwartz, Irina Cajal și Haim Culer. Izvoare și mărturii, II 1, pp. Mihai Spielmann, op. cit., doc. nr. XXXVI
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
232-233. Informația ne-a parvenit de la istoricul Andrei Pippidi, căruia îi mulțumim și pe această cale. Domnia sa a întreprins mai multe cercetări documentare cu privire la istoria evreilor din Țările Române. Una a fost materializată într-o conferință susținută la Federația Comunităților Evreiești din București, sub titlul: Imaginea evreului în vechea societate românească. Vezi și Andrei Pippidi, „The Mirror and Behind it. The Image of the Jew in the Romanian Society”, în Liviu Rotman Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe, 16, Tel Aviv
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
the Jewish trade of the 16th century”), în Zbornik, 1, Studije i grada ojevrejima Dubrovnika, (Jevrejski istorijski muzei - Beograd), Beograd 1971, pp. 41-54; pornind de la o cercetare a documentelor, autorul specifică în ce constă schimbul de produse efectuat de companiile evreiești: „Jewish merchants exported from the Balkan marked trough Dubrovnik to Ancona the products of textile and leather industry, to wit: rasa (kind of thik woolen cloth), mohair, giambelot, carpets, oat-bags, coverlets, horse-cloths and all kinds of tanned hides. In the
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tripartită a Bibliei ebraice: Pentateuhul (Torah); Profeții (Neviim); celelalte cărți sau hagiografii (Ketuvim). Urmează perioada „creștină”, când disputele asupra canonului Bibliei ebraice se radicalizează. Abia la sfârșitul secolului al II-lea d.Hr. se ajunge la recunoașterea de către toate comunitățile evreiești a unei structuri definitive a Sfintei Scripturi. Dar să revenim cu cinci secole În urmă! Evreii din diaspora, și mai cu seamă enorma comunitate din Alexandria, nu mai cunosc ebraica, prin urmare nu mai pot participa activ la cult. Necunoașterea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
făcuseră un mare bine. 309 La fel l-au Întâmpinat și pe Demetrios, rugându-l să trimită și căpeteniilor lor o copie a Întregii Legi. 310 După ce s-au citit sulurile, preoții, cei bătrâni din grupul tălmăcitorilor și, din partea comunității [evreiești din Alexandria], conducătorii mulțimii au zis: „Fiindcă traducerea a fost făcută În chip frumos și sfânt și cu toată luarea-aminte, e bine ca ea să rămână așa și să nu sufere nici o schimbare”. 311 Cuvintele acestea au fost Însoțite de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Mai dezvoltat În „Studiul introductiv” la Evanghelii apocrife, ed. a IV-a, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 7-28. Bineînțeles, expresia „Intrarea În Biserică” este inadecvată, Maria fiind dusă de părinții ei, Ioachim și Ana, pentru a fi consacrată, În Templul evreiesc din Ierusalim. Proloagele. Viețile sfinților și cuvinte de Învățătură, vol. I, p. 60. Am tradus și comentat amblele apocrife În Evanghelii apocrife, op. cit. Traducere personală. Traduc exact varianta aleasă de Aland. Citez după manuscrisul din 1843, descoperit la Buzău și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
AVRAMESCU, Mihail (17.I.1909, București - 30.VIII.1984, București). A. provine dintr-o familie evreiască și a primit la naștere prenumele Marcel-Mihail. Este licențiat în filosofie al Universității din București (1934) și licențiat al Institutului Teologic București cu teza Qabbalah. Gnosa tradițională a Legii Vechi. După o tinerețe spectaculoasă, în care a fost magician, grafolog
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
România”, „Patria”; vreme de câteva decenii e de găsit semnând, deopotrivă ca poet și publicist, în periodice precum „Evenimentul” (Iași), „Tribuna populară”, „Arta”, „Cronica israelită”, „Mișcarea”, „Absolutio”, „Umanitatea”, „Puntea de fildeș”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul israelit”, „Semnalul”, „Gazeta evreiască” etc., în cea dintâi postură îndeobște sub numele real, A. Axelrad, în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A. A.-Luca (A. Luca-Axelrad) sau Roata, A. Roată, Moș Roată, A. Tutov(eanu). Placheta de debut, Spre Răsărit (1900), trimite
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
Edmond Fleg îi sunt benefice. Din ambii autori transpune consecvent după 1920, la fel cum, tânăr, tălmăcise atașat din Moriss Rosenfeld (pe care îl preia din idiș). Din André Spire a închegat, de altfel, un consistent volum de tălmăciri - Poeme evreiești (1930), după Poèmes juifs și Nouveaux poèmes juifs. Biblia, Thora, textele talmudice, tradiția rabinică, legendele hasidice își află, de asemenea, în A. un harnic colportor. Probabil stimulat de M. Dragomirescu, poetul încerca primele tălmăciri din Kohelet (Ecclesiast) în „Convorbiri critice
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
Boutroux, Esența religiei, București, 1924; A. France, Gânduri de lumină, București, 1924, Spre timpuri mai bune, București, 1948; J. Jaurès, Pagini alese, București, [1924]; O. Lourié, Sociologi ruși, București, 1924; E. Renan, Omul și universul, București, [1924]; André Spire, Poeme evreiești, București, 1930; [A. von Humboldt, J. Mace ș.a.], în Minunile naturii, București, 1937; H. Heine, Viitorul Germaniei, București, 1944; E. I. Doroș, Noul secretar, București, 1951; B. B. Kudriavțev, M. V. Lomonosov, București, 1951 (în colaborare cu V. Blok). Repere bibliografice
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
Doroș, Noul secretar, București, 1951; B. B. Kudriavțev, M. V. Lomonosov, București, 1951 (în colaborare cu V. Blok). Repere bibliografice: D. Nanu, „Lădița cu necazuri”, SBR, 1919, 16; Carol Drimer, A.A. Luca, „Telegraful”, 1925, 514, 518, 523; A. P. Samson, „Poeme evreiești”, RP, 1930, 3612; S. Podoleanu, 60 scriitori, 23-26; [Camil Petrescu], La porțile împărătești, „Football”, 1937, 1; I. Peltz, „Lădița cu necazuri”, „Drapelul”, 1945, 231; Ion Pas, Prezențe, București, 1968, 241-242; Streinu, Pagini, I, 357, II, 160, III, 86; Encycl. jud.
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
la „Scânteia tineretului” și ca redactor-șef la „Tânărul leninist” (1951-1954); între 1956 și 1969, este șef de secție la „Scânteia”. După 1969, a fost director adjunct la Teatrul de Comedie din București și, din 1984, director adjunct al Teatrului Evreiesc de Stat. Din 1985, se stabilește în Republica Federală Germania. A colaborat la „Gazeta literară”, „Tânărul scriitor”, dar mai ales la „Teatrul”, cu cronici de spectacole și cu interviuri. Debutul editorial al lui B., Conținut și formă în artă (1959
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
personajele sunt încercate parcă de convulsii aflate la granița normalității, experimentând neîncetat, și pervers uneori, în zona unei sexualități atotstăpânitoare. Pe de altă parte, tot în acest spațiu se regăsesc și elementele unei fațete caracteristice pentru proza lui C.: mahalaua evreiască din micile orașe ale Moldovei. Printre romanele ce au ca substanță lumea amestecată a Bucureștilor de după primul război mondial se situează și Don Juan Cocoșatul (1933). Viziunea care îi conferă unitate este una expresionistă, discursiv enunțată în subtitlu - Oameni cari
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
se perindă printr-un oraș al desfrânării paroxistice. Gustul amar al propriilor experiențe îl împinge pe erou către o perspectivă sumbră. Pablo Ghilgal este însemnat de natură cu o cocoașă; cocoașa poate fi interpretată și ca un stigmat al populației evreiești, pe care C. o vede condamnată a fi altfel decât ceilalți. Mediul boem, al cărui răsfățat este Pablo, oferă o imagine stridentă, de colorit violent, cu personaje și sentimente configurate în linii îngroșate, rezonând sarcastic. Mai toate personajele principale ale
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
îmbină cariera de actor cu literatura. Debutează în revista „Tânărul scriitor”, în 1956. Comedia Cu capul în nori îi va fi pusă în scenă la Teatrul „Ion Creangă” din București, iar câteva scenarii de pantomimă văd lumina rampei la Teatrul Evreiesc de Stat și la Televiziune. În 1970, se stabilește în Israel, unde colaborează la revistele „Izvoare”, „Ultima oră”, „Orient Expres” (aici deține o rubrică permanentă) ș.a. Începând din 1971, publică numeroase volume de poezie care îl impun publicului cititor de
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
Meniul Însuși Încă mai oferea ouă, chiftele de cartofi, șapte feluri de plăcintă. Până acum nu se Întâmplase nimic. Miraculos - Întrucâtva. Ieri, stând pe vine În fața geamului, Milton Îi văzuse pe vandali intrând În fiecare magazin de pe stradă. Jefuiseră piața evreiască, luând totul cu excepția pâinii matzoh și a lumânărilor votive. Dând dovadă de un simț al modei cât se poate de accentuat, goliseră magazinul de pantofi al lui Joel Moskowitz de toate modelele mai scumpe și mai șic, lăsând doar niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
britanic din anul 1967, În regia lui James Clavell, cu Sidney Poitier În rolul principal. The Great Society - sintagmă folosită pentru prima oară de președintele american Lyndon B. Johnson În anul 1964, Într-un discurs care promovează egalitatea rasială. PÎine evreiască din aluat nedospit. Prairie School - grupare de arhitecți americani al căror stil s-a evidențiat În construcții joase, gen „prerie“, comune Vestului Mijlociu și perioadei 1900-1917. Casele „Prairie style“ sînt În general clădiri pe două nivele, cu aripi și anexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
calomnii și zvonuri fabricate în mod min cinos. Dar nici nu le pedepsește, suspină Herodes. După cum nepedepsiți rămân cei care ne oropsesc fără însă a depăși măsura. Acum doi ani, pe vremea foametei, când gloata dezlănțuită a pătruns în cartierul evreiesc de dincolo de Tibru și a năvălit în mai multe gospodării luând tot ce-au găsit de-ale gurii, autoritățile s-au făcut că plouă. Erau chipurile îngrijorate de evoluția revoltelor în Pannonia și Dalmația. Edilii și pretorul peregrin au ridicat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ridiculizați și batjocoriți. Ranchiuna grecilor se datorează în bună măsură protecției de care se bucură dușmanii lor din partea Romei. Surâde împăciuitor către Herodes Agrippa, după care oftează adânc. Expansiunea imperiului în estul Medite ranei a însemnat inevitabil și preluarea diasporei evreiești, cu toate problemele ei. Și sunt destule. Pentru că o asemenea mino ritate religioasă care nu acceptă nici compromisuri, nici asimilare te pune în fața a două soluții: ori o suprimi, ori o tratezi cu toleranță, și iei toate măsurile să o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la: Tulcea, Constanța, Măcin și Babadag 54. Alături de greci și armeni sunt atestați în Dobrogea, încă din secolul XVII, negustorii evrei. Activitățile acestora s-au dezvoltat în special în secolul XVIII 55. În 1850 erau atestate în Dobrogea 119 familii evreiești la: Babadag, Isaccea și Tulcea 56. În prima jumătate a secolului al XVII-lea cazacii pătrund în repetate rânduri pe Dunăre și pe mare în Dobrogea unde pradă și incendiază: Kustendge, Babadag, Isaccea și Karaharman 57. După bătălia de la Poltava
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Bazargic din sangeacul Silistra însumând 15 764 de familii din care: 4 800 familii turcești, 3 656 familii românești, 2 225 familii tătărești, 2 214 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 300 grecești, 212 țigănești, 145 arabe, 126 armenești, 119 evreiești și 59 germane 86. Într-o statistică din anul 1849 ce redă componența etnică a 53 de sate situate pe Dunăre, dar care cuprinde și așezări din partea centrală a Dobrogei și din apropiere de Kustendge (Constanța), 40 de sate erau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1858 și s-a încheiat în 1860112. În 1860 compania engleză a construit la Constanța un far pentru orientarea vapoarelor pe timp de noapte. Englezii au construit un cartier nou, astfel că, orașul avea, după 1858, cinci cartiere: englezesc, evreiesc, grecesc, armenesc și turcesc. În Constanța locuiau și bulgari și români 113. Datorită amenajărilor portuare: dane, depozite, șantiere și a unei mai bune aprovizionări cu apă potabilă, care era adusă cu vagoane speciale de la Murfatlar 114, populația Constanței a crescut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la mijlocul secolului al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța: 3 656 familii românești, 2 268 turcești, 2 225 tătărești, 1 194 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 250 grecești, 172 țigănești, 119 evreiești, 76 armenești și 59 germane 144. De altfel, Ion Ionescu de la Brad afirma, referindu-se la locuitorii Dobrogei, că: "Turcii și românii sunt cei mai numeroși, cei mai vechi locuitori ai Dobrogei"145. Locuitorii Dobrogei au avut foarte mult de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mahmudia, Isaccea, Măcin, Hârșova, Babadag, Constanța, Medgidia și Sulina, dar excluzând cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, locuiau 15 701 familii. Dintre acestea: 5 542 erau românești, 4 750 bulgărești, 1 670 lipovenești, 1 579 rusești, 544 grecești, 416 germane, 222 evreiești, 131 tătărești, 111 armenești și 736 de alte etnii 155. Constatăm, în concluzie, conform rezultatelor statisticii guvernatorului rus al Dobrogei, că după mai mult de patru secole și jumătate de stăpânire otomană a acestei provincii, românii continuau să reprezinte majoritatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]