KorAP: Find »[drukola/base=evreu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...79 80 81 ...1799 >

44,964 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232

o sinagogă, în loc să vă tânguiți din cauza celui care a întors spatele glorioasei epopei a poporului său, mai bine ați vărsa lacrimi pentru înseși jalnicele voastre făpturi, zău, care molfăie și tot molfăie la nesfârșit strugurele ăla acru al religiei! Evreu evreu evreu evreu evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
sinagogă, în loc să vă tânguiți din cauza celui care a întors spatele glorioasei epopei a poporului său, mai bine ați vărsa lacrimi pentru înseși jalnicele voastre făpturi, zău, care molfăie și tot molfăie la nesfârșit strugurele ăla acru al religiei! Evreu evreu evreu evreu evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
în loc să vă tânguiți din cauza celui care a întors spatele glorioasei epopei a poporului său, mai bine ați vărsa lacrimi pentru înseși jalnicele voastre făpturi, zău, care molfăie și tot molfăie la nesfârșit strugurele ăla acru al religiei! Evreu evreu evreu evreu evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu ești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
vă tânguiți din cauza celui care a întors spatele glorioasei epopei a poporului său, mai bine ați vărsa lacrimi pentru înseși jalnicele voastre făpturi, zău, care molfăie și tot molfăie la nesfârșit strugurele ăla acru al religiei! Evreu evreu evreu evreu evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu ești evreu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
tânguiți din cauza celui care a întors spatele glorioasei epopei a poporului său, mai bine ați vărsa lacrimi pentru înseși jalnicele voastre făpturi, zău, care molfăie și tot molfăie la nesfârșit strugurele ăla acru al religiei! Evreu evreu evreu evreu evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu ești evreu, îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
epopei a poporului său, mai bine ați vărsa lacrimi pentru înseși jalnicele voastre făpturi, zău, care molfăie și tot molfăie la nesfârșit strugurele ăla acru al religiei! Evreu evreu evreu evreu evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu ești evreu, îmi zice soră-mea. Ești un băiat evreu, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu ești evreu, îmi zice soră-mea. Ești un băiat evreu, mai mult decât crezi, și nu faci decât să-ți dai în petic, nu faci decât să urli-n vânt... Printre lacrimile ce-mi împăienjenesc ochii, o văd cum stă la picioarele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu ești evreu, îmi zice soră-mea. Ești un băiat evreu, mai mult decât crezi, și nu faci decât să-ți dai în petic, nu faci decât să urli-n vânt... Printre lacrimile ce-mi împăienjenesc ochii, o văd cum stă la picioarele patului meu, lămurindu-mi cu răbdare impasul în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
America? Nu despre asta-i vorba, Hannah. Ai fi mort, îi dă ea înainte. Nu despre asta-i vorba! Mort. Gazat sau împușcat, măcelărit sau îngropat de viu. Știai? Și puteai să răcnești tu mult și bine că nu ești evreu, că ești și tu om și că n-ai de-a face cu tâmpenia aia de moștenire chinuită, că, oricum, te-ar fi săltat și te-ar fi lichidat. Acum erai mort, și eu eram moartă și Dar eu nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
oală. Nu e destulă mâncare pe lumea asta, trebuie să mănânce până și căprioare! Ăștia mănâncă orice le încape în labele alea de goi! Și, ca un corolar înfricoșător, fac, de asemenea, orice. Căprioarele mănâncă ce mănâncă ele, căprioarele, iar evreii mănâncă ce mănâncă evreii, dar goimii ăștia nu. Că-s târâtoare sau că se tăvălesc în noroi, că-s săltărețe și angelice, n-are importanță, animal să fie, găbjesc tot ce vor și ducă-se dracului simțămintele acestuia (ca să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
mâncare pe lumea asta, trebuie să mănânce până și căprioare! Ăștia mănâncă orice le încape în labele alea de goi! Și, ca un corolar înfricoșător, fac, de asemenea, orice. Căprioarele mănâncă ce mănâncă ele, căprioarele, iar evreii mănâncă ce mănâncă evreii, dar goimii ăștia nu. Că-s târâtoare sau că se tăvălesc în noroi, că-s săltărețe și angelice, n-are importanță, animal să fie, găbjesc tot ce vor și ducă-se dracului simțămintele acestuia (ca să nu mai vorbim de omenie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
fiecărei silabe rostite de noi - la cincisprezece ani, suge într-o seară cleștii unui homar și, peste nici o oră, își scoate pula și țintește cu ea spre o șikse, într-un autobuz al transportului public. Iar creierul lui superior, de evreu, ar putea la fel de bine să fie făcut din mațo-brei! E de prisos să mai spun că, în casa noastră, o dihanie de-asta n-a fost niciodată pusă la fiert de vie - mă refer la homar. La noi în casă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
fără să-ți faci o spovedanie evreiască? Fără să-i înfățișezi nevesti-tii păcatul săvârșit, pentru ca ea să te poată acuza, ocărî, umili, pedepsi și însângera la nesfârșit, să te lecuiască de poftele tale interzise! Da, chiar așa, un desperado tipic evreu, taică-meu ăsta! Recunosc perfect acest sindromul ăsta. Haide, vino, neamule, oricare-ai fi, dă-mă-n vileag și condamnă-mă - am comis cel mai cumplit lucru la care v-ar putea duce gândul: m-am înfruptat din ceea ce n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
că bătrânul proprietar al localului, pe care, între noi, l-am poreclit „Shmendrick“ nu e o persoană de a cărei părere e cazul să ne temem. Mda, pare-mi-se că chinezii sunt singurii oameni de pe lumea asta de care evreii nu se tem. În primul rând, pentru că engleza pe care o vorbesc îl face pe taică-meu să pară, pe lângă ei, Lordul Chesterfield; în al doilea rând, fiindcă n-au în țeastă decât pilaf; și, în al treilea rând, fiindcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
pentru că engleza pe care o vorbesc îl face pe taică-meu să pară, pe lângă ei, Lordul Chesterfield; în al doilea rând, fiindcă n-au în țeastă decât pilaf; și, în al treilea rând, fiindcă în ochii lor noi nu suntem evrei, ci albi - și, poate, chiar anglo-saxoni! Închipuie-ți! Nu-i de mirare că ospătarii nu reușesc să ne intimideze. În ochii lor, noi suntem o varietate năsoasă de Protestanți Anglo-Saxoni Albi! Mamă, și ce mai înfulecăm! Dintr-o dată, nici porcul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
obicei? — Las’ că, într-o bună zi, ai să vezi și tu cum e să fii părinte. Și-atunci, poate că n-o să-ți mai bați joc de-ai tăi. Legenda gravată pe aversul monedei evreiești - pe trupul fiecărui copil evreu! - nu e CREDEM ÎN DUMNEZEU, ci ÎNTR-O BUNĂ ZI O SĂ VEZI ȘI TU CUM E SĂ FII PĂRINTE. — Ce zici, Alex, mă întreabă ironicul de taică-meu, sunt șanse ca treaba asta să se-ntâmple în timpul vieții noastre? Crezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
am ocupat chiar azi! Uitați, eu am contribuit și la soluționarea scandalului concursurilor televizate, vă amintiți? Uf, la ce bun? La ce bun s-o țin tot așa, cu glăsciorul meu gâtuit și pițigăiat, de adolescent? Iisuse Hristoase, un bărbat evreu cu părinții în viață e un mucos de cinșpe ani și un mucos de cinșpe ani o să rămână până la moartea lor! Oricum, între timp Sophie m-a luat de mână și, cu ochii închiși, așteaptă să-mi termin șuvoiul realizărilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
un pupic. Un pupic de la tine poate să schimbe și lumea. Un pupic de la mine poate să schimbe și lumea! Doctore! Doctore! Am zis cinșpe ani? Scuză-mă, am vrut să zic zece. Adică cinci! Adică, zero ani! Un bărbat evreu cu părinți în viață e, jumătate din timp, un bebeluș neajutorat! Auzi, ajută-mă, te rog - da’ repede! Catapultează-mă odată din rolul fiului pus cu botul pe labe în bancul evreiesc! Nu de alta, dar, la treizeci și trei de ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
și-am să fac! Spune-mi ce să zic, și-am să le-o trântesc de la obraz! Roiu’, Sophie! Caramba, Jack! Tăiați-o de-aici, da’ repede! Hai să zicem, de pildă, că ăsta-i un banc pentru tine. Trei evrei se plimbă pe stradă, maică-mea, taică-meu și cu mine. Acțiunea se petrece astă-vară, cu puțin înainte de plecarea mea în concediu. Am cinat („Aveți ceva pește?“ îl întreabă taică-meu pe ospătarul de la restaurantul franțuzesc de lux unde-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
pot salva de la anihilare - pot, și trebuie! Dar de unde ne-a venit tuturor ideea asta ridicolă și absurdă că aș fi așa de... puternic, așa de prețios, așa de necesar pentru supraviețuirea cuiva! Ce-o fi fost cu părinții ăștia evrei - că nu-s singur în barca asta, a, nu, sunt la bordul celui mai mare vas transportor de trupe... ia uită-te pe hublouri și ai să ne zărești buluciți claie peste grămadă în cabinele noastre, icnind și gemând și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
de lacrimi de indignare - trupul unui bărbat (cu mintea unui copil) se înalță cuprins de o furie neputincioasă ca să dea cu pumnii în salteaua patului de sus, pentru ca apoi să se prăbușească imediat, flagelându-se cu reproșuri. Ah, prietenii mei evrei! Fârtații mei spurcați la vorbă, împovărați de sentimentul vinovăției! Iubiții mei! Colegii mei! N-o să se mai oprească niciodată vaporul ăsta din tangaj? Când? Când, ca să nu ne mai plângem atâta de greața care ne chinuie - și să ieșim odată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
mah-jong la partida de diseară. Ronald Ei, cum ți se pare treaba asta, bunătatea asta manifestată până la ultima suflare? Cum ți se pare treaba asta la un băiat bun, grijuliu, un băiat mărinimos și curtenitor și bine crescut, un băiețel evreu simpatic, de care nimeni, în veci, n-ar avea motiv să-i fie rușine? Zi mulțumesc, iubitule. Zi cu plăcere, iubitule. Zi că-ți pare rău, Alex. Zi că-ți pare rău! Cere-ți scuze! Ăhă, da’ pen’ ce, mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
lui Ronald Nimkin, ci faptul că nu-s la fel ca toți acei flăcăi drăgălași pe care-i văd plimbându-se mână-n mână prin Bloomingdale’s sâmbătă dimineața. Mamă, plaja de la Fire Island e plină de trupuri de băieți evrei frumușei, în bikini și Bain de Soleil, care se purtau și ei în restaurante ca niște gentlemani mititei, sunt convins, și care își ajutau și ei mamele să amestece pietrele când, luni seara, veneau cucoanele la o partidă de mah-jong

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
eu jos geaca și s-o pun frumos împăturită aici, în poală... Da’ ce naiba fac? Un poleac nu se simte bine, îmi zice taică-meu, dacă nu calcă-n picioare în fiecare zi, cu cataligele lui uriașe, niște oase de evreu. De ce să-mi asum acest risc în fața celui mai înverșunat dușman al meu? Ce-o să se aleagă de mine dacă mă prinde?! Ajungem la jumătatea tunelului până reușesc să-mi desfac discret fermoarul și iat-o, iat-o arcuindu-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
în cerc pe pajiștile acoperite de zăpadă și zâmbesc la bucățelele de lemn înalte de-o șchioapă, numite Maria și Iosif și pruncul Iisus - și văcuțele și căluții miniaturali, până și ei zâmbesc. Dumnezeule mare! După idioțenia de peste an a evreilor, acum urmează idioțenia de sărbători a acestor goimi! Ce mai țară! Mai e de mirare că toți sunteți mai mult sau mai puțin săriți de pe fix? Dar șiksele, ah, șiksele, sunt și ele cu totul altceva. Învăluit de mirosul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]