2,093 matches
-
L. Rebreanu, Ana Blandiana. De asemenea, apar aici selecții semnificative din folclorul românesc și comentarii privind tradițiile noastre spirituale. Își găsesc locul și articole cu caracter istoric. În principal, revista caută să definească spațiul cultural românesc și să nuanțeze prin exemplificări relevante deschiderea universală și europeană a culturii românești. Din 1995, sub formă litografiată, C. devine buletinul Comunității Ortodoxe din Roma. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286337_a_287666]
-
până în 1871. Condițiile igienico-sanitare ale așezământului au fost numai la început bune, prevederile regulamentului ale hrisovului fiind, cum am văzut, destul de cuprinzătoare pe plan material. În primii ani, ele au fost respectate. Foarte curând însă, ospiciul a decăzut. Reproducem, pentru exemplificare, fragmente mai semnificative dintr-un document rămas inedit, existent în fondul documentar al Arhivelor Statului din Iași. Dosarul conține un raport aparținând lui L. Catargi către Comitetul Sănătății înaintat la 5 septembrie 1859, raport care menționează că "la revizia făcută
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
date care ni se par interesante pentru istoria patologiei psihiatrice din țara noastră, permițând comparații instructive. Din datele sumare, referitoare la repartiția procentuală, pe diagrame, a internărilor în spitale de boli mintale, putem deduce unele corelații de actualitate. Reproducem, pentru exemplificare, următoarea repartiție pe diagnoze a bolilor psihice (cazuri internate) în România, în 1934. Paralizie generală (și psihoză) pe bază sifilitică.................... 9,3-34,4 Pelagră....................................................................................0,3-16,83 Alcoolism......................................................................................0,9-5 Encefalită (și urmările ei)..........................................................1,0-3,5 Comparația cu situația
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
avea ca fiind verb inacuzativ, mai puțin certă. Lucrarea cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite pentru exemplificare în Capitolul 1), și cealaltă în care am inventariat și am clasificat verbele ergative/inacuzative din limba română, pe baza DEX 1998, folosind criterii de clasificare sintactice și semantice. Precizări metodologice. Din punctul de vedere al conținutului, am conceput această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
complementul de agent al unei structuri pasive a căpătat caracteristicile sintactice ale unui subiect. Autorul subliniază faptul că în limbile din Asia Occidentală și din India se pare că acest tip de evoluție este o inovație destul de recentă. Folosind spre exemplificare limba kurdă, Van de Visser (2006: 188) observă că limbile pot pierde construcția activă în favoarea celei pasive, de unde rezultă apariția unui tipar morfologic ergativ. 5.3. Există pasiv și în limbile ergative? Răspunsul la această întrebare nu poate fi categoric
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numelor. Davison (2004) adoptă tot ipoteza statutului de Caz structural al ergativului: acesta nu este legat de rolurile tematice, chiar dacă multe subiecte tranzitive ergative poartă rolul tematic Agent; ergativul este legitimat de proiecțiile funcționale Timp și Aspect (autoarea folosește spre exemplificare limba hindi). Davison (2006) mai arată că hindi, urdu și alte limbi înrudite din sudul Asiei au o proprietate comună în ceea ce privește cazurile morfologice care marchează subiectul și obiectul: subiectul celor mai multe verbe tranzitive primește ergativul în majoritatea construcțiilor perfective, iar obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ar fi profitabilă. Propunerile teoretice prezentate în această secțiune, grupate în mod convențional în sintactice, semantice, "proiecționiste", "(neo)construcționiste" și cognitive, se întrepătrund adesea și, în multe situații, ideile circulă de la o teorie la alta. Secțiunea se încheie cu o exemplificare a posibilității de a studia clasa inacuzativelor din perspectiva achiziției limbajului și a deficiențelor de limbaj. 4.1. Abordări sintactice Perspectiva (exclusiv) sintactică apare la Rosen (1984, apud Levin și Rappaport Hovav 1995: 5−7), care arată că verbele inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că trebuie să mai plătim (c) A ieșit că trebuie să mai plătim 22. Exemplul ales pentru ergative nu este însă relevant, neexistând nicio legătură între verbul de schimbare de localizare a ieși și verbul impersonal a ieși, folosit spre exemplificare de autori. 5. INFINITIV VS SUPIN Pornind de la analiza propusă de Grimshaw (1990) pentru limba engleză, Cornilescu (2001: 467−168)23 subliniază importanța ridicată a parametrului aspect pentru nominalizările românești: infinitivul este [+ Telic], iar supinul este [− Telic]. Cornilescu (2001: 476
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de partiție se manifestă în multe limbi: yidiny, nadëb, ndjebbana, yimas, dhalanji etc. 27 S. Delancey, "The Category of Direction in Tibeto-Burman", Linguistics of the Tibeto-Burman Area, 6, 1, p. 83−101, apud Nash (1997: 135). 28 Limbile folosite pentru exemplificare sunt: burushaski, persană, kashmiri, hindi, răjăstanī, sumeriană, armeană, yucatec, chiukotă, chorti, newari, päri, kuikúro, marubo. 29 Tchekhoff (1979: 44) remarcă prezența obligatorie a agentului la aspectul perfectiv în limbi ergative precum avarul și tongana. Autoarea lansează și ideea că, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
29 Tchekhoff (1979: 44) remarcă prezența obligatorie a agentului la aspectul perfectiv în limbi ergative precum avarul și tongana. Autoarea lansează și ideea că, în toate limbile, aspectul perfectiv se obține prin adăugarea agentului în enunț. 30 Limbile folosite pentru exemplificare sunt: shokleng, tsimshian. 31 Vezi limbi ca: balochi, burushaski, sumeriană. 32 Vezi limbi ca: mawayana, kuikúro, yukulta. 33 Vezi limba shokleng. 34 Vezi limba georgiană. 35 Vezi limbi ca: tacanan, cavineña. 36 În anumite limbi din familia tupí-guaraní. 37 Interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
modularea armonioasă a vocii unui confrate de-al nostru este cea care îndeamnă sufletul la o rugăciune vie”. Concluzionând, putem spune că sfinții părinți, cu excepția unor poziții contrare din anumite contexte ascetice radicale, susțin cântecul liturgic, acesta fiind motivat prin exemplificarea unor pasaje scripturistice. Lectura și interpretarea lor biblică nu este exclusiv spiritualistă, dar acceptă și înglobează și valențele antropologice sau efectele psihologice ale muzicii, precum bucuria sufletului, sănătatea fizică sau psihică. Sunt subliniate îndeosebi aspectele simbolice și celebrative ale coralității
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
structuri apar într-o manieră funcțională. Și pentru a păstra această unitate dintre tentativele de formulare sistematică - la nivel teoretico-epistemologic - și practica sociologică, am evitat în expunere analiza abstractă a variatelor structuri ale gândirii sociologice, preferând să fac apel la exemplificări cât mai variate ale modului în care acestea funcționează efectiv în diferite analize concrete. Intenția este de a transmite cititorului o imagine a sociologiei „reale”, a actului practic de analiză sociologică, și nu comentarii asupra modelelor normative propuse de un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
produce diferențieri în satisfacție este de natură să ne lămurească dacă relația examinată este sau nu valabilă pentru orice tip de ierarhie; în ce condiții ierarhia nu ar mai genera diferențieri în satisfacție. Legea productivitate/stratificare socială ne oferă o exemplificare excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții. Chiar unele societăți socialiste care au încercat să instaureze, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oamenii putând avea experiența naturală a lor. Metoda devine impracticabilă atunci când este vorba de a estima alternative posibile, nepracticate. Există multe metode de a utiliza sistematic capacitățile naturale ale intuiției umane. Una dintre cele mai cunoscute este metoda Delphi. Pentru exemplificare voi utiliza o analiză asupra calității vieții care folosește o asemenea metodologie pentru a reface complet un calcul de beneficiu funcțional (Dalkey, Rourke, Snyder, 1970). Problema investigată este calitatea diferitelor stiluri de viață. Persoana se află mereu în fața opțiunii între
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aplicațiile făcute de el pe analiza dinamicii orașelor americane (1969) și a sistemului mondial (1974). Primele, raportate către Clubul de la Roma, încearcă analiza dinamicii societății omenești la recentul sfârșit de mileniu, utilizând mijloacele extrem de sofisticate de analiză de sistem. Pentru exemplificare să utilizăm primul raport, care oferă o imagine simplă a unei asemenea analize (Meadows, Meadows, Randers, Behrens, 1972). Autorii iau în considerare cinci elemente componente ale sistemului mondial actual, considerate a fi esențiale pentru dinamica acestuia: populație, resurse naturale, hrană
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încât însăși starea de optimalitate se modifică. De aici, o concluzie generală. Formularea legilor sociale nu poate face abstracție de conștiința actorilor. Cantitatea și calitatea cunoștințelor disponibile, nivelul de cunoaștere caracteristic sistemului respectiv trebuie să fie specificate. Cu titlu de exemplificare voi încerca să sugerez câteva tipuri mari de situații în care nivelul de cunoaștere intră, într-o modalitate sau alta, în formularea legilor sociale. Nivelul de cunoaștere și predictibilitatea comportamentului. Mai sus am adus o serie de argumente în sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
activității sociale. Formarea și dezvoltarea capacităților de acțiune. Sistemele sociale dețin capacități empiric constituite de soluționare a diferitelor lor probleme sociale și umane. Științele sociale și umane oferă însă promisiunea unor cunoștințe și instrumente menite să dezvolte semnificativ aceste capacități. Exemplificarea dezvoltării. Informațiile despre încorporarea cu succes a științelor sociale în alte sfere ale vieții sociale sau de către alte părți ale lumii reprezintă o motivație de solicitare, de asemenea, importantă. Soluțiile sale nu sunt utopice, ci realizabile. Integrarea mai eficace a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip de rezistență, ca și cele precedente pot apărea în cadrul oricărui sistem social. Marx l-a analizat pe larg la nivelul societății globale. El apare însă și la nivelul subsistemelor. Aici mă voi opri asupra acestui din urmă caz. Pentru exemplificare să luăm situația unei întreprinderi în care conflictul dintre interesele personale domină, pune în umbră obiectivele globale. În jurul conducerii întreprinderii s-a constituit un grup care împarte puterea și luptăpentru menținerea poziției obținute. Un alt grup, mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umanitate va progresa spre o civilizație de tipul celei europene, postulat fundamental al evoluționismului acestei perioade, a fost suspectatănu numai de ceea ce desemnează antropologia culturală prin termenul de „culturo-centrism”, ci, totodată, și de o puternică implicație ideologică. Voi reda pentru exemplificare doar caracterizarea usturătoare a lui Julian Steward (1973) a orientării evoluționiste din această perioadă: „Omul a evoluat de la condiția simplă de sălbatic amoral la starea civilizată a cărei ultimă realizare este englezul victorian, trăind într-o societate industrială și o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de evoluție al societăților: diferențierea societală, măsurată prin numărul de „unități structurate și funcțional specializate” într-o societate (Marsh, 1967). Unitățile considerate sunt, de exemplu, rolurile sociale distincte - preot, profesor etc. sau tipurile de colectivități care compun respectiva societate. Pentru exemplificare voi folosi Indicele de Acumulare Culturală elaborat de Carneiro și Tobias. Ideea de la care se pornește este aceea că cultura estecumulativă. Există o serie de trăsături culturale care, odată apărute, nu mai dispar, ci sunt conservate. Pentru a distinge trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tehnologică. Teoria lui Marx asupra societății comuniste reprezintă un exemplu tipic pentru asemenea posibilități. În orice caz, utilizarea unui astfel de criteriu poate duce la o înțelegere mult mai exactă a stadiilor evoluției și a mecanismelor sale. Cu titlu de exemplificare voi reproduce genul de propoziții care, după părerea lui Marvin Harris (1968), sunt posibile într-o asemenea perspectivă: „Când rata eficienței tehnologice în producția hranei (caloriile output per caloriile input per număr total de ore om-producție) depășește 20:1, este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de articole, a temelor pe discipline și subdiscipline; o statistică a costurilor, cheltuielilor etc., statistici prezentate comparativ, pe cele trei perioade ale jurnalului. Demersul calitativist al analizei de conținut nu Înseamnă analiza semantică sau narativă a AJS, ci contextualizare: prezentarea, exemplificarea momentelor cruciale din istoria disciplinei și a revistei. American Journal of Sociology a fost fondat În 1895, de William Rainey Harper, pe atunci președinte a Universității, prin transformarea University Extension World În AJS, numindu-l redactor-șef pe Albion Small
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
artificial, metodologii comune existând În și Între (sub)discipline separate. Reînnoirea moștenirii de la Chicago o putem vedea, pe de o parte, la sociologii istorici, la interacționiști și la analiza rețelelor. Tradiția de la Chicago ne va furniza În continuare fundamentări și exemplificări a ceea ce Înseamnă demersul sociologic. Prin urmare, Chicago nu este o istorie, ci o viziune, o etichetă teoretico-metodologică prezentă În continuare. Concluzie Se poate susține, Încercând o apreciere globală asupra Școlii de la Chicago, Înțeleasă În sens larg, sau, În tot
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ședințele preparatoare, un număr de 7 până la 8 din cele 14 de terapie de grup) să facă să circule o bancnotă prin mâinile tuturor participanților (dinamică de grup), apoi să fie pusă pe jos, reluată și manipulată (este vorba despre exemplificare și despre implicare), apoi înmânată lui Paul, care a avut drept sarcină să țină bancnota cu amândouă mâinile, pe palme și pe dosul mâinilor în mod succesiv (controlul micro-evitărilor). Exercițiul propus lui Didier a constat în repararea mașinii unuia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
FIERĂSTRĂUL Este o metodă utilizată pentru a stimula participarea unui număr cât mai mare de elevi. Dezvoltă capacitatea de cooperare, de comunicare, de sinteză și analiză. Presupune Împărțirea clasei pe grupe, fiecare grupă primește o sarcină specifică, subordonată obiectivelor lecției. Exemplificare Lecția Rădăcina -clasa a Va Sarcinile distribuite grupelor pot fi următoarele: • Observarea și descrierea mai multor tipuri de rădăcini naturale • Observarea și descrierea imaginilor de rădăcini de pe planșe • Realizarea unor desene și mulaje de rădăcini din plastilină, după materiale naturale
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]