12,301 matches
-
trăncănind. Weber era prea intrigat de ticurile lui faciale ca să-i întoarcă spatele. Dădu drumul unui șuvoi confuz de cuvinte. Hei, salutare. Ce mișto că ne-am întâlnit iar. Mai ții minte mica noastră călătorie în vest - numai noi trei? Expediția aia revelatoare? Ascultă, mă ajuți și pe mine cu o chestie? Nu, azi nu vreau bani, mersi. Sunt în bani. Spune-i Angelei că tot ceea ce s-a întâmplat acolo e perfect acceptabil. Totul e bine, oricine ar vrea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
prea deschis. La nord și la vest, Gangplank, o fâșie vastă de sedimente erodate, se întinde în locul a ceea ce a fost, în urmă cu o sută de milioane de ani, fundul unui mare ocean... Inginerii militari ce au participat la expediția din 1820 condusă de maiorul Stephen Long au numit această zonă „Marele deșert american“. În raportul său către Washington, maiorul Long declara că bucata de pământ este „total neadecvată pentru culturi și, bineînțeles, de nelocuit pentru o populație care depinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Stephen Long au numit această zonă „Marele deșert american“. În raportul său către Washington, maiorul Long declara că bucata de pământ este „total neadecvată pentru culturi și, bineînțeles, de nelocuit pentru o populație care depinde de agricultură“. Botanistul și geologul expediției i-au confirmat spusele, observând „sterilitatea incurabilă și irecuperabilă“ a unui ținut care ar trebui „să rămână pentru totdeauna sălașul neatins al vânătorului băștinaș, al bizonului și al șacalilor“. Odinioară, turmele de bizoni cutreierau acest bazin. Râuri cafenii de carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fără să aibă nevoie de vreo dovadă. Prostii; bineînțeles că sufereau. Cum de nu și-a dat seama? La un moment dat, o luase și pe Jess - o distracție nostalgică, pescuit la mare în Long Island - când era încă mică. Expediția se încheiase catastrofal când cârligul ei străpunsese ochiul unui biban. O avea și acum în minte, alergând de colo-colo pe plajă, urlând. Aceea fusese ultima oară. —Ești sigur că e legal? îl întrebă pe Mark. Mark se mulțumi să râdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Geților nu s-a întins însă niciodată în regiunea Mureșului sau a Tisei, ci a fost totdeauna în Valachia, încât și în Strabon avem aceasi indicațiune că râul Maris ar fi însenmând Oltul. Apoi vom vedea mai jos, la expunerea expedițiilor lui Traian, că acesta niciodată n-au atins malurile Mureșului, ci în a doua lui călcare a Dacilor au intrat în țara lor prin valea Oltului, încât această împrejurare confirmă și mai mult părerea că Maris al lui Strabon, și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ei urmau regulat incursiunile lor în bogatele și cultele state ale Asiei. Imperiul Mezilor fiind răsturnat de acel al Perșilor, al 3-lea împărat de după Cyrus, Darius I Histaspes, se hotărăște de a pedepsi vecinicile incursiuni ale Sciților printr-o expediție făcută chiar în țara acestora. Fiind însă că drumul prin Asia către țara Sciților era plin de greutăți, Darius se hotărește ai ataca prin Europa și trece Bosforul tracic pe un pod de vase construit de arhitectul Mandrocles din Samos
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
țara Sciților era plin de greutăți, Darius se hotărește ai ataca prin Europa și trece Bosforul tracic pe un pod de vase construit de arhitectul Mandrocles din Samos (IV, 87). Grecii din Asia minoră, care urmau pe regele pers in expediția lui, fiind trimiși înainte, pe Marea Neagră, spre a intra în Dunăre și a așterne un pod și peste acest fluviu, ceea ce și făcură în punctul unde el se împarte în mai multe brațe (IV, 89), deci prin apropiere de Tulcea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
grec numai cât prin sprijinul Perșilor, nu ascultă de aceste propuneri și marele împărat, prinzând limbă de cele cele ce se unelteau la spatele său, se grăbește a trece Istrul și apoi Helespontul în Asia înapoi. (Herodot, IV, 118-145). Această expediție se întâmplase pe la începutul secolului al Vl-lea, 513 înainte de Hristos. Din toată această descriere a lui Herodot rezultă că Sciții erau popoare cu totul barbare, nomade și deci în stadiul cel întâi al culturii. Crâncene scene se petreceau pe atunci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tavă plină cu juvaeruri, pentru a-și rescumpăra viața. Traian hărăzește apoi două vase de argint și un corn de zimbru împodobit cu pietre scumpe, probabil cornul de băut al lui Decebal, lui Jupiter Casianul, din templul de lângă Seleucia, în timpul expediției sale asiatice.Tot pe columna lui Traian se văd sculptate pe piedestal înainte de a se începe scenele războiului un număr însemnat de vase, care sunt cu siguranță reproducerea unor bucăți luate de la Daci. Deși se poate ca aceste lucrări să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
50, 61 anului 48 și 12 din anul 38 in. de Hr., toate aceste la Apoldul mare. La Cerbel în cercul Orăștiei s-au găsit iarăși 49 de denari, anteriori lui Iuliu Cesar și nenumerați alții, toți din timpurile de dinaintea expedițiilor lui Traian. Aceste monezi romane nu pot fi considerate ca fiind aduse de Romanii ce colonizară Dacia după prefacerea ei în provincie, căci ar fi curios să se fi aflat în Dacia atâția colecționatori de monezi vechi. Este de admis
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încă cu mult timp înaintea lui Herodot, deoarece el singur observă că Zamolxis, urzitorul credinței de căpitenie a Geților, trebuie să fi existat cu mult timp înainte de Pitagora și adaugă că Geții trăiau sub așezămintele cerute de Zamolxis încă pe timpul expediției lui Darius, în 513. Religiile s-ar putea împărți în doue clase mari: acele naturale, pornite din mintea generală a poporului și acele reflexive, pornite din învățăturile unei personalități marcante, care devine apoi înzecită de generațiile următoare. Astfel în India
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Acest obicei, adaugă Strabon, ține până în vremile noastre, totdeauna aflându-se cineva care să fie sfetnicul regelui și să se considere de Geți ca zeu. Astfel când Boerebiste a luat domnia asupra Geților, contra căruia Cesar vroia să pornească o expediție, Deceneu era în onoare.» Despre acest Deceneu se spune că, imitând în totul pe Zamolxis, s-ar fi retras și el în peștera muntelui Cogaeonuni. Zamolxis se vede deci că a fost un spirit superior ca toți întemitorii de religiuni
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
la luptă. Așa se vede pe columa lui Traian un războinic foarte tânăr care, lovit de moarte, este transportat de alți doi tovarăși. S-ar părea după niște versuri ale lui Horațiu că nu tot poporul lua parte deodată la expedițiile militare, ci că parte din el rămânea la cultura pământului, lucru ce bineînțeles n-ar fi de admis decât pentru expedițiile militare, și nu pentru lupta pe moarte ce o duseră în contra poporului roman. Poetul spune anume despre Geți că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
doi tovarăși. S-ar părea după niște versuri ale lui Horațiu că nu tot poporul lua parte deodată la expedițiile militare, ci că parte din el rămânea la cultura pământului, lucru ce bineînțeles n-ar fi de admis decât pentru expedițiile militare, și nu pentru lupta pe moarte ce o duseră în contra poporului roman. Poetul spune anume despre Geți că: «munca câmpului la ei împărțită astfel că unul înlocuia pe altul la finele anului.» Nu vom discuta nămolul de intrepretări ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
peste Dunăre. Pe când îi fugărea prin Moesia către Dunăre, aruncă mrejele sale și prinde în clientela romană mai multe triburi din popoarele trace ce se aflau aici, cele mai multe Geți ce nu trecuseră încă Dunărea. Când se întorcea Crassus înapoi din expediția lui, niște popoare din Tracia, pe care el le credea prietene, atacă pe neașteptate armata lui și îi lipesc cea mai mare parte din prada făcută. Asemenea purtare dușmănească a triburilor trace aduce o îngreunare a poziției în care ele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a dobândi un răgaz în răstimpul căruia să poată a se pregăti pentru luptă hotărâtoare, se suie tocmai pe tronul Romei marele împărat Traian, care trebuia să rezbune, în modul cel mai cumplit, cumplita rușine adusă împărăției lumii. 2. ÎNTÂIA EXPEDIȚIE A LUI TRAIAN Motivul ce împinsese pe Traian la acest război n-a fost dorința lui de a face cuceriri noi, cu toate că el, ca adevărat Roman, deși originar din Spania, nu va fi disprețuit izbânzile militare. El a vrut însă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Traian avea deci drept țintă în întâia lui expedițiune numai înjosirea trufiei lui Decebal și rânduirea lui sub legea generală care domnea pe atunci în lumea politică: imperiul roman ca stăpân, toate popoarele ca supuse. Știm că în a doua expediție, scopul lui Traian se schimba cu totul, că el pleca din Roma chiar cu planul bine hotărât de a reduce Dacia în provincie romană. Dar această hotărâre nu mai era productul recei cugetări. Se amestecase în ea elementul pasional, care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
proviziuni la Viminacium, din care face baza operațiunilor sale, cu atât mai mult că în susul și în josul acestui oraș întărit se ridicau o sumă de turnuri de privighere, construite de mai înainte încă pentru paza graniței”. Traian întrebuința la această expediție legiunile care staționau în Moesia și Panonia și care erau deprinse în luptele cu Dacii, cunoscând modul, lor de a se bate. Nu se poate determina cu preciziune numărul armatei care însoțea pe Traian. Ea trebuie însă să se fi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
supunerea către Traian. La începutul anului 101 Traian se afla încă la Roma, unde lua consulatul pentru a 4-a oară. Actele fraților Arvali dau chiar ziua de 25 martie 101 ca acea în care se făcură jertfele pentru fericita expediție a împăratului, a cărui plecare trebuie să se fi întâmplat puțin timp după aceea. Ce cale a urmat Traian pentru a pătrunde $n Dacia ? Fără îndoială că a trebuit să urmeze una cunoscută și bătută, care ducea din timpuri vechi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
oferea o puternică bază de operațiune, care i-ar fi lipsit aiurea; în sfârșit pentru că era punctul cel mai apropiat de Italia pe unde se putea ataca Dacia. Dovada însă cea mai învederată că Traian a trebuit în prima sa expediție, să intre pe această cale în Dacia, stă în aceea că, după cum vom vedea, el trece prin stațiunile tabulei Peutingeriene Bersovia și Azizis, ceea ce nu putea face decât mergând pe calea de la Lederata spre Tibiscum, singura unde se întâlnesc aceste
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mărginită de munți de ambele părți ale Bistrei, se ajunge în linie dreaptă până la satul Grădiștea sau Varhely, unde se află ruinele vechii capitale a statului dac. De aceea atât Dio Cas-sius cât și columna lui Traian arată, pe la sfârșitul expediției, pe Traian luptând contra Dacilor în munți. Analiza drumului urmat de Traian, până la intrarea lui în munții Daciei, ne-au dat putința a identifica cu o deplină siguranță două nume vechi, Bersovia și Tapae cu corespondentele lor moderne, Bărsava și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să meargă la Roma spre a confirma înaintea senatului juruirile pe care le făcuse lui, lasă o garnizoană în Sarmizagetuza, și se întoarce în capitală, unde serbează asupra Dacilor un meritat triumf și ia supranumele de «Dacicul». 3. A DOUA EXPEDIȚIE A LUI TRAIAN Decebal numai cât se prefăcuse că se supune Romanilor, văzându-se strâns prea de aproape. «Nu că doară el ar fi avut în gând a se ține de cele încheiate, ci numai pentru a scăpa din pierzania
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe Gosseyn să ajungă la criptă. Și, firește, îi putea fi de folos lui Gosseyn. "Cât de răsunătoare este reușita, îți vei da seama dacă îți spun că, pentru prima oară, pot să povestesc istoria Migrației unui supraviețuitor direct al expediției. De multe ori am încercat să aduc în această criptă un corp Lavois-seur-Gosseyn în același mod cum se găsește acum Gosseyn. Dar nu am reușit decât să fac ca generații succesive de Gosseyn să fie circumspecte. Tentativa mea precedentă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
s-a însurat cu Amy Fleming, vînzătoare într-un magazin din Glasgow. Mama a fost o gospodină bună și o mamă plină de abnegație căreia îi plăcea muzica și cînta în corul Orpheus din Glasgow. Tatei îi plăceau excursiile și expedițiile pe munte și făcea muncă voluntară de secretariat pentru Clubul de Camping din Marea Britanie și Asociația Scoțiană a Căminelor pentru Tineret. Mama a avut parte de mai puține bucurii după căsătorie, și acum îmi dau seama că își dorea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lui Dumnezeu, fără să se îndoiască de faptul că poate fi găsit pe pămînt, și-i întîlnește în diverse poieni pe zeii lui Moise, Iov și Isaia, apoi pe Ecleziast, pe Iisus, pe Mahomed și pe fondatorii sectelor creștine, o expediție de raționaliști științifici, pe Voltaire, scepticul, pe George Bernard Shaw, socialistul, și toți o învață că Dumnezeu nu trebuie căutat ci trebui să lucrezi întru el cît se poate de inteligent și fără egoism, cultivînd mica bucățică de pămînt care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]