3,289 matches
-
doar nu te-o fi cununat Partidul vostru comunist cu Pepenoaica! Arde-v-ar focul Iadului capitalist din toată America, cu partidul vostru de puturoși! Vino, că, altfel, o să ajungem de râsul lumii!... În nopțile de dinaintea cumetriei, Nicanor dormi în fânul din podul grajdului, ciulind urechea la hămăiturile care veneau spre el din Baisa, subțiate și slăbite de stavila depărtării. Cât baba Maranda țanțoșă și uitând de clondir și de măsele -, nănașa și cu verele ei, gătite cu bondițe înflorate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să se fudulească, arătându-le cele două juninci, contractate cu statul, cu obligația de a le livra la greutatea de 400 kile, fiecare. Cele două juninci contractate mestecau, pe gânduri, lângă mama lor, în grajdul plin de paie și de fân. Se uitară la musafiri, dar nu conteniră din mestecat, nici ele, nici mama lor, iar Vartolomei, le-a zis că toate trei erau de rasă tirole, de aceeași sămânță cu o vacă vestită, pe care a văzut-o și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Înainte de a da ortul popii, ea îi înzdrăvenea miraculos, atât pe unii, cât și pe ceilalți, ținându-i în frecții cu spirt medicinal, în clisme cu terebentină și obligându-i să doarmă, pe frigul iernii, în balii cu zeamă de fân uscat în amestec cu Iarba lui Tatin și cu Barba-caprei și între funii de usturoi, atârnate pe pereți. Avea faimă negativă, spunându-se, despre ea, că face avorturi aseptice, folosind un mizerabil fus de lemn, și că repară cu mijloace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe un drum de țară. Nu peste mult timp trec un podeț șubred întins peste o gârlă unde se scaldă numeroase rațe și gâște, măcăind vesele, dincolo de care se zărește intrarea în sat. Ajung din urmă un car încărcat cu fân, mânat de un țăran desculț. Ițarii albi, suflecați, descoperă picioarele păroase. De sub pălăria ponosită pletele blonde îi cad în șuvițe dezordonate pe umeri. Osiile roților scârțâie sub greutate, în timp ce boii înaintează greoi prin colbul fierbinte. În depărtare, cântecul subțire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dintr-o acceptare realistă a situației prezente. Un soldat cântă din frunză o melodie melancolică. Unii scriu acasă, sau își curăță armele. Alții, fixează pur si simplu tavanul, stând întinși în paturi, o expresie foarte politicoasă pentru stratul subțire de fân acoperit cu foile de cort. Așezat pe un scaun desfundat, Marius trage cu dinții dintr-o bucată de pâine uscată, veche și întărită, numai bună să-ți rupă măselele. Cina. Și asta "eliberată prin efortul de război" din buzunarul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
atacului, noi am reușit să ieșim la timp din vagon. În jurul nostru mulțimea se îmbrâncea, țipa, se agita înnebunită și, nu știu cum, la un moment dat, ne-am pierdut. Am regăsit-o după câteva minute lungi, ghemuită după o căpiță de fân. Își închipuia că acolo este protejată. Când m-a zărit, a zâmbit fericită. Și acum regret că nu i-am întors zâmbetul, dar eram prea grăbit să o pun la adăpost. Doar am smucit-o de mână trăgând-o către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
transformare menționat în tabelul alăturat, în funcție de umiditatea la recoltare a diferitelor specii și procedeul de uscare. În timpul procesului de uscare se produc pierderi cantitative datorită proceselor fiziologice și fenomenelor meteorologice care variază în funcție de procedeul de uscare, între 25-45% la uscarea fînului pe sol și 20-30% la uscarea pe suporți. Anexele nr. 5a-5g se află în Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986. ----------
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
să preia construcția canalului București-Marea Neagră, cu o eventuală prelungire la Timișoara. O alta promitea ozonificarea întregii atmosfere a țării, astfel încât Bucureștii să miroasă permanent a flori de tei, Iașii a iasomie, Constanța a muguri de pin. Iar Clujul a fân proaspăt cosit. Hidrocentrala de la Porțile de Fier ar fi fost astfel renovată încât să răspândească irezistibilul parfum al paradisurilor fiscale. în parlament discuțiile lâncezeau, omul nostru trebuia să întocmească o expertiză, opoziția se opunea, printr-un bombardament de moțiuni simple
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
-i va mai trebui să-l ia prisoase de la arendași; 2) să facă fiecare om câte un pogon arătură fără plată; 3) din tot porumbul și grâul făcut în prisoase să dea din 5 una, pusă în pătul; 4) din fân din trei una; 5) cei cu boi să facă unul sau două transporturi, iar în lipsă de boi să lucreze două zile; 6) să plătească 2 lei noi de vită mare (v. I. Ionescu, Agricultura din județul Mehedinți, p. 532
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
532). Găsim că în județul Mehedinți s-a executat următoarea învoială, deși nu se primise de săteni în regulă: de-a da din toate sămănăturile de cereale din două una, pusă în magazie; pentru iebrăritul de vită mare 7 sfanți; fânul pe jumătate cărat și îngrădit sau 40 sfanți pogonul; pentru cânepă și în câte 2 galbeni de om; pentru topitul cânepei în bălți câte trei zile de lucru; pentru un cazan de făcut rachiu câte 24 sfanți; pentru paie ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poartă, puteai să juri că te-ai întors de la raliu. Ghinionul nu se-oprea aici. Dacă nimereai vreun inspector ciufut, te respingea, zicea că ai tupeu să vii așa, cu mașina murdară. Imediat după București, schimbai epoca. Vara, căruțele cu fân îți tăiau calea, ca și satele uscate, cu fântâni și cumpene de pe vremea lui Negru Vodă. Casele se-aliniau la drum, mici, pietruite, iar din curțile lor săreau invariabil în fața mașinii copii desculți și-n izmene. Nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țara asta, duios, prietenește, cu nemiluita. Mai rău ca pe vremea lui Ceaușescu. Oamenii din asta trăiau, „se scoteau“ (cum îmi explica Andrei), treceau prin tranziție senini, obosiți, fără speranță, cu mâinile în buzunarele altora. Goleau depozitele de cereale; încărcau fânul vecinului; plecau cu-acoperișul de la fostul IAS; demontau șine de cale ferată; topeau indicatoarele rutiere; tăiau cabluri de orice fel (începând cu cele de telefon, și terminând cu circuitele de cupru din gări); pompau petrol din magistrale sub pământ (dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ridice toporul. Radiam de satisfacție, când o ajutam pe Adela să-l corupă pe blândul și impotentul Codrescu (sau Codreanu, n-are importanță). Jubilam, sfătuindu-l pe Felix să-i provoace un atac de cord lui Pascalopol pe stogurile de fân. Întâmplările se desfășurau exact, imprevizibil, în direcțiile dorite de mine. Ar trebui să adaug, doar de mine. Mă apuca râsul la examene. Desigur, nimeni nu bănuia nimic. Stăteam sobru alături de colegii mei, cu picioarele încrucișate sub catedră. Nu citisem nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bucura să-l introduc și să-l scot afară pe ușă rotund, ca Rebreanu în Ion, dar e mai simplu să-l găsiți pe-o hartă. Jumătate din localnici se numesc Leordeanu; strămoșii lor au lucrat moșiile de sub munte, adunând fânul și culegând prunii. Cealaltă jumătate are și-acum moșiile în proprietate și poartă cu mândrie numele Robe. Din motive lesne de înțeles, Leordenii și Robanii nu s-au înțeles prea bine niciodată. Harnici, dar vicleni, primii furau ziua la cântar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în jos. Actele după care umblam (și care Dumnezeu știe ce surprize mi-ar fi rezervat, odată descoperite în arhivele Facultății) se puteau găsi oriunde, din pod în subsoluri și de la secretariate în biblioteca mare. Căutam acul în carul cu fân. Liftul din dreapta nu mergea. Se-afla la locul lui, încleiat de decenii în cablurile negre, ce atârnau peste cabina de lemn ca niște tentacule moarte, opărite cu petrol. Nimeni, nici noi, nici șefii de catedre, nu-și amintea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care e pictat tabloul ăla care îți place atât de mult: Garoafe albe și roșii. Și mai curios! Dar nici măcar el nu știa cât de multe informații fuseseră deja pierdute, pe filiera Baronul Roșu-Lou Chian-Varo. Căuta acul în carul cu fân. Totul s-a terminat catastrofal. O simplă eroare a bunicului Vitalian ne-a adus prejudicii incalculabile. O întreagă geografie, ștearsă de pe hartă. Economia Minții a trebuit refăcută, standardele de lucru, metodele și bazele operaționale recalibrate. Am ratat 50 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
atâta osteneală cu răscumpărarea, cu Dunărea etc. au să fie uitate? Oare ne pârăsc la stăpîn? Fiți pe pace, onorabili protivnici! Partidul conservator nu caută a veni la putere pe asemenea căi. Nu sînteți amenințați a vă despărți de s[fîn ]tul buget. Puteți să mai urmați cu negustoria d-voastră politică. Mergeți de la un ministru străin la altul, alergați de la Neva la Sprea, oprindu-vă și pe Dunăre; căutați să fiți iubiți de unii fără ca să fiți bănuiții de alții
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
celor cinci nihiliști; că împăratul este căzut într-o criză morală care l-a făcut să părăsească afacerile și să stea închis în castelul de la Gaștina; că s-ar fi prins o cutie cu dinamită ascunsă într-un car cu fân ce intra în castelul imperial; că marele duce Nicolae, nepotul împăratului, care s-a constatat ca având relații directe cu societățile asasinilor, a fost condamnat, fără judecată, la închisoare pe viață; în fine că, atât la Curte cât și în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cineva, că țăranul, pentru hrana lui sau pentru ca să aibă câțiva lei de cheltuială, trebuie să usuce la soare câteva baniți. Nimeni nu vrea să aibă în vedere ca în luna lui septemvrie, mai ales în județele de la poalele munților, tot fânul, toate ovezele, hrișca este încă pe câmp. Pe când bietul țăran dar nu știe cum s-ar scula mai de dimineață, nu știe cum ar lucra mai repede cu toată familia lui ca să nu-și piardă puțina recoltă, ce i-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
beteală, în argintul porților răsfoind zilele apelor / În cuibu-n care aduce mei și ovăz în câmp, / În ecoul ploii pe lespezi de-anotimpuri” (Ibid., XIX). Sau de conjuncție („legarea diverșilor membri prin aceeași conjuncție repetată”): „Să se-odihnească berze în fânul din cuvinte, / Cărarea să-și dea suflu-n palma catifelată, / În pește să se zbată lumina dinainte...” - versuri ce-și amplifică aria asociativă, în continuare, prin adjoncțiune și repetiție: Când o suferință te leagă de ziua mai înaltă,// Când mâinile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu știu ce vor să spună și cum să spună. Aceștia au trecut prin școală ca vântul prin șură. (Șura este o construcție din scânduri de lemn, montate distanțat, între ele, pentru a permite vântului să circule și să usuce furajele paiele, fânul și cocenii de porumb depozitate în ea). Nu au învățat nimic. Le lipsesc cunoștințele ce ar fi trebuit să fie predate și însușite în învățământul primar și liceal. Ei au facultate, dar nu au școala primară, nici liceul, au numai
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români semănau cu cei din Butea. Toamna, copiii de la Daneș sau de la Voimiceni, Raciu și din alte sate veneau la școală ghemuiți în căruța cu fân pe salteaua cu paie, speriați, nedumeriți, întovărășiți de părinții lor, țărani apăsați de toate umilințele și nevoile lor amărâte cu gândul de a pregăti copiilor un drum mai lesnicios, o viață mai omenească. Mărturisesc că toți acești copii îmi inspirau
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
gândul de a pregăti copiilor un drum mai lesnicios, o viață mai omenească. Mărturisesc că toți acești copii îmi inspirau o profundă simpatie căci îmi aduceau aminte de mine de copilul care odinioară, în 1907, ghemuit într-o căruță cu fân alături de tata intram în Iași pe ulița Păcurarilor, speriat de larma orașului și a tramvaielor. De aceea i-am iubit pe acești băiețași, i-am ocrotit, i-am încurajat și ajutat după puteri în tot cursul carierei mele. Stabilit la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cart, Dragostea și revoluția (1983) ; Miezul fierbinte al pâinii, Un petic de cer, Secretul lui Bachus, Imposibila iubire, Să mori rănit din dragoste de viață, Scopul și mijloacele, Emisia continuă, Dreptate în lanțuri, Glissando, O lumină la etajul zece, Amurgul fân‑ tânilor, Acordați circumstanțe atenuante ?, Raliul, Sezonul pescărușilor (1984) ; Acasă, Mireasma ploilor târzii, Pas în doi, Din prea multă dragoste, Clipa de răgaz, Vară senti‑ mentală, Sper să ne mai vedem, Racolarea (1985) ; Noi, cei din linia întâi, Încrederea, Un oaspete
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]