4,085 matches
-
indici de Pr. D. Fecioru, 1986. Vol. XVIII - Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri (Partea a Doua). Asceticele, traducere, introducere, indici și note de Prof. Iorgu D. Ivan, 1989. Vol. XXI - Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri (Partea întâi). Omilii la Facere (I), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, 1987. Vol. XXII - Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri (Partea a Doua). Omilii la Facere (II), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, 1989. Vol. XXIII - Sfântul Ioan
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
D. Ivan, 1989. Vol. XXI - Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri (Partea întâi). Omilii la Facere (I), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, 1987. Vol. XXII - Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri (Partea a Doua). Omilii la Facere (II), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, 1989. Vol. XXIII - Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri (Partea a Treia). Omilii la Matei, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, 1994. Vol. XXIX - Sfântul Grigorie de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Scrieri (Partea a Doua). Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1990. Din opera Sfântului Ioan Gură de Aur tradusă în limba română, am folosit următoarele lucrări: 1. „Omilii la Facere” (I), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești” (PSB), vol. 21, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, 436 pp. 2. „Omilii la Facere” (II), traducere, introducere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
1. „Omilii la Facere” (I), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești” (PSB), vol. 21, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, 436 pp. 2. „Omilii la Facere” (II), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești” (PSB), vol. 22, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, 341 pp. 3. „Cele dintâi omilii la Facere”, Traducere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Facere” (II), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești” (PSB), vol. 22, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, 341 pp. 3. „Cele dintâi omilii la Facere”, Traducere din limba greacă veche și note de Adrian Tănăsescu Vlas, Editura Biserica Ortodoxă, București, 2004, 141 pp. 4. „Omilii la Matei”, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești” (PSB), vol. 23
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu introductiv și note de Petka Grigoriu, Editura Ars Longa, Iași, 2007, 275 pp. 42. „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 375 pp. 43. „Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane”, Traducere din limba
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în creștinism, este coroborată cu ideea de echilibru și cu istoricitatea organică, echilibru între materie și spirit: "Echilibrul materiei și spiritului. Este o exprimare șocantă, în care, pentru prima oară după cunoștința noastră, o terminologie cu care se deschide "Cartea facerii" este folosită pentru a explica "dreptul" în sens subiectiv. Această formulare eminesciană, datând de peste 100 de ani, ne înfățișează un spirit capabil de profunde observații, pe care juriștii consacrați nu le-au făcut. Este clar că prin echilibrul spiritului așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
combinarea modului de a privi schimbarea la nivelul de manifestare naturală a limbii cu viziunea asupra aspectelor dominate de voința novatoare. Potrivit lui Coșeriu, "privite dintr-o perspectivă corectă, limbile nu se află într-o continuă schimbare, ci într-o continuă facere"170, deoarece o limbă ca produs obiectiv, ca realitate nu se schimbă, ci se creează. Se pune însă problema cum se creează o realitate dacă nu se pornește de la o altă realitate sau de la alte realități, ori de la o stare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
astfel că Poetul e o expresie integratoare, totalizantă, a fenomenului românesc! Cu un enunț succint "Shakespeare a creat în șapte zile" se deschide poemul despre marele Will, acesta văzut ca demiurg; la el, fiecare zi cu înfăptuirile ei prelungește parodic "Facerea" biblică. În ziua a treia prilej de ironie i s-au înfățișat niște întârziați: "Creatorul le-a spus că nu le rămâne decât să se facă / Critici literari / Și să-i conteste opera"; în cea de a șaptea zi: "Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
titlu (postum, 2004), eseistul nuanțează astfel: "Ironia socratică este metodologică; ironia romantică este gnoseologică; ironia radicală este ontologică, pentru că Ființa este ontologică, pentru că ființa este ironică". Detaliere clarificatoare: "Socrate se preface a accepta teza adversarului, pentru a ajuta astfel la Facerea adevărului; poetul ironic se face pe sine din coasta Ființei, ca opus al acesteia, ca unul care contrazice Ființa, care o desființează, înfrățindu-se. Originea însăși a poeziei stă în natura dublă, în ambiguitatea dizarmonică (Zwiespaltigkeit) a Ființei. Poezia există
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
volumului Ardere de tot, din 1976, trimite la grecescul holocaust (kaiein = ardere), referire biblică la practica sacrificială la ebrei și nu numai. Lui Avraam i s-a poruncit să nu-și sacrifice fiul, ci să aducă spre ardere-de-tot un berbec (Facerea, XX, 2). Prin ardere-de-tot, poeta vizează sensul derivat: acela de jertfire-de-sine. Existența în totul e zbatere perenă între "duhul lumii vii și al celei moarte" ( Urci încet purtat de roata), cursă stereotipă de la iluzie la obstacol. Când "sufletul desprins de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii. Oamenii intră în bezna facerii lumii, înainte ca Dumnezeu să fi despărțit lumina de întuneric. Dacă e așa, dacă e s-o luăm de la început, înseamnă că ceea ce este nu va mai fi. Pentru ca să poată să fie iarăși. Dar lumea este convinsă că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
împinge pe Celălalt să se arate mărinimos și compătimitor, să se comporte etic, să se situeze într-o perspectivă de salvare și de speranță cu adevărat mesianică. Cât despre oropsitul din Psalmi, și lui îi este dat să-și continue facerea de bine, știind că, în ciuda succesului lor, calea persecutorilor este cea a răului: Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea celor păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut; ci în Legea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ro a Henrik Ibsen, Le Petit Eyolf, trad. de contele Moritz Prozor, în Drames contemporains, Le Livre de Poche, col. "La Pochothèque", Paris, 2005, p. 1067. * Companie feroviară care asigură legătura între Franța, Belgia, Germania și Olanda (n. trad.). b Facerea, 22: 12. c Akeda în ebraică, literal "legătură", victima sacrificiului trebuind să fie "legată", "prinsă" de altar. d Facerea, 22: 16-18. e TB, Baba Batra 60b. f Ebraicul midrash (pl. midrashim) desemnează exegeza rabinică clasică a Scripturii așa cum s-a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
col. "La Pochothèque", Paris, 2005, p. 1067. * Companie feroviară care asigură legătura între Franța, Belgia, Germania și Olanda (n. trad.). b Facerea, 22: 12. c Akeda în ebraică, literal "legătură", victima sacrificiului trebuind să fie "legată", "prinsă" de altar. d Facerea, 22: 16-18. e TB, Baba Batra 60b. f Ebraicul midrash (pl. midrashim) desemnează exegeza rabinică clasică a Scripturii așa cum s-a dezvoltat ea, în principal, în Țara Sfântă. Redactarea marilor culegeri de midrashim, mărturii ale vechilor tradiții, a continuat, între
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Țara Sfântă. Redactarea marilor culegeri de midrashim, mărturii ale vechilor tradiții, a continuat, între secolele al V-lea și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
14, 38: 27; Pilde. 1:27 și 3:25. zzzz Ieșirea, 20:4. aaaaa În germană: Todesfuge. bbbbb Deuteronomul, 30:19. ccccc Sau khurban, khurbn etc. ddddd Endlösung în germană. eeeee Mai multe ocurențe, printre care Leviticul, 1:13. fffff Facerea, 22. ggggg Dar care poate totodată, în uzul curent, într-un sens perfect neutru și lipsit de orice tonalitate religioasă, să desemneze pur și simplu "victima" individuală, inclusiv victima unui simplu accident. hhhhh Isaia, 56:4-5: "Pentru că așa zice Domnul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii. Oamenii intră în bezna facerii lumii, înainte ca Dumnezeu să fi despărțit lumina de întuneric. Dacă e așa, dacă e s-o luăm de la început, înseamnă că ceea ce este nu va mai fi. Pentru ca să poată să fie iarăși. Dar lumea este convinsă că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
F.B. SUCIU SPAȚIUL ROMÂNESC DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA JUDECATA DE APOI Variațiuni pe o temă de geoistorie Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SUCIU, F. B. Spațiul românesc : de la Facerea lumii până la Judecata de Apoi / F. B. Suciu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1859-8 94(498
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
F.B. SUCIU SPAȚIUL ROMÂNESC DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA JUDECATA DE APOI Variațiuni pe o temă de geoistorie Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SUCIU, F. B. Spațiul românesc : de la Facerea lumii până la Judecata de Apoi / F. B. Suciu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1859-8 94(498) Redactor asociat: Gabriel MARDARE Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Coperta I: Michelangelo Buonarroti, Crearea lui Adam (detaliu din Capela Sixtină) Coperta IV: Michelangelo Buonarroti, Judecata de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) F.B. SUCIU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA F.B. SUCIU SPAȚIUL ROMÂNESC DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA JUDECATA DE APOI Variațiuni pe o temă de geoistorie Editura Junimea Iași 2015 Fetiței mele, Ari Cuvânt de început Mi-am făcut ceva curaj și m-am hotărât, după o îndelungă chibzuială, să aștern pe hârtie propriile gânduri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în această carte. Rog cititorul să țină seama de faptul că lucrarea nu și-a propus să îmbrace o haină științifică, ci reprezintă o culegere de variațiuni pe o temă de geoistorie 1. PARTEA I DESPRE PĂMÂNTUL NOSTRU 1. DE LA FACEREA LUMII a. Pământul nostru sfânt Un fluviu luminos, numit Calea Lactee, curge și se varsă în abisul Universului întunecat. Într-un braț al acestei galaxii spiralate, se ascunde secretul înfăptuirii unui miracol. Moartea violentă a unei stele masive a făcut posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-au zămislit dintr-o teribilă înfruntare tectonică. Pentru a înțelege zbuciumul acestei nașteri, ar trebui să închidem ochii și, folosindu-ne puterea minții, să ne întoarcem în timp la vremuri care pot fi doar închipuite. Așadar să revenim la Facerea lumii pentru pământurile noastre... Este o sforțare a minții care merită să ne răpună ființa, umplându-ne sufletul de trăirea creației. Să luăm aminte că, în natură, creația este o luptă, dar și un act perpetuu. Totul se supune prefacerii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de către vânturi, ghețari și râuri... În sens invers, această tendință a presupus umplerea cu sedimente a zonelor care au coborât din confruntarea tectonică (de subsidență), pentru a le ridica până la linia apelor oceanului planetar. Nașterea pământului înseamnă suferință, iar chinurile facerii au marcat, inevitabil, și destinul ținuturilor noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-a lovit mai puternic, pentru a-i frânge. Din această confruntare între forțele interne (telurice) și agenții externi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
MacKinder, Konstantin Jirecek,, Emmanuel de Martonne, Marija Gimbutas, Tamaz Gamkrelidze, Aharon Dolgopolsky, Richard Leakey, Richard Dawkins, Larry Watts, Catherine Durandin, David Turnock, Violette Rey, Colin Renfrew.159. CUPRINS Cuvânt de început 7 PARTEA I DESPRE PĂMÂNTUL NOSTRU.............................................10 1. DE LA FACEREA LUMII 11 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI 26 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII 44 4. SFÂNTA GLIE 60 5. COLINDÂND PRIN TÂRGURI 80 6. LA RĂSPÂNTIE DE DRUMURI 98 7. CHEILE ÎMPĂRĂȚIEI 117 PARTEA A II-A DESPRE NEAMUL NOSTRU 1355 1. PE
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]