2,688 matches
-
iubire interzisă față de o muritoare, devenit simbol al tineretului rebel fără intenție, părul său lung și blond reprezentând de asemenea un semn al inadaptării), Dr. Strange (chirurgul egoist accidentat și dependent de alcool, redresat după o călătorie în Tibet, prevestind fascinația occidentală față de culturile asiatice, compus într-o prezentare psihedelică, de lumi incredibile, lichide, Steve Ditko realizând pagini în "maniera lui Dali"), Iron Man (marele milionar al industriei americane de armament, luat ostatic de către comuniști în Vietnam, care pune în pagină
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să-ți împrumuți părerile din ele (cînd există), să afli anul când a fost ridicată o piramidă, înălțimea, volumul... Poate, într-o zi, ca să ne scutească de orice efort, ghidurile ne vor oferi și sugestii despre ceea ce trebuie să simțim... fascinația arheologiei Pe platoul unde ne oprim, la Teotihuacan, la cincizeci de kilometri distanță de Ciudad de Mexico, piramidele nu sunt păzite, ca în Egipt, de sfincși, ci de vulcani. Vulcani stinși, dormitând la soare. Lipsește și deșertul. Lipsește și sunetul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a trebuit să ne scurtăm popasul M-am uitat fără regrete la umbrelele de plajă, acoperite cu frunze de palmier, sub care nu mai era nimeni, și la nisipul ud... Să fie adevărat, oare, că, asemenea sarzilor. mexicanii nu au fascinația apei, ci a pămîntului? Din larg n-au venit decât nopțile și conchistadorii. drumul cel mai bătut Pictura mexicană a coborât în stradă, a vrut să cucerească strada. Culorile lui Orozco vin dintr-un sol martirizat de soare; și chiar
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu-mi displace gândul că m-am înșelat. Ipoteza că aztecii ar fi putut imagina un scut sub forma cea mai fragilă, a unui fluture, nu mi se pare deloc vrednică de dispreț. Și mă întorc la ea. Porque no? fascinația junglei Odată reîntorși la hotel, nefiindu-mi somn, mă hotărăsc să fac o baie în piscina amenajată în aer liber, care are o formă curioasă, semănând cu un șarpe încolăcit. E trecut de miezul nopții. În aer plutește o febră
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
spre pământ, să dea în lături humusul plin de râme și cârtițe ca să găsească Intrările. Ajungeam, tot vorbind, în valea plină de flori. Ne tolăneam între flori, în aerul verde, și continuam discuția, care devenea tot mai dezlânată. Până la urmă fascinația acelui loc de o frumusețe ireală ne paraliza și rămî-neam multă vreme tăcuți, lungiți unul lângă altul. Trăiam o tulburare liniștită, acceptam firescul unui erotism inocent, ca și cum ființele ar fi fost de trei sexe și nu de două, dar sexele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mi s-ar fi împlîntat în inimă un cuțit. Am gemut și am deschis ochii în lumina gri și rece a dimineții. O vreme am rămas cu ochii în gol, paralizat de mesajul teribil al visului meu, împietrit încă de fascinație și de groază. Nu știu de ce, îmi venea stăruitor în memorie aceeași imagine: patul meu devenea un mormânt străvechi, profanat și dezvelit, așa cum văzusem la muzeul de istorie, sub sticlă, iar eu eram scheletul spart, fărâmițat, pământiu, una cu țărâna
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mai retezat câteva fire, monstrul a apucat pachetul de forma unui prunc înfășat și l-a târât în gaura dintre scânduri. Acolo îngerul cu ochi strălucitori, cu ochi care aruncă foc, dar învins, paralizat, doar ochi lărgiți de groază și fascinație, avea să fie batjocorit, înțepat, supt, sodomizat, torturat, supus altor grozăvii pentru care oroarea nu are cuvinte, și asta etern, fără milă, fără speranță, fără sfârșit. Acolo, ochi în ochi cu călăul său, în noaptea bestială, colcăitoare. Și deodată, fără
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cealaltă a bol-ții-nstelate, ca de-o parte și de alta a unei oglinzi. Ne adânceam unu-n ochii celuilalt, treceam unu-n substanța celuilalt, împietriți, unul de măreție, celălalt de nimicnicie, până când ne-am topit amândoi în pură, vidă, răcoroasă fascinație... Când m-am ridicat în capul oaselor, trecuseră poate ore. Noaptea era bleu, stelele aveau cele mai neașteptate culori, de parcă ar fi fost înfășurate în poleieli troznitoare 143 de ciocolată. M-am sculat fără nici un efort și am luat-o
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
al corpului meu era un Dumnezeu atotputernic, fiecare scânteie a părului meu - o aglomerare de lumi. Levitam năpraznic și blând în spațiul cel limpede, dezgolit de vălul iluziei, în Regatul de unde toți am venit, topindu-mă în pură, vidă, răcoroasă fascinație... M-am ridicat din iarbă și, trezit de răcoare, cu spatele înțepenit și umed, am luat-o înapoi pe alee, tîrșindu-mi picioarele. Cerul se decolorase ușor către răsărit, dar stelele mai ardeau nestânjenite pe toată bolta. Luminile viziunii îmi pâlpâiau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în verde sumbru, știam ușa mirosind a culori de ulei prin care intrasem și ieșisem de atâtea sute de ori, iar scara melancolică, în melc, ducând la etaj era parcă sculptată în substanța cenușie a creierului meu. Un leșin, o fascinație dulce și tristă mă cuprindeau acolo, în holul întunecat (și totuși iradiind lumina vrăjitorească a amintirilor mai vechi decât memoria), în fața fostei mele case, a vieții mele anterioare. Mă vedeam, în fulgerări ca de brici înfipt în carne, dând drumul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de câteva dintre autoare. Dar sunt și povești despre lupte și despre credințe. Au tot ce trebuie pentru a ajunge la orice fel de cititor, indiferent de gen: conflict, amprentă personală, emoție, nerv, uneori au chiar și umor. Dragostea și fascinația pentru propriii copii, descoperirile pe care ei le-au făcut posibile, tandrețea, transformările de adâncime care au mers pas la pas cu scrisul (sau cu gândul la scrisă și modul aproape neverosimil de complicat în care toate acestea s-au
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
el, să-i cunosc franțuzoaica, am acceptat împins de curiozitatea acelui limbaj tainic pierdut pe străzile pline ale Florenței, limbaj pe care franțuzoaica lui Boris îl cunoaște pe lângă darul natural de a-și vorbi propria limbă, îi explic lui Boris fascinația mea pentru limba franceză, cum am auzit-o pe Ana vorbind cu acel străin într-o limbă necunoscută mie despre mine însumi, Ai să cunoști o franțuzoaică, e singura explicație a lui Boris, acum el zace sforăind pe saltea, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai exigent critic de artă pe care l-am avut vreodată, De răul copiilor, își amintește ea de rugămintea formulată de mine, Da! și-i vorbesc simplu despre cum am fost descântat de mic de-o vrăjitoare din preajma Aradului, despre fascinația ne-nțeleasă ce o am când aud vorbindu-se limbi străine lângă mine, sentimentul nelămurit că mie mi se spune ceva în acea limbă și eu nu înțeleg și cum cred că dacă aș auzi mai multe descântece de acest tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în mână o făclie arzătoare care lumina până undeva în înălțimi infinite. În jurul capului îi apăruse o coroană de raze și avea o carte în cealaltă mână, paginile deschizându-se la întâmplare, aruncând sclipiri în jur. Am privit-o cu fascinație, aproape nevenindu-mi să cred. Libertate!... Ești tu într-adevăr?...Ești chiar aici?... N-ai rămas pe insula aceea?... Ai venit cu mine? Cum ai apărut așa, deodată?... Am apărut pentru că nici n-am dispărut vreodată, mi-a răspuns ea
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
infinit, iradiant. Apropiindu-mă, am constatat că lângă sferă se afla o ființă formată din raze, care învârtea globul auriu, adăugându-i viteză și intensitate. N-am îndrăznit să o întreb nimic, așa că m-am oprit în fața ei, privind cu fascinație sfera luminoasă și silueta străvezie a ființei. În acele secunde care păreau eterne, aproape că uitasem orice altceva. Vrei să încerci și tu? mi-a vorbit ființa la un moment dat, printre razele aproape orbitoare. Să încerc?... Ce ar fi
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
a găzduit mai târziu pe Nero și Hadrianus, iar apoi a căzut în părăsire. A devenit fortăreață în vremea casei de Aragon, însă aveau să treacă cinci secole până să fie transformată în magicul Muzeu al Mării Tireniene. Lacus Averni. Fascinația exercitată de mitul cu privire la acest lac sinistru era atât de mare, încât, după unsprezece secole, un om al Bisericii, Gervasius de Tilbury, profesor de drept canonic și călător pasionat, a scris că “în fundul apelor lui otrăvitoare“ se puteau zări porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
inițial și punând un altul în locul lui; ca efect, audiența vede doar obiectul care se transformă. Și asta era și filosofia care stătea la baza reprezentației pentru Kara: să iei plictiseala, tristețea sau enervarea audienței și să pui în loc fericire, fascinație, seninătate - să-i transformi în oameni bucuroși în adâncul sufletului lor, fără a ține cont de efemeritatea acestei stări. E aproape să înceapă. Mai privi o dată prin cortină. Era surprinsă să vadă că majoritatea locurilor erau ocupate. În astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mai tulburat de vederea încrețiturilor rozalii, lucioase, ale unei cărni de nalbă, continuate de colaci, ca ai omulețului Michelin, înspre gulerul descheiat al halatului verde de casieră. Iar acela fusese doar începutul. Mi-am continuat drumul peste halat, cu o fascinație neîncrezătoare. Începând de la guler, totul era tensionat: falduri de carne înghesuite, strânse, luptându-se să se elibereze din bumbacul verde al halatului care le ținea prizoniere, împungând prin deschizături și umflându-se pe la cusături, ca niște bule de poliester rozaliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
eu, sau care parte din mine era el? Oare aveam aceeași personalitate sau acest alter ego era Mr. Hyde pentru doctorul meu Jekyll, înfăptuind orori necunoscute în orele de întuneric? M-am trezit citind despre gemeni malefici, zgândărind cu o fascinație morbidă rana care mă îngrijora, în loc să o ignor și să o las să se vindece. Ajunsesem să îmi fie frică să mă culc, asemenea copiilor acelora nenorociți din filmele de groază, pentru care singura cale să nu cadă în strânsoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Înghițea pe nemestecate, ca și ciocolata Înainte de ciclu. Un clișeu candid al coapselor cu „coaja de portocală“ ale lui Kate1, o imagine cu pungile de sub ochii lui Gwyneth 2 - chiar dacă asta era o iluzie optică - o bucurau o săptămână Întreagă. Fascinația resimțită de Ruby față de celebrități nu se limita doar la curiozitate totuși. Avea și un interes profesional. Unul din motivele pentru care era curioasă care dintre staruri rămăsese gravidă sau născuse de curând, era pentru că, la fel ca la St
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Înceteze, dar incapabil să se abțină. Pe strada Rabenu Gherșom trecură pe lângă el trei femei scunde, pline, semănând Între ele până Într-atât, Încât Fima presupuse că erau trei surori sau poate o mamă cu fiicele ei. Le privi cu fascinație, căci erau femei rodnice, cu cărnuri generoase, rotunde precum sclavele dintr-un tablou reprezentând un harem oriental. Imaginația sa Își zugrăvi goliciunea lor abundentă, vastă, apoi dăruirea lor docilă și supusă, ca a unor ospătărițe care servesc feluri calde unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ne-o disputăm. Vârfurile de săgeți și toporiștile de piatră, vasele de ceramică și cioburile, devenite în ziare fotografii fixate pe hârtie, și până și originalele înșirate pe cearceafurile cu care acopeream pupitrele, ca să le expun, își pierduseră mult din fascinație. Deveneau tot mai mult doar piatră și lut. Tata stătea în fața magazinelor de optică, se uita la vitrine și noi așteptam până se sătura de privit. Voia să cumpere un ochean, evident, nu un model de duzină - și, firește, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
râs amuzat. După o vreme, l-am dus s-o vadă pe Kate. Amândoi am intrat tiptil în cameră. —Pot s-o iau în brațe? m-a întrebat el reverențios. — Sigur că da, i-am spus eu zâmbind, emoționată de fascinația lui. Mi s-a părut că faptul că un bărbat mare și puternic voia să-mi vadă copilașul era cea mai dulce chestie de care auzisem vreodată. Cam ca atunci când un șofer de tir foarte voinic plânge la cântece country
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Olbrychski. Marele premiu la Cannes, Oscar pentru cel mai bun film străin al anului. Premii care ridică semne de Întrebare dacă nu de mirare. În primul rînd, ca să te Încumeți să faci film după o carte monumentală, În care elementul fascinație este dat de o voce, ar trebui să ai cîteva scăpărări de geniu. Dacă nu le ai, și Schlndorff nu le are nici noaptea, te Înhami să copiezi pur și simplu scenele gata cîntate la tobă. Nu intervii, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Foster nu e scriitoare.), și, plutind deasupra tuturor, cu Anthony Hopkins geniu rafinat al răului, fermecător, nemilos, psihiatru, canibal, lacom, ce ascultă un concert pentru pian În vreme ce mănîncă limba unui polițist aflat Încă la datorie și exercită constant o stranie fascinație asupra lui Jodie, asupra noastră și a lui Ridley Scott, ce-l va reedita Într-o construcție picturală de o maximă stupiditate. Criticii, lumea au fost Încîntați, mai ales după ce Foster Îl Împușcă pe asasin pe Întuneric. S-au discutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]