2,422 matches
-
frînat activitatea de cercetare. Așa se face că în perioada anilor '50-'80, pedagogia occidentală a înregistrat mai multe realizări decît "pedagogia sovietică", pentru care principala sarcină devenise... lupta împotriva "pedagogiei burgheze". 10 PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ După cum se știe, fascismul a fost instaurat mai întîi în Italia, iar primul ministru al învățămîntului dintr-un guvern fascist a fost filosoful Giovanni Gentile (1875-1944). Reforma învățămîntului adoptată sub ministeriatul său, în 1923, își propunea să realizeze obiective specifice unui stat totalitar, dar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a unei părți a tineretului studios din acea vreme, care nu putea întrezări, în hățișul contradicțiilor epocii, mai ales în perioada crizei economice, drumul viitor al României; o astfel de dezorientare a și favorizat pătrunderea spiritului distrugător al comunismului și fascismului în unele școli și facultăți. În 1939, cînd la conducerea Ministerului Educației Naționale se afla sociologul Petre Andrei, printr-un decret-lege, a fost reorganizat învățămîntul secundar. Astfel, se prevedea posibilitatea încheierii cursurilor liceale după absolvirea clasei a VII-a, oferindu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntul superior), în ansamblu, învățămîntul și-a păstrat structura și caracteristicile fundamentale din anii anteriori. Intensificarea pătrunderii unor idei politice de stînga sau de dreapta în rîndurile tineretului studios s-a datorat nu școlii, ci unor factori extrașcolari. Orientarea spre fascism a unora dintre elevi și studenți se explica, mai ales, prin factori extrașcolari. În aprecierea școlii românești din perioada interbelică, trebuie să pornim de la faptul că învățămîntul de toate gradele s-a extins mult în comparație cu anul 1918 (vezi Tabelul 1
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lui Ion Profir reprezintă, fără îndoială, o carte mare. Dacă faptele sale excepționale, ca pilot pe He 111 în Grupul 5 Bombardament Greu, aparțin istoriei militare a neamului nostru, în schimb sfârșitul său tragic, câțiva ani după "victoria democrației împotriva fascismului în Europa" poate fi atribuit, fără teama de a greși, consecințelor instaurării comunismului în România. Acest text a văzut pentru prima dată lumina tiparului sub titlul O carte mare. Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului, Editura Modelism, București, 1996, în
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
ostași că oamenii sunt de două feluri, ai noștri și ai lor, și că ai noștri sunt din start mai buni, deoarece ai lor sunt întotdeauna mai răi. Când venea cazul să ne explice în ce chip a fost înfrânt fascismul de Armata Roșie, mintea locotenentului educator suferea brusc o bifurcație. Probabil că așa ar și trebui să i se spună prostiei de acest gen: bifurcația la literă. Întâi i se bifurca mintea la o literă și, automat, apărea prima dubitație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
brusc o bifurcație. Probabil că așa ar și trebui să i se spună prostiei de acest gen: bifurcația la literă. Întâi i se bifurca mintea la o literă și, automat, apărea prima dubitație: oare cine fusese înfrânt de ai noștri: fascismul sau fascistul? Profesorul meu de „ai noștri și ai lor“ era, prin urmare, lovit de o bifurcație dubitativă repetitivă. De ce repetitivă am să vă luminez imediat. Prima dubitație, în loc să fie urmată de o clarificare, era trifurcată de o meditație. „Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
meu de „ai noștri și ai lor“ era, prin urmare, lovit de o bifurcație dubitativă repetitivă. De ce repetitivă am să vă luminez imediat. Prima dubitație, în loc să fie urmată de o clarificare, era trifurcată de o meditație. „Unde fusese, în definitiv, fascismul sau poate fascistul - se întreba gândind intens locotenentul -, în propria lui vizuină sau în propria lui viziune?“ Două bifurcații, hai, mai merge, însă treaba se complica, deoarece a doua o urnea din loc pe a treia. „Popoarele oprimate nu răspundeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu răspundeau la forță numai prin forță, ci apelând la propria lor cunoștință. Sau conștiință? Oare nu cumva conștiență?“ Îl surprinsesem împrumutând un dicționar de la bibliotecă și înapoindu-l foarte nervos. Învăța, tocea din manualul dactilografiat de patriotism științific că „fascismul a fost înfrânt în propria-i vizuină de popoarele care nu răspundeau la forță numai prin forță, ci apelând la conștiința de clasă“. Dar când trebuia să spună fraza pe de rost în fața plutonului, săreau de unde nu te aștepți bifurcațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
extraordinar de frumos, de grâu și de cuptor, al magazinului de pâine. 21 mai 2003 S-a scris și s-a rescris despre incredibila capacitate a mediului politic și intelectual de la București de a deturna marile idei, marile utopii sociale (fascism, comunism, capitalism etc). Petre Pandrea scrie într-unul dintre numeroasele sale "jurnale" editate după Revoluție: "Loja Națională din București, dintr-un club jacobin, un cuib de filosofie iluministă, a ajuns peșteră de tâlhari morali și pirați politici." Chiar și masoneria
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lui - menținerea legăturilor cu Israelul? (acest ultim paragraf pregătind o concluzie sobră, poate și pentru că afară începuse să se întunece, care suna ca un ultim avertisment: nous, les hommes sovietiques, le peuple le plus héroïque, nous sommes tous contre le fascisme roumain de votre Ceaușescu). După acest discurs, se întinse pe patul lui, pe o rână, întorcându-mi spatele ca un om mai mult dezgustat decât obosit. Am început să tremur - știam precis de ce: politica sovietică exprimată într-o franceză desfigurată
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
histoire de la Roumanie, Éditions Méridiane, 1977) „Cu siguranță că vor apărea cercetări și studii noi, care vor îmbogăți realizările istoriografiei noastre în capitole majore cum sunt istoria politică, îndeosebi istoria Partidului Comunist Român, istoria militară, contribuția poporului român la zdrobirea fascismului, istoria economică, istoria ideilor și mentalităților oglindind cursul nou al societății românești. Așa cum subliniază generalul-locotenent dr. Ilie Ceaușescu, «implicațiile Actului de la 23 August 1944 au fost multiple, voința unanimă a poporului român, exprimată deschis și eroic, semnificând, atunci, refuzul pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
constituia o noutate. El se situase de la început - o cereau imperativele activității sale de militant comunist - în primele rânduri ale mișcării noastre revoluționare, ale forțelor democratice, patriotice și progresiste ridicate în apărarea drepturilor și libertăților cetățenești și muncitorești, împotriva pericolului fascismului și războiului, pentru apărarea suveranității și independenței țării noastre.“ („Omul care a vestit noua istorie a patriei“, Săptămîna, 21 martie 1986) „În contextul edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, unitatea primește noi dimensiuni, noi valențe. Ele sunt determinate în mod obiectiv
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru o nouă conștiință, socialistă, a tuturor oamenilor.“ („Un mare ideal de artă și cultură“, Scînteia, 12 februarie 1984) VITNER Ion Democrația lui Ion Vitner (nota V. I.) „În Ungaria a avut loc dezbaterea sângeroasă, tragică, a contradicțiilor ireductibile dintre fascism și socialism, dintre dictatura burgheză și democrația populară. Cu ajutorul Uniunii Sovietice a învins din nou principiul democrat.“ (Gazeta literară, 5 decembrie 1957) Demnitatea lui Ion Vitner (nota V. I.) „Ce a oferit socialismul creatorului de valori culturale este practic incalculabil
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ANDRONIC Titus „În margine de zariști și destin El ne-a aprins o stea polară - Pădurii românești - stejar Și ram, să sprijine o țară.“ („Stejarul“, Tribuna, 2 februarie 1978) „Ce s-a ales din el? Ce s-a ales din fascism?Ă Eu, unul, nu cred că umanitatea ceasului de față, de pe oricare meridian, poate consimți să revină la fascism ca mod de existență socială și politică, nu cred că umanitatea vrea să se reîntoarcă în grote. Dar iată că unele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ram, să sprijine o țară.“ („Stejarul“, Tribuna, 2 februarie 1978) „Ce s-a ales din el? Ce s-a ales din fascism?Ă Eu, unul, nu cred că umanitatea ceasului de față, de pe oricare meridian, poate consimți să revină la fascism ca mod de existență socială și politică, nu cred că umanitatea vrea să se reîntoarcă în grote. Dar iată că unele semne de isterie verde, sură sau brună se fac simțite ici și colo. Unele fantome mai mișcă. E oportun
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nostru este adversar neîmpăcat, în numele celui mai înalt umanism, al oricăror forme de reanimare a cercurilor reacționare, fasciste, atitudine militantă reliefată din nou, cu claritate, ferm, în recenta expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Nu avem dreptul să uităm ceea ce înseamnă fascismul: moartea culturii și a omului însuși.“ (Scînteia, 5 aprilie 1977) ANGHEL Dan „Îi vom urma, în toate, cu-ntreaga noastră ființă Pe el, pe Ceaușescu, erou între eroi Căci el e arhitectul de nouă conștiință Stegarul neînfrânt e - al vremurilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Comunist s-a dovedit a fi singurul partid care s-a situat constant pe poziția transformării revoluționare a societății românești. Consecvența revoluționară, cu care a apărat revendicările celor ce muncesc în anii crizei economice, cu care a organizat lupta împotriva fascismului - prima ripostă constituind-o marile lupte ale ceferiștilor și petroliștilor din anul 1933 -, a situat PCR în conștiința maselor largi populare ca pe cel mai înaintat și hotărât partid în apărarea intereselor poporului.“ (Cronica, 7 mai 1976) LOGHIN George Dem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
găsit expresia proprie. Nu e ceva nou în istoria filmului. Tu știi asta mai bine decât mine. Toți acești excelenți creatori (Puiu, Mungiu, Porumboiu și ceilalți) repetă experința neorealismului italian. După dezastrul comunist, ca și italienii după falimentul devastator al fascismului, tinerii cineaști români au fost obligați să adapteze mijloacele la un anume tip de emoție produs de contemplarea lumii din jur. Diferența este că România nu e o țară atât de însorită ca Italia, așa că umorul nostru e mai gros
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
rală, față de capitalism” a românului. „Scriitorii și ideologii români - scrie istoricul religiilor - reacționează violent Împotriva noilor structuri economice și sociale [capitaliste], calificându-le de «străine». Aceasta este originea Îndepărtată a naționalismului șovin [...], care a dus la formarea și la succesul fascismului româ nesc.” Culianu Încearcă să creioneze imaginea Întreprinzătorului capitalist În literatura română modernă. O imagine extrem de negativă, indiferent că este vorba de romanele lui Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi, 1862), Duiliu Zamfirescu (Viața la țară, Tănase Scatiu, 1894- 1896
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
profit, un gheșeft !” <endnote id="(504, p. 150)"/>. Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu, de pildă, scrie recent - În stilu-i jucăuș - despre „comerțul holocaustic” și despre „vânătoarea de «fascisme»”, practicate În România și Europa, care „se adeverează activități Încă rentabile la Început de veac, și mileniu, nou” <endnote id="(788, p. 6)"/>. Este vorba și de regretabila preluare a unor teorii și sintagme de tipul „the Holocaust industry” (Norman
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc (3, p. 38). Se pare că și englezii aveau o viziune similară, odată ce prim-ministrul Benjamin Disraeli a spus că arabii sunt „evrei călare”. 727. Mihai Lupescu, Din bucătăria țăranului român, Editura Paideia, București, 2000. 728. Nicolas M. Nagy-Talavera, Fascismul În Ungaria și România, Editura Hasefer, București, 1996. 729. Max Weinreich, Universitățile lui Hitler. Contribuția intelectuali lor la crimele Germaniei Împotriva evreilor, Editura Polirom, Iași, 2000. 730. Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, ediție Îngrijită și postfață de Eugen Simion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Wagner. O autobiografie [ediția originală, Kiepenheuer & Witsch, Köln, 1997], traducere de Victor Eskenasy, Editura Hasefer, București, 2001. 746. Mircea Cărtărescu, Pururi tânăr, Înfășurat În pixeli (din periodice), Editura Humanitas, București, 2003. 747. Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco. L’oubli du fascisme ; trois intellectuels roumains dans la tourmente du siècle, Presses Universitaires de France, Paris, 2002. 748. Ion Vianu, „Fragmente dintr-un jurnal de lectură”, Revista 22, nr. 21, 21-27 mai 2002, p. 16. 749. Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Editura Univers, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aparentă apropiere cu Germania nazistă, ci mai mult considerente de ordin tactic, care făceau din Ion Antonescu un partener mai eficient pentru interesele Germaniei în perspectiva continuării războiului. Câteva precizări devin utile: Mișcarea legionară a exprimat într-o formă clasică fascismul românesc, dar a preluat prin imitație, câteva aspecte din fascismul italian și nazismul german, de exemplu: înclinația către mobilizarea social-politică, manifestațiile de stradă, coagularea unei mistici revoluționare, epurări pe criterii politice și chiar rasiale, intenția de a lichida vechiul regim
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ordin tactic, care făceau din Ion Antonescu un partener mai eficient pentru interesele Germaniei în perspectiva continuării războiului. Câteva precizări devin utile: Mișcarea legionară a exprimat într-o formă clasică fascismul românesc, dar a preluat prin imitație, câteva aspecte din fascismul italian și nazismul german, de exemplu: înclinația către mobilizarea social-politică, manifestațiile de stradă, coagularea unei mistici revoluționare, epurări pe criterii politice și chiar rasiale, intenția de a lichida vechiul regim, amestecul principiilor „capitaliste” cu cele de stânga „socializante”. Aceste aspecte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
coagularea unei mistici revoluționare, epurări pe criterii politice și chiar rasiale, intenția de a lichida vechiul regim, amestecul principiilor „capitaliste” cu cele de stânga „socializante”. Aceste aspecte, indicau un anumit grad de similitudini și chiar o congruență ideologică între formele fascismului românesc și cel italian sau nazist. Însă, în opțiunea lui Hitler importante erau condițiile concrete impuse de 608 Ibidem. 609 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, București, Editura Univers Enciclopedic, 1999, p.75-76. 610 Ibidem, p.81. 163 desfășurarea războiului, care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]