2,339 matches
-
exteriorul mușchiului. Din aceste fascii se desprind septuri intermusculare cu inserții profunde la nivelul oaselor delimitându-se astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este de a participa la ridicarea osului hioid în deglutiție. Inervația este produsă prin intermediul ramurei stilohioidiană din nervul facial. MU ȘCHIUL MILOHIOIDIAN (m. mylohyoideus) Originea este pe linia milohioidiană a mandibulei. Inserția terminală: - fibrele anterioare se inseră pe rafeul median fibros; - fibrele posterioare ajung pe fața anterioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt cu loja submandibulară și sublinguală. Acțiunea: MUȘCHIUL GENIOHIOIDIAN (m. geniohyoideus) Originea este pe spina mentală. Inserția terminală se realizează pe fața anterioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12 perechi de nervii intercostali, - nervii ilio-hipogastric
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu nervul ulnar. Inserția terminală este la nivelul osului pisiform. Raporturi: - cu nervul ulnar aflat între capetele de origine ale mușchiului; - acoperă mușchii flexor superficial și profund al degetelor; - posterior și medial cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
carpului [i anconeul; - planul profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui [i extensorul propriu al indexului. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR (m. extensor digitorum) Originea este pe: - epicondilul lateral, - ligamentul colateral radial, - fascia antebrahială, - despărțitoarele fibroase care-l separa de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor al mâinii, - abductor al degetelor. Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m. extensor digiti minimi) Originea este pe: - epicondilul lateral, - fascia antebrahială, - pe despărțitoarele fibroase care îl separă de mușchii vecini. Inserția terminală: la nivelul ultimelor două falange ale degetelui mic printr-un tendon comun cu al mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - profunde ca și ale mușchiului extensor al degetelor; - este acoperit parțial în porțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este aderentă de cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale antebrațului. La nivelul articulației radio-carpiene se formează două chingi fibroase transversale denumite retinacule Retinaculul flexorilor este dispus anterior, de la tuberculul scafoidului la osul trapez, osul cu cârlig și pisiform. Fibrele profunde, transversale ale acestuia formează ligamentul transvers al carpului. Carpul împreună cu ligamentul transvers al carpului delimitează canalul carpian prin care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fibrele profunde, transversale ale acestuia formează ligamentul transvers al carpului. Carpul împreună cu ligamentul transvers al carpului delimitează canalul carpian prin care trec spre palmă, tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median. De la nivelul feței profunde se desprinde un sept fibros ce are inserția pe trapezoid, osul mare și navicular și ce formează un canal lateralpentru tendonul flexorului radial al carpuluiși altul medial, prin care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale având diametrul variabil. La nivelul articularilor intefalangiene fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale având diametrul variabil. La nivelul articularilor intefalangiene fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase. La nivelul degetelor ll-IV tendoanele mușchilor flexori sunt învelite în tecile sinoviale digitale. Tecile sinoviale acoper\ tendoanele musculaturii degetelor pentru a facilita alunecarea Tecile sinoviale sunt pentru: - mușchiul palmar lung al carpului (vagina tendinis musculi flexoris longi); - mușchiului flexor radial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală a extremită]ii proximale a primei falange. Ac]iunea este de abductor al policelui. Inervația este dată de nervul median. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL POLICELUI (m. flexor pollicis brevis) Originea este pe: - retinaculul flexorilor - capul superficial, - trapez, pe teaca fibroasă a flexorului radial al carpului, trapezoid, osul capitatum - capul profund. Inserția terminală este la baza falangei proximale a policelui. Acțiunea este de: - rotație a metacarpianului I în jurul axului său longitudinal și de deplasare a acestuia anteromedian; - secundar, este abductor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase respectiv osteofibroase cu rolul de a proteja tendoanele mușchilor gambei în porțiunea în care acestea își schimbă direcția. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice lungi, care depășesc în sus și în jos retinaculele pe sub care trec
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tip pacemaker la nivelul nodului sinusal, astfel încât până la 75 de ani numărul lor scade semnificativ. Cu vârsta, apar o serie de calcificări, în grade variabile, la nivelul structurilor scheletice ale cordului stâng, care include inelul aortic și cel mitral, corpul fibros central și zona septului interventricular. Datorită relației de proximitate cu aceste structuri, nodul AV, fasciculul His, bifurcația și zona proximală a ramului stâng și ramului drept pot fi afectate de acest proces degenerativ. Ca urmare, intervalul PR se alungește odată cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
sau În parenchimul pulmonar. Are o formă circumscrisă, rutundă, bine delimitată de țesutul din jur, cu suprafața netedă sau baselată. Localizarea poate fi bronșică, dar de obicei este intraparenhimatoasă, iar În structura sa histologică intră un amestec de țesuturi: epitelial, fibros, grăsos, cartilaginos și chiar osos. [...] Atât hamartomul endobronșic, cât mai ales cel pulmonar, pot fi diagnosticate radiologic, determinând opacități pulmonare regulate, asimptomatice sau cu simptomatologie foarte săracă, cu evoluție foarte lentă și prezentând uneori diferențe de intensitate În sânul opacității
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu migrena, În care, pe lângă durerea de cap, mai apar și senzații de vomă, transpirații, tulburări de vedere etc. CIROZĂ HEPATICĂ: scleroza ficatului, instalată după infecția lui cronică, prin distrugerea unei porțiuni de celule active și Înlocuirea acestora cu țesut fibros, fiind urmată adesea de atrofia organului. CISTITĂ: inflamație a vezicii urinare, produsă de diferiți microbi (bacili, coli, bacili proteus, stafilococi etc) sau de unele substanțe toxice și medicamente care se elimină prin urină. CLIMATERIU (menopauză): Încetarea funcției glandelor genitale la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]