9,442 matches
-
este un paradox ipotetic al călătoriei în timp, fiind prima dată descris de către scriitorul de ficțiune René Barjavel în cartea sa din 1943, " Le Voyageur Imprudent" (română: "Călătorul imprudent"). Paradoxul presupune ipostaza în care un om călătorește înapoi în timp și își ucide bunicul biologic, înainte ca acesta din urmă să o întâlnească pe bunica omului
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
pentru a preveni succesul crimei. Nicio faptă îndeplinită de călător, care să aibă efect de schimbare a viitorului nu va avea succes, căci întotdeauna va exista o formă de „ghinion” sau coincidență care va preveni rezultatul posibil. Foarte comun în ficțiune este nu numai eșecul personajului de a opri acțiunile pe care le dorește, ci și faptul că ajută, accidental, la înfăptuirea lor. Această teorie ar putea duce la griji cu privire la existența voii bune (în acest exemplu, voia bună poate fi
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
luminată. Stilul lui de perspectivă este remarcabil; în Palazzo Labia Veneția , el a colaborat cu un expert în perspective Girolamo Mengozzi Colonna. Faptul că Colonna este creată de asemenea pentru a pune partea luminoasă spre compoziția pusă în scenă de ficțiune.
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
O legendă (din înseamnă „lucruri de citit”) este o povestire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală. Legenda este o narațiune populară în proză sau în versuri, în care se împletesc realitatea și ficțiunea. Legenda, spre deosebire de basm, este strâns legată de un element cheie și se concentrează pe un loc, un obiect, un personaj, o poveste, se explică originea unor ființe, plante sau animale, desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi ș.a.m.
Legendă () [Corola-website/Science/315113_a_316442]
-
de numele unor scriitori care au exprimat, în operele lor, un „sentiment tragic al vieții” și ideea absurdității existenței (Dostoievski, Miguel de Unamuno, Kafka, Camus s.a.). Literatura existențială este o literatură ce exprimă, iar uneori chiar demonstrează în opere de ficțiune, idei ale filozofiei existențiale. (după E. Mounier, "Introduction aux existentialismes", éd. Gallimard, 1962. În Franța, Kierkegaard nu a avut la început influența unui revoluționar al gândirii. El apăruse mai mult ca un fel de continuator romantic al lui Maine de
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
onoare de duelgiu”, un clișeu pe care el l-a crezut ca fiind caracteristic filmului "Oglinda", ca și precedentelor "Mihai Viteazul" și "Nemuritorii". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Reconstituire pe planul ficțiunii, dar „în baza unor documente”, a evenimentelor din august 1944. Slalom, cu sufletul la gură, printre convulsiile anilor 1937-1944, cu ascensiunea lui Antonescu (Siminie), războiul, lovitura de stat a tânărului rege (Vâlcu), arestarea mareșalului, impunerea lui Petru Groza (Vișan) ca
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
este absența. Membru al grupării de avangardă "Jung Wien" ("Tânără Viena"), Schnitzler a transgresat convențiile atât formale cât și sociale. Cu scurtă povestire din 1900, "Lieutenant Gustl" ("Locotenentul Gustl"), este primul scriitor de limba germană care a folosit într-o ficțiune genul monologului interior (germ. Bewusstseinsstrom, engl. stream-of-counsciousness) într-o narațiune. Povestirea zugrăvește un portret deloc măgulitor al protagonistului și al obsesivului cod militar formal al onoarei. Îi va aduce lui Schnitzler degradarea din corpul medical al ofițerilor în rezervă — ceea ce
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]
-
în 1900 s-a căsătorit cu Emma Centennia Hulbert, de care a divorțat în 1934. Înainte de Tarzan, Burroughs a avut o viață plină de eșecuri. Punctul de cotitură a fost momentul în care a început să scrie pentru reviste de ficțiune (Pulp magazines), la vârsta de 35 de ani. Prima sa scriere comercială a fost "Under the Moons of Mars" ("Sub lunile lui Marte"), publicată în serial în 1912 și care introducea eroul invincibil John Carter, ce este transportat către Marte
Edgar Rice Burroughs () [Corola-website/Science/297462_a_298791]
-
va fi inițiat de oamenii de știință occidentali abia în secolul al XIX-lea. Literatura are două direcții: Prin secolul al X-lea se configurează stilul epic, care, patru secole mai târziu, atinge apogeul. Ibn Tufail scrie primul roman de ficțiune arab, intitulat "Havy ibn Yaqdhan" ("Philosophus Autodidacticus") și aceasta ca răspuns la lucrarea "Incoerența filozofilor" a lui Ibn al-Nafis, care poate fi considerat primul roman science-fiction din istoria literaturii. Limba persană devine o limbă literară și este scrisă cu caractere
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
spaniolă în 1993, Vargas Llosa s-a întors ca să locuiască în Lima. Continuă să scrie romane istorice cum ar fi "Sărbătoarea țapului" (2000), o poveste despre viața dictatorului Dominican Rafael Trujillo. Figura centrală a romanului, deloc un simplu erou de ficțiune, generalul Rafael Leonidas Trujillo y Molina a existat în realitate, iar societatea dominicană îl poreclea Țapul. Ajuns la conducerea jumătății dominicane a insulei Haiti în urma unei lovituri de stat, militarul avea să se mențină la putere timp de 22 de
Mario Vargas Llosa () [Corola-website/Science/298707_a_300036]
-
consiliul de administrație al Fundației Britanice a Urangutanilor, dar era pesimist în legătură cu viitorul animalelor. Sub conducerea lui Pratchett, evenimentelor fanilor, cum ar fi Convențiile Lumii Disc, au ales ca fundație caritabilă Fundația Utangutanilor. Unul dintre cele mai populare personaje din ficțiunile lui Pratchett, Bibliotecarul Universității Nevăzute, este un urangutan. Pratchett avea un observator în grădina din spatele casei și este un astronom pasionat. El a participat la programul BBC "The Sky at Night". În 2009, Pratchett a fost ridicat la rangul de
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
spune că scrii fantasy, care este mai ușor de acceptat de către anumiți oameni... cărora, de fapt, nu le prea pasă.” El este deranjat de faptul că fantasy-ul „nu este considerat o formă literară”, deoarece „e cea mai veche formă de ficțiune” și "se înfurie" când romane care conțin idei science fiction sau fantasy nu sunt considerate ca aparținând acestor genuri. Pe 31 iulie 2005, Pratchett a criticat publicitatea mediatică a autoarei seriei "Harry Potter", J. K. Rowling, comentând că unele persoane
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
neașteptate. Pratchett este un fan al romanelor polițiste, lucru vizibil prin apariția frecventă a Gărzii Orașului Ankh-Morpork în cadrul seriei "Lumea Disc". Pratchett a fost singur la părinți, iar personajele sale deseori nu au frați, lucru explicat de Pratchett astfel: „În ficțiune, copiii singuri la părinți sunt cei interesanți.” Un exemplu în acest sens este personajul Susan Sto Helit. Primele surse de inspirație ale lui Pratchett au fost "Vântul prin sălcii" a lui Kenneth Grahame și operele lui Isaac Asimov și Arthur
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
program de dezvoltare a proiectelor extinse pe durata unui an care se transformă într-o piață de coproducție anuală în perioada festivalului. La CineLink Market se prezintă în fiecare an aproximativ cele mai bune 10 proiecte regionale de filme de ficțiune de lung metraj, oferindu-se, de asemenea, oaspeților festivalului o oportunitate deosebită de a se întâlni cu cei din industria regională de film, cu accent pe tinerii cineaști, producători și regizori, care își prezintă cele mai recente proiecte, producții și
Festivalul de Film de la Sarajevo () [Corola-website/Science/336059_a_337388]
-
Dalloway"(1925), "Spre far" (1927), "Orlando" (1928) și eseul de dimensiunea unei cărți "A Room of One's Own" (1929), cu faimosul său dicton: „O femeie trebuie să dispună de bani și de o cameră separată, dacă vrea să scrie ficțiune”. Virginia Woolf s-a născut cu numele de Adeline Virginia Stephen în Londra în 1882. Mama ei, o femeie frumoasă și renumită, Julia Prinsep Stephen (1846-1895), se născuse în India în familia domnului John și Maria Pattle Jackson și mai
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
1895. Casa de vară a lui Stephen, Talland House, se deschidea spre golful din Portminister, și există și în prezent, deși puțin schimbată. Amintiri despre aceste vacanțe cu familia și priveliștile, în special cea a farului din Godrevy, au influențat ficțiunea lui Woolf de mai tîrziu, cel mai evident în "Spre far". Moartea bruscă a mamei în 1895, cînd Virginia avea 13 ani, și cea a surorii vitrege cu doi ani mai tîrziu, au dus la primile crize nervoase ale Virginiei
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
care Woolf l-a suferit cînd era o femeie tînără, în cartea sa din 1989 "Virginia Woolf: The Impact of Childhood Sexual Abuse on her Life and Work" („Virginia Woolf: Impactul abuzului sexual din copilarie asupra vieții și operei sale”). Ficțiunea lui Woolf este de asemenea studiată pentru pătrunderea în șocul cauzat de explozie, război, clasă, și societatea britanică modernă. Operele ei documentare cele mai cunoscute, "A Room of One's Own" („O cameră separată”) (1929) și "Three Guineas" („Trei guinee
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
cu paramotorul pe deasupra junglei de pe platoul cascadei Angel, cea mai înaltă cascadă din lume. Scopul echipei a fost acela de a atinge cel mai înalt și izolat "tepui", faimos prin faptul că a reprezentat o temă centrală în romanul de ficțiune Lost World al lui Conan Doyle, o regiune neexplorată și despre care se cunosc puține date științifice oficiale. Punctul culminant al expediției l-a reprezentat înălțarea de pe culmile cascadei Angel, plutirea pe deasupra acesteia și coborârea verticală de peste 900 de metri
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
principale și de interacțiunile dintre acestea", subliniind că "totuși, "Turbion" duce la extrem speculațiile științifice, comprimarea timpului folosită de Wilson permițând un contrast fascinant cu natura infinitezimală a existenței noastre personale". Thomas M. Wagner apreciază faptul că romanul "demonstrează că ficțiunea de idei nu trebuie să ducă lipsă de căldură, în timp ce ficțiunea umanistă nu trebuie să apeleze la trucuri emoționale care să insulte intelectul", considerând că "aici se găsește la fel de multă speculație hard SF cât și adevăr plin de sentiment despre
Turbion () [Corola-website/Science/320964_a_322293]
-
la extrem speculațiile științifice, comprimarea timpului folosită de Wilson permițând un contrast fascinant cu natura infinitezimală a existenței noastre personale". Thomas M. Wagner apreciază faptul că romanul "demonstrează că ficțiunea de idei nu trebuie să ducă lipsă de căldură, în timp ce ficțiunea umanistă nu trebuie să apeleze la trucuri emoționale care să insulte intelectul", considerând că "aici se găsește la fel de multă speculație hard SF cât și adevăr plin de sentiment despre modul în care privim viața și moartea, pe cei pe care
Turbion () [Corola-website/Science/320964_a_322293]
-
de o bogată bibliografie. Când vine vorba de text, d-sa face o afirmație de-a dreptul deconcertantă: "Nu am veleități și nici aptitudini de editor de texte și îngrijitor de ediție. Vocația mea, câtă este, cred că rămâne proza, ficțiunea". Dacă e așa (și suntem siliți să constatăm că așa este), ne întrebăm de ce s-a mai angajat într-o asemenea lucrare. Și rezultatul se vede imediat. în publicarea unui jurnal inedit, Ioan Lăcustă crede că poate folosi ficțiunea acolo
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
proza, ficțiunea". Dacă e așa (și suntem siliți să constatăm că așa este), ne întrebăm de ce s-a mai angajat într-o asemenea lucrare. Și rezultatul se vede imediat. în publicarea unui jurnal inedit, Ioan Lăcustă crede că poate folosi ficțiunea acolo unde textul se prezintă lacunar, mai exact, să colaboreze cu autorul. întrucât nu s-au găsit însemnările lui Gh. Gh. M. din iunie și septembrie 1917, Ioan Lăcustă suplinește aceste absențe cu o inoportună reconstituire, compulsând știri din ziare
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
din ziare. îmi pare rău pentru documentarea solidă a editorului, pentru pasiunea lui de istorie, dar imixtiunea în textul unui autor este o gravă eroare. în editarea scriitorilor din trecut, așa ceva nu se poate admite. O reconstituire în care intră "ficțiunea documentară", cum zice d-sa, proprie unui roman istoric, de exemplu, nu are nimic de-a face cu o ediție "canonică". Filologului asemenea procedeu inadecvat îi provoacă dubii asupra autenticității textului și încă a unuia valoros în atâtea privințe.
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
eroii care justifică nevoia de altceva decât război și pace, altceva decât melancolia timpului pierdut. Iar eu, cititor anonim, caut în carte destinul care să mă îndreptățească să trăiesc la nivelul unui ideal maxim. Dacă îl găsesc în eroul de ficțiune, e foarte bine! Și avem, cu adevarat, multi asemenea eroi! Dar sunt mult mai cutremurat și convins, atunci când undeva în nordul Franței, a trăit realmente un Saint-Paul-Roux-le-Magnifique5, ori în Anglia un Francis Joseph Thompson 6, si pe aceștia nu-i
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
fi o întreprindere de guvern sau de stat, iar entitatea de control se numește mamă (sau societatea-mamă). Motivul pentru această distincție este că o societate nu poate fi singură o filială a unei organizații: doar o entitate care reprezintă o ficțiune juridică ca o entitate separată poate fi o filială. O societate-mamă nu trebuie să fie o entitate mai mare sau „mai puternică”; este posibil ca societatea-mamă să fie mai mică decât o filială sau poate fi mai mare decât una
Filială () [Corola-website/Science/321115_a_322444]