5,981 matches
-
, Anatol (23.II.1943, Ciobruciu - Transnistria), critic și istoric literar. Este fiul Liubei și al lui Pavel Gavrilov. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1965). A fost director adjunct (1988-1991) al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară (1991-1993), apoi șeful secției de teorie literară și
GAVRILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287180_a_288509]
-
adjunct (1988-1991) al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară (1991-1993), apoi șeful secției de teorie literară și literatură comparată a aceluiași institut. Și-a luat doctoratul în filologie în 1975. G. a debutat publicistic în 1965. În studiul Structura artistică a caracterului în roman (1976) criticul abordează probleme privind corelația dintre caracterul literar și caracterul uman, dintre caracter și concepția de viață a omului, noțiunea de caracter și
GAVRILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287180_a_288509]
-
, Joaquín (9.VII.1942, Orihuela, Spania), traducător spaniol. Licențiat în drept și filologie hispanică al Universității din Murcia, G. activează în calitate de consilier în cadrul primăriei din Alicante, anterior îndeplinind funcții similare la primăriile din Valencia și Santa Cruz de Tenerife. A studiat limba română începând din 1981, an în care a participat la cursurile
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
, Matei (3.X.1943, Săliștea Nouă, j. Cluj), poet și prozator. După absolvirea liceului la Cluj (1962), urmează Facultatea de Filologie a Universității din București. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1962) și, editorial, cu volumul de poezii Un copil lovește cerul (1968). A colaborat la „Tribuna”, „Luceafărul”, „Astra”, „România literară”. A folosit și pseudonimele Matei Albastru și Matei Gavril Albastru. Cele
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
numit conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, iar în 1934 câștigă, prin concurs, titlul de profesor titular la Catedra de limbi și literaturi neolatine a aceleiași facultăți. Trece, tot prin concurs, în 1940, profesor de filologie romanică la Universitatea din București, la catedra devenită vacantă prin moartea lui Ovid Densusianu. În același an e director la Accademia di Romania din Roma. Predă (grație prieteniei cu Giulio Bertoni) un curs de istoria limbii române la Institutul de
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
romanică la Universitatea din București, la catedra devenită vacantă prin moartea lui Ovid Densusianu. În același an e director la Accademia di Romania din Roma. Predă (grație prieteniei cu Giulio Bertoni) un curs de istoria limbii române la Institutul de Filologie Romanică al Universității din Roma (1942-1946). După război se stabilește în străinătate. În 1949 este chemat la Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires, unde înființează Catedra de filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
grație prieteniei cu Giulio Bertoni) un curs de istoria limbii române la Institutul de Filologie Romanică al Universității din Roma (1942-1946). După război se stabilește în străinătate. În 1949 este chemat la Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires, unde înființează Catedra de filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
istoria limbii române la Institutul de Filologie Romanică al Universității din Roma (1942-1946). După război se stabilește în străinătate. În 1949 este chemat la Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires, unde înființează Catedra de filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie, din 1965 va fi director al Institutului de
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
la Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires, unde înființează Catedra de filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie, din 1965 va fi director al Institutului de Filologie Romanică, sub auspiciile căruia editează revista „Románica” (1968-1973). A colaborat la numeroase reviste din România și din străinătate: „Revista critică”, „Arhiva”, „Cercetări
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie, din 1965 va fi director al Institutului de Filologie Romanică, sub auspiciile căruia editează revista „Románica” (1968-1973). A colaborat la numeroase reviste din România și din străinătate: „Revista critică”, „Arhiva”, „Cercetări istorice”, „Diplomatarium italicum” (Roma), „Studii italiene”, „Însemnări ieșene”, „Tempo
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie, din 1965 va fi director al Institutului de Filologie Romanică, sub auspiciile căruia editează revista „Románica” (1968-1973). A colaborat la numeroase reviste din România și din străinătate: „Revista critică”, „Arhiva”, „Cercetări istorice”, „Diplomatarium italicum” (Roma), „Studii italiene”, „Însemnări ieșene”, „Tempo” (Milano), „Suflet românesc” (Roma), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), „Filología” (Buenos Aires), „Logos” (Buenos Aires), „Revue des études roumaines” (Paris), „Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile umanisticii, autoritate internațională indiscutabilă în aria filologiei romanice, G. a simțit o continuă atracție față de sferele literaturii, relațiilor interculturale, comparatismului literar și folcloric, izvoarelor istorice și istorico-literare. Beneficiind de extraordinara sa pregătire filologică și de posibilitatea de a avea acces la marile biblioteci europene, inclusiv la Biblioteca
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
de îndestulătoare mijloace materiale, studiază , din 1873, în Germania, la Seminarul Teologic Evreiesc din Breslau (azi Wroclaw, Polonia), din dorința expresă de a se familiariza cu istoria poporului evreu, dar urmează, la Universitatea din Leipzig, și cursuri de lingvistică și filologie, fiind unul dintre studenții preferați ai romanistului Gustav Gröber; cu acesta va trece, în 1877, un strălucit doctorat, pe o temă de lingvistică românească, Zur rumänischen Lautgeschichte, I. Die Gutturale Tenuis, publicată la Halle, în 1878. În 1881 își ia
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Al. Vlahuță, în fine, sunt aduse informații despre rolul său de îndrumător al lui Petre Ispirescu, D. Stăncescu, Gr. G. Tocilescu, P.V. Năsturel, Lazăr Șăineanu ș.a., pe care i-a îndemnat și ajutat la realizarea unor importante lucrări de folcloristică, filologie și istorie literară. SCRIERI: Basme și istorii talmudice, București, 1879; Lilith și cei trei îngeri, București, 1881; Legende talmudice și legende românești, București, 1882; Beiträge zur vergleichenden Sagen und Märchenkunde, București, 1883; Literatura populară română, București, 1883; ed. îngr. Mircea
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Stories from Rumanian Legends and Fairy Tales, tr. și introd. edit., Londra, 1922; Tetraevanghelul diaconului Coresi din 1561 [Tetraevanghelul lui Radu de la Mănicești, din 1574], București, 1929; Anton Pann, Povestea vorbii, introd. edit., Craiova, 1936. Repere bibliografice: Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei române, București, 1892, 359-360; Rosetti, Dicț. cont., 82; Gaster Anniversary Volume, Londra, 1936; Iorga, Oameni, IV, 303-305; Elisabeta Mănescu, Dr. M. Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
1936; Iorga, Oameni, IV, 303-305; Elisabeta Mănescu, Dr. M. Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
, Constantin (6.XII.1925, Galați - 1988, București), prozator. A absolvit în 1952 Facultatea de Filologie a Universității din București. Până în 1970 a funcționat ca șef al secției de proză de la Editura Tineretului, transferându-se apoi la Editura Litera. A debutat publicistic în revista „Tribuna”. Dacă în cartea de debut, O viață pe o coajă de
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
GEORGESCU, Mihai (3.III.1924, Zăbriceni, j. Bălți-1995, București), dramaturg și prozator. Pe numele întreg Mihai Ioan Georgescu Zinca, G. a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, a lucrat din 1952 în diferite instituții culturale (Comitetul de Stat pentru Așezămintele Culturale, Editura Didactică și Pedagogică, Biblioteca Centrală de Stat, Centrul de Valorificare a Creației Populare, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice). Se poate
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
la Universitatea din Madrid. Revine în țară în 1947, după încă un an petrecut în Elveția, tot ca lector de română. Lucrează apoi ca redactor la Editura Științifică, iar în 1962 devine lector la Catedra de spaniolă a Facultății de Filologie din București. Titlul de doctor în filologie îl obține, în 1970, cu teza Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias, în 1971 fiind promovat conferențiar, post în care va funcționa până la pensionare (1979). Vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
în 1947, după încă un an petrecut în Elveția, tot ca lector de română. Lucrează apoi ca redactor la Editura Științifică, iar în 1962 devine lector la Catedra de spaniolă a Facultății de Filologie din București. Titlul de doctor în filologie îl obține, în 1970, cu teza Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias, în 1971 fiind promovat conferențiar, post în care va funcționa până la pensionare (1979). Vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și membru corespondent al Academiei Naționale din Columbia
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
, Adrian (14.IX.1925, Sărata-Galbenă, j. Lăpușna), critic și istoric literar. Obține licența în litere și filosofie la Universitatea din Cluj în 1950, devenind doctor în filologie (1973) și conferențiar universitar (1974) la aceeași Universitate. Între 1957 și 1963 este redactor al revistei „Tribuna”, unde și debutează (1957), colaborând apoi la „Steaua”, „Romanoslavica”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Russkaia literatura”. Râleev (1966), cea dintâi carte a lui G., este
GHIJIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287261_a_288590]
-
liceului la Giurgiu, vine să studieze la București, mai întâi medicină veterinară, trecând apoi la Institutul Pedagogic, iar din 1954 fiind elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu”. De aici va ajunge la secția de critică literară a Facultății de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1959. Este redactor la „Scânteia tineretului” între 1959 și 1964, iar între 1964 și 1967, redactor-șef adjunct la publicațiile pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” și colaborator la „Cravata
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
al lui Leon Segal, muncitor tipograf. A urmat școala elementară și Liceul „Vasile Alecsandri” în Galați (absolvit în 1955), frecventând apoi, tot în orașul natal, timp de trei ani Facultatea de Chimie Alimentară; în 1965 a absolvit aici Facultatea de Filologie, funcționând, în continuare, ca bibliotecar la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați. Debutează la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
Marius Lazăr: Marea nefericire a fost că nu puteau deveni scriitori profesioniști. Sanda Cordoș: O frustrare culturală. Marius Lazăr: Aceasta era marea frustrare la vremea respectivă. Mai mult decât culturală. Gândește-te foarte bine de ce un tânăr care intră la Filologie și trece pe la Echinox, face cursuri cu domnul Ion Pop, vrea să ajungă Într-o redacție culturală și nu să ajungă profesor. El vrea neapărat să ajungă scriitor. Deci nu este vorba de vanitate sau de vocație, pentru că mulți dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004) și prozatoare (cinci volume publicate, Între care Tricephalos - 2002, Nebulon - 2005, Nașterea dorințelor lichide - 2007). Sanda Cordoș, absolventă a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-latină (absolvită 1988); doctorat În studii filologice (2000). Actualmente este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Autoare a cărților: Literatura Între revoluție și reacțiune. Problema crizei În literatura română și rusă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]